Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta Gheorghe Şpaiuc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Gheorghe Şpaiuc. Afișați toate postările

sâmbătă, 7 martie 2009

ANP - Şpaiuc schimbat din funcţie

Incetare detasare Spaiuc si Muresan Pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost publicate hotărârile de încetare a detaşării lui Mureşan Ioan, procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – director la Penitenciarul Aiud şi a lui Şpaiuc Gheorghe, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi – director general adjunct la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Hotărârile CSM nr. 75/05.03.2009 şi nr. 76/05.03.2009:

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât:

1) încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti – Administraţia Naţională a Penitenciarelor a domnului MUREŞAN IOAN, procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, începând cu data de 15.03.2009;

2) încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti – Administraţia Naţională a Penitenciarelor a domnului ŞPAIUC GHEORGHE, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, începând cu data de 15.03.2009.

Referinţe:

vineri, 17 octombrie 2008

Prostituţia supravieţuirii

S-a prezentat în funcţia supremă a sistemului penitenciar precum un domn, ca să nu fiu misogin, îmbrăcat într-o rochie de seară strâmtă şi, mult prea stridentă.

Vă mai amintiţi? La Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), undeva pe la etajul unu, vieţuieşte Gheorghe Şpaiuc. Soţul doamnei Şpaiuc s-a trezit director la penitenciare, cândva prin aprilie 2007 şi, de atunci nu a mai vrut să ne părăsească. Motivul a fost reîntregirea familiei.

A rezistat eroic pe meterezele de la etajul cu şefi. A cedat chiar funcţia de conducere de la Parchetul Iaşi ca să rămână în slujba sistemului penitenciar, pentru salariul sensibil mai mare evident. Sigur că e un magistrat politic. Sigur că e soţul doamnei Şpaiuc, recent rămasă fără ministrul Adormiţei. Sigur că, de câte ori are ocazia să deschidă gura în public, 'ucide' cu monumentala-i prostie. Dar, chiar contează asta?

Raport de activitate George SpaiucA avut şi perioade de glorie. A fost de două ori interimar în funcţia de director general, după plecarea lui Alexandru Şerban şi a lui Marius Iosif. Gloria nu prea l-a avantajat însă. S-a prezentat în funcţia supremă a sistemului penitenciar precum un domn, ca să nu fiu misogin, îmbrăcat într-o rochie de seară strâmtă şi, mult prea stridentă.

Nu poate, nu vrea şi nu ştie. E leneş, habarnist şi indolent, ca mulţi magistraţi politici dealtfel. Are o singură luptă. Mega salariul ANP, peste 20.000 de RON, îl aduce în fiecare zi la locul de muncă. Muncă am spus? Exagerez de dragul conversaţiei. Şpaiuc se ocupă de fapt cu statul şi cu feng shui-ul. Noi ne ocupăm cu plata impozitelor care alimentează salarii de şpaiuci.

O vreme i-am spus 'directorul feng - shui'. Era director general interimar şi s-a tulburat destul de tare datorită atenţiei de care s-a bucurat din partea noastră. N-am fi vrut, dar personaje ca el sunt un subiect care se autopropune. Ce vremuri, dom'le! Nu te mai chinuiai cu surse, documente, spioni, miniştri şi alte parascovenii. Deschidea 'magistratu' vorbitoarea, şi gata subiectul.

Fie că s-a făcut de râs la ANP, fie că s-a făcut de râs în cele câteva unităţi în care a fost nevoit să deschidă gura, Gheorghe Şpaiuc, este proba supremă a inutilităţii. O mare căpuşă care, legal ar spune ministrul cel blajin al justiţiei, primeşte un salariu exorbitant pentru că face act de prezenţă pe holurile ANP.

Dar, sunt rău cu bietul magistrat - soţ de consilieră. În imagine aveţi raportul de activitate al domnului Gheorghe Şpaiuc, director general adjunct al ANP. O lectură interesantă şi utilă pentru dumneavoastră. Cu acest prilej, vă invit să reflectaţi la saga celui care a rezistat în funcţie, neglijat fiind mai abitir ca cea de-a 77-a soţie a sultanului din Brunei.

Neglijat a fost şi de Marius Iosif şi de actualul director general, Ioan Băla. Dar, aşa e, e puţin exagerată comparaţia cu soţia neglijată a sultanului. Şpaiuc face parte, din păcate, din specia magistraţilor - prostituate politice, care nici măcar, din întâmplare, nu s-a gândit că trebuie să muncească. Nu e un exemplar de vază, nu a ajuns secretar de stat precum Kibedi, Mocuţa sau alţii asemenea, dar este un exemplu între mulţi alţii de aceeaşi factură. A primit o recompensă politică, de ce şi-ar bate capul?

Pentru citirea raportului de activitate vă recomand ochelari politici, eventual ministeriali. Nu. Nu e o pagină albă, vi se pare. Mai jos aveţi cele câteva articole care l-au avut drept personaj, într-o formă sau alta, pe cel de-al 77-lea... magistrat. Lectură plăcută. E mult de citit, dar merită.

Link-uri utile:

Etichete Technorati: ,,

vineri, 29 august 2008

Picatura chinezeasca

Iarasi trist, iarasi adevarat. Gheorghe Şpaiuc in 9 cuvinte, pentru descrierea decorului, si restul, pentru o poveste scurta. Un magistrat, recompense politice, picatura chinezeasca, un birou sindical.
.
O noua zi de munca. Magistratul, recompensat politic cu o functie beton, si un salariu asisjderea, aranjeaza linistit castanute si frunzulite in birou. Cateva flori ofilite asteapta o picatura de ploaie pe pervazul linistitului sau birou.

Pic, pic, pic. Se pune ploaia? Magistratul se bucura. Pic, pic pic, totul continua la nesfarsit. O zi, a doua zi, a treia zi. Stresant. Nu mai poti vorbi la telefon, nu-i mai poti da explicatii sotiei, nu mai poti rezolva transferuri, nu mai poti “plati” din datorii. Stresant.
.
Se ratoieste la administrator. Cine e impertinentul care-i tulbura linistea patriarhala? Ameninta suparat cu repercursiuni. Intr-un tarziu, activat, serviciul secret al ANP, trista relicva a SIPA, actualmente DPCMP, afla cine sunt impertinentii (speculez desigur, nimeni nu stie ce face Tibi Ungureanu). Sindicalistii au lasat aparatul de aer conditionat deschis. Se dau dispozitii: “intrati in forta, nu ma pot concentra”.
Incearca sa-l tempereze cu totii, dar in zadar. Ar fi ilegal, dar magistratul e greu de convins, a lipsit la lectia in cauza.

O noua zi. Revenit la birou, presedintele FSANP este 'fugarit' prin ANP de doi insi in salopete albastre cu o surubelnita in mana. Vor sa salveze magistratul de la 'spalarea creierului'. Sindicalistul refuza sa le permita accesul in birou. Şpaiuc gaseste insa solutia salvatoare. Pleaca in concediu. Astfel o noua etapa in lupta pentru salariu este castigata de magistratul din Iasi.

De luni, a revenit. Fresh si pregatit să cheltuie sutele de milioane de lei pe care, generos, ANP i le face cadou în fiecare lună cu titlu de salariu.

sâmbătă, 19 iulie 2008

Auditorii justitiei - campioni la sporuri

Alexandra Presură, şefa Direcţiei Audit Public Intern din Ministerul Justiţiei a intrat deja în gaşca celor care dacă n-ar fi descoperiţi ar trăi fericiţi până la pensie. Este campioana sporurilor cumulate şi ridică lunar aproape 14.000 RON de la casierie drept salariu.
.
Şefa de la Audit conduce în topul salariilor din Ministerul Justiţei
.
Informaţia am primit-o de la un colaborator care ne-a scris pe mailul de blog. Trebuie să recunosc că, în secret, sunt mândru de faptul că doamna Presură se bate de la egal la egal cu magistraţii detaşaţi pe te miri unde şi 'nu se face de ruşine'. Sursa noastră ne spune că doamna director conduce discret topul salariilor în Ministerul Justiţiei - Aparat Central.
.
Poate vă întrebaţi cum a reuşit. Prin muncă asiduă şi prin mici şantaje vine răspunsul. Doamna Presură a început de jos. A venit în Ministerul Justiţiei acum câţiva ani la proaspăt înfiinţatul Serviciu de audit după ce a părăsit în grabă Banca Agricolă, fost angajator, şi NUP-ul pregătit de un procuror care n-a reuşit să probeze frauda.
.
Sporuri rezervate cu anii pentru muncă de câteva zile
.
A adunat spor cu spor ca o furnicuţă. Primeşte sporurile acordate personalului din penitenciare 12 luni pe an deşi se vântură prin zonă cam 5 - 10 zile pe an, prilej cu care debitează 5 pagini de prostii. 30% spor de pericol ANP se adaugă la salariul de auditor asezonat cu spor de audit de 25%. Pentru că este director mai primeşte şi un binemeritat 50% drept indemnizaţie de conducere.
.
La mega-prime este prima. Iulia Scîntei şi Ani Dumitrache o ajutau să-şi rotunjească veniturile cu tot felul de stimulente, prime şi alte mânăreturi. Din cele 3 milioane acordate cu dărnicie de Q-ariu s-a servit şi dumneai cu o felie. Acum a crescut mare şi se ajută singură.
.
Spor de 75% pentru auditul pe nevăzute al proiectelor PHARE
.
Cireaşa de pe tortul din fluturaşul de salariu al doamnei Presură este sporul de 75% acordat pentru auditul programelor finanţate din fonduri PHARE. Fără jenă, şi în acest caz, primeşte un spor 12 luni pe an şi lucrează efectiv câteva zile.
.
Partea ciudată aici apare. Doamna Presură nu s-a îngrijit de propria-i educaţie şi nu poate citi - vorbi - scrie în limba documentelor şi procedurilor pe care chipurile le auditează. Cum face audit nu pot să înţeleg. Poate cei care i-au acordat şi sporul ăsta au o explicaţie.
.
Poate că are un translator, cine ştie?! Care translator primeşte şi el spor pentru că... lucrează pentru cineva care 'lucrează' cu finanţări externe. Lăcomia distinsei auditor şef va fi satisfăcută la un moment dat. Cine plăteşte totuşi pentru habarnismul coanei Presură atunci când se vor descoperi erori în aceste proiecte?
.
Cine controlează auditorii?
.
Nu e prima dată când auditorii din MJ sunt acuzaţi de practici de acest gen. Sunt cunoscute deja detaşările fictive la instanţe din ţară pentru indemnizaţii destul de reale şi de barosane dar nemeritate. Nici hotelierii care-i cazează nu au a se plânge. Regulile sunt, se pare, destul de flexibile în ceea ce-i priveşte, aşa că de ce să nu încerce.
.
Aştept protestele magistraţilor - detaşaţi înfieraţi meritat dar pe nedrept exclusiv. Gheorghe Şpaiuc, Marius Iosif et co se vor simţi nedreptăţiţi de intromisiunea acestei mărunte auditoare, e drept şef de direcţie, în clubul select al celor cu salarii mari şi sporuri multe.
.
Sugerăm Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei să verifice modalitatea de acordare a acestor sporuri. Poate că şi un raporţel de activitate ar fi util. Numărul zilelor de misiune şi procentul de implementare a măsurilor dispuse ar trebui să arate cât de meritate sunt aceste sporuri.
***
PS. Vremuri grele pentru Florin Stanciu, şeful inspecţiei penitenciare. Şi-a pierdut trufia odată cu proptelele politice. Joacă rolul inspectorului prietenos şi popular şi încearcă disperat să supravieţuiască în funcţie. Pentru cei impresionaţi de acest comportament recomand puţină răbdare. Rezultatele controlului vor fi la fel de inutile ca şi până acum.
.
Link-uri utile:

marți, 8 iulie 2008

Fabricile din penitenciare - pierderi de milioane in asteptarea unei solutii

Fiul rătăcitor al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Regia Autonomă Multiproduct este în stare de faliment. Condiţiile de piaţă, managementul defectuos şi furturile au adus această Regie în situaţia în care se află în prezent.
.
RA Multiproduct înglodată în datorii, pierderi de milioane de RON
.
Pierderi de peste 3 milioane RON şi datorii către penitenciare de ordinul milioanelor pun Ministerul Justiţiei în situaţia de a lua o măsură urgentă.
.
La acest moment nu mai sunt atâtea opţiuni disponibile, iar situaţia angajaţilor este disperată.
.
Articolul precedent, Fabricile din penitenciare în stare de faliment, a declanşat un val de comentarii referitoare la subiect.
.
Calitatea managementului şi 'practicile neortodoxe' sunt indicate ca principali factori care au dus la deteriorarea situaţiei economice. Nu lipsesc acuze concrete la adresa unor foşti şi actuali directori.
.
Nici o şansă de redresare
.
RA Multiproduct nu mai are vreo şansă de a se redresa singură. Are nevoie de ajutor din partea Ministerului Justiţiei. Ajutorul poate veni sub forma retehnologizării, reorganizării şi repoziţionării pe piaţă.
.
Marele dezavantaj al acestei soluţii este la acest moment şi în următorii ani constituit de concurenţa care este foarte puternică.
.
RA Multiproduct nu poate supravieţui pe piaţă în această formă de organizare. Specificul forţei de muncă şi misiunea legală de furnizor de calificare profesională nu mai permite performanţă economică.
.
Preluarea de către ANP - singura soluţie?
.
Singura soluţie viabilă pare a fi desfiinţarea şi preluarea de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Retehnologizarea şi reorganizarea acesteia pot avea astfel în vedere necesitatea dezvoltării unor centre puternice şi flexibile de formare profesională pentru deţinuţi.
.
Vânzarea produselor obţinute în urma formării profesionale a deţinuţilor poate cel mult să finanţeze această activitate în nici un caz să obţină profit.
.
El Trântor Maximo loveşte din nou
.
Acestă soluţie putea fi pusă în practică încă din aprilie 2007 dacă Şpaiucul de la ANP nu ar fi blocat proiectul de Hotărâre de Guvern care ar fi defiinţat RA Multiproduct şi ar fi dispus preluarea de către ANP. Toate rapoartele de audit, studiile şi evaluările care recomandau această soluţie au fost astfel înlăturate fără vreo motivare.
.
Gheorghe Şpaiuc a crezut că aşa e mai bine. Şi rezultatul a fost cel previzibil: pierderi de sute de mii de euro lunar. Credeţi că se simte vinovat? În nici un caz. Dacă pierderea nu e din propriul buzunar de ce i-ar păsa?
.
Link-uri utile:

luni, 7 iulie 2008

ANP: Gheorghe Spaiuc si fuga de raspundere

Ghorghe Şpaiuc a venit la ANP pentru reîntregirea familiei şi umflarea buzunarelor proprii. Cel mai vechi membru al găştii Chiuariu se află încă, incompetent şi dezinteresat, la conducerea sistemului penitenciar.
.
Demisia secretă a lui Şpaiuc deconspirată de comunicatul Ministerului Justiţiei
.
Comunicatul de presă al Ministerului Justiţiei din 04 iulie confirmă faptul că Gheorghe Şpaiuc, trântorul din echipa de conducere a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, şi-a dat demisia imediat după numirea ca interimar în funcţia de director general.

Această decizie a fost luată ca urmare a solicitării domnului Gheorghe Şpaiuc de încetare a împuternicirii sale în funcţia sus-amintită şi de revenire pe funcţia de director general adjunct al ANP. (sursa: Comunicat de presă, Ministerul Justiţiei, 04.06.2008)

Iniţial s-a aflat de demisia acestuia la 02.06.2008 însă Şpaiuc a încercat să ascundă acest fapt. Ba mai mult s-a şi răţoit la SNLP pentru că îndrăznise să facă această informare în teritoriu. La numai 2 săptămâni de la numirea ca director general interimar tânjea după liniştea feng shui a biroului de adjunct.
.
Câte zile atâtea prostii
.
În acest timp, în care a fost director general, s-a întrecut în prostii. La categoria exemple de 'acte manageriale neinspirate' amintim că Şpaiuc:
  • a desfiinţat comisia de disciplină care nu răspundea la comenzi;
  • a spionat corespondenţa sindicatelor şi a mai şi avut tupeul să solicite deconspirarea sursei care a informat despre demisie;
  • a interzis accesul angajaţilor în locul de deţinere cu mâncare şi obiecte de strictă necesitate;
  • a justificat penibil situaţia de la Codlea bagatelizând gravitatea situaţiei la nivel de sistem penitenciar;
  • s-a prezentat jenant cu ocazia inscăunării directorului interimar de la Penitenciarul Rahova.

El Trântor Maxim a obosit repede

Pentru toate acestea El Trântor Maxim a fost criticat destul de aspru de către ministrul justiţiei aflat în criză de opţiuni pentru funcţia de director general până la organizarea concursului. Demisia acestuia a forţat găsirea unei noi soluţii interimare. Însă schimbarea este binevenită de această dată.

Întrebarea este de ce acest inutil se mai află la ANP? Cât mai poate fi tolerat acest personaj care de 1 an şi jumătate toacă de pomană banii plătitorilor de impozite?
.
Ştiaţi că... pe perioada cât a fost adjunct a avut o medie de 4 lucrări semnate pe zi? La un câştig zilnic de 10 milioane lei vechi, costul pe semnătură e un preţ excesiv de mare. Nu credeţi?
.
Link-uri utile:

PS. Un cititor ne aminteşte că tot Şpaiuc este cel care a blocat HG-ul care ar fi evitat falimentul RA Multiproduct. După măreaţa izbândă pierderile regiei au crescut exponenţial. Sunt curios cum va explica Şpaiucul prostia.

Sistemul penitenciar sabotat de propria conducere

Administraţia Naţională a Penitenciarelor este sabotată de către propria conducere. Asta constată, deloc surprinzător, Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009.
.
Calitatea managementului călcâiul lui Achile al sistemului penitenciar
.
Cele trei categorii de probleme identificate în planul de acţiuni propus de Ministerul Justiţiei odată cu schimbarea conducerii ANP sunt:
  • managementul;
  • domeniul economic - administrativ;
  • domeniul resurse umane.

Managementul este aşadar problema principală a sistemului penitenciar, cel puţin în accepţiunea autorilor acestui plan. Este o opinie care sparge vechiul tipar 'nu avem bani, nu avem oameni' folosit de către generaţii întregi de şefi incompetenţi promovaţi pe criterii clientelare.

Punctual, problemele constatate sunt următoarele:

1. Lipsa unei strategii aplicabile sistemului si a unui plan de acţiune pe termen mediu

O strategie există doar că a fost ascunsă de iosifii, şpaiucii, miticii şi petrici paraşutaţi la ANP. Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar 2007 - 2010 a fost elaborată în perioada octombrie 2006 -martie 2007, urmând a fi pusă în aplicare la nivel de sistem şi la nivel local.

După întronizarea echipei Chiuariu şi mazilirile de rigoare implementarea strategiei a fost blocată. Ulterior Marius Iosif a dispus eliminarea strategiei în vigoare de pe site-il instituţiei. Personaje precum Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan sau Marin Dumitru au răsuflat uşuraţi sperând că astfel scapă de răspundere.

Ce a urmat ştiţi cu toţii. Nu s-au mai făcut angajări, sindicatele au fost trecute pe tuşă, legislaţia secundară a rămas în fază de proiect şi sistemul a intrat în colaps financiar. Ulterior, prea târziu, incompetentul agresiv - Marius Iosif a fost înlocuit de incompetentul pasiv - Gheorghe Şpaiuc.

2. Lipsa unor criterii obiective privind evaluarea performanţelor manageriale pentru personalul cu funcţie de conducere

Nu sunt sigur că toţi şefii de prin sistemul penitenciar vor accepta la unison această realitate ca fiind o problemă. Doar au lucrat în acest fel ani de zile şi le-a mers bine. De ce să aibă obiective clare şi să poată fi evaluaţi în considerarea rezultatelor obţinute?

Foarte mulţi ar fi riscat să fie dovediţi incompetenţi şi schimbaţi din funcţie. Aşa că au sabotat constant orice încercare de a fi supuşi unui sistem obiectiv de evaluare a performanţelor manageriale.

3. Neimplicarea personalului în luarea deciziilor privind sistemul penitenciar şi implementarea soluţiilor de reformă

Sindicatele din sistemul penitenciar au fost sistematic torpilate. Nu au fost consultate sau consultarea a fost formală. Drept urmare drepturile salariaţilor au fost limitate prin legislaţia adoptată pe ascuns şi chiar s-a încercat limitarea drepturilor de natură sindicală printr-un proiect secret de ordonanţă de urgenţă.

Personalul nu a fost informat în legătură cu problemele sistemului penitenciar; conducerea prezentând în permanenţă o situaţie cosmetizată.

4. Folosirea ineficientă de resurse logistice si financiare

În prezent sistemul penitenciar are datorii la furnizori de aprox. 8 milioane RON, programele de achiziţii majore sunt blocate, echiparea personalului este foarte dificilă. Sistemul de transport deţinuţi este în continuare ineficient, iar lucrările de investiţii sunt lăsate fără finanţare.

Greşeli de natură tehnică, adică de planificare şi execuţie bugetară, făcute de Marin Dumitru, directorul adjunct al ANP care se ascunde acum prin spitale şi Bogdan Costaş, ameţitul care face pe directorul economic, au costat sistemul penitenciar. Asigurarea drepturilor salariale e dificilă, deconturile se fac cu luni întârzâire, iar unităţile din subordine sunt subfinanţate

5. Ineficienţa Consiliul General de Conducere al ANP

Consiliul de conducere ANP este ineficient pentru că Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc nu au fost în stare să ia decizii. Un for consultativ a fost încărcat cu atribuţii executive şi a blocat şefii de compartimente funcţionale în şedinţe interminabile finalizate indecis.

6. Imagine instituţională defavorabilă si comunicare defectuoasă în/în afara sistemului

Inutil a repeta rolul conducerii instituţiei în acest sens. Nici măcar o conferinţă de presă nu a fost organizată. Bilanţul ANP pe anul 2007 a fost un dezastru mediatic datorită celor debitate de Marius Iosif. Relaţia cu mass media a fost gestionată neprofesionist, majoritatea celor prezentate prin acest intermediu având conotaţii negative la adresa sistemului penitenciar.

7. Inexistenţa unor reglementări unitare privind paza, ordinea si escorta persoanelor ce executa pedepse privative de libertate

Un proiect există din februarie 2007. Doar că a fost blocat sistematic astfel că nici în prezent acesta nu a fost promovat deşi a fost transmis spre consultare de mai multe ori.

8. Existenţa unor reglementări caduce în materie

Nu mai sunt atât de multe. Problema principală este neadoptarea la termen a legislaţiei secundare prevăzute de legea 275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate.

***

Pe scurt, acestea sunt problemele. Din păcate conducerea Q-ară a ANP nu a avut minimul bun simţ managerial de a-şi accepta problemele. Pentru acest motiv astăzi discutăm despre probleme care puteau fi rezolvate la începutul anului trecut.

Lipsa de responsabilitate a nivelului managerial din sistemul penitenciar este de fapt problema cheie. Pensionarea sau întoarcerea în magistratură în condiţiile lipsei unor criterii obiective de evaluare nu sunt menite a shimba situaţia.

Link-uri utile:

sâmbătă, 5 iulie 2008

Reformarea serviciului penitenciar, ep. I - Argument

Agenda reformării penitenciarelor - un nou început
.
Odată cu numirea noii conduceri a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei a anunţat şi Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009. Cele mai importante probleme sunt identificate şi este propusă o abordare logică de soluţionare a acestora.
.
Planul se inspiră din Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar 2007 - 2010 preluând o parte dintre obiectivele acesteia.
.
Strategia este un document de politică publică elaborat în perioada 2006 - 2007 însă implementarea acesteia a fost blocată după numirea echipei Chiuariu la ANP. S-a pierdut astfel şansa valorificării unui trend pozitiv înregistrat în perioada 2005 - 2007.
.
Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar - agonie şi extaz
.
Marius Iosif deranjat de întrebările mass-media referitoare la refuzul de a implementa această strategie a descis anularea acesteia şi înlăturarea de pe site-ul instiuţiei. Efectele acestui habarnism managerial se văd în situaţia de criză în care se află sistemul penitenciar în prezent.
.
Ulterior ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, a dispus consilierilor săi reanalizarea acesteia şi actualizarea conform noilor realităţi. Aceleaşi probleme dar mai dificil de rezolvat datorită anului de regres în care echipa Chiuariu a s-a aflat la conducerea penitenciarelor.
.
Planul de eficientizare - soluţii pe termen scurt
.
Planul de eficientizare propus are un număr de 5 obiective, fiecare realizabil prin măsuri concrete până la jumătatea anului viitor:
  1. Asigurarea unui nivel optim al resurselor financiare pentru funcţionarea serviciului penitenciar;
  2. Adaptarea politicii de resurse umane la nevoi le sistemului peni tenciar;
  3. Management eficient al sistemului penitenciar;
  4. Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, şi
  5. Asigurarea mijloacelor logistice necesare funcţionării sistemului penitenciar

O strategie pe termen lung/un plan bun înseamnă rezultate bune

Pentru că, măcar de această dată, se pare că există interes pentru o abordare managerială coerentă şi constructivă vă propun să ne implicăm în acest efort. Începând de mâine vom analiza împreună Planul propus şi Strategia existentă.
.
Mai jos vă punem la dispoziţie ambele documente. Sugestiile pe care le vom primi vor fi transmise Ministerului Justiţiei şi celor interesaţi.
.
Vom privi exerciţiul de planificare dintr-o perspectivă pragmatică. Ne interesează implementarea acestuia şi obţinerea unor rezultate concrete în termen cât mai scurt.
.
Primul episod - de încălzire
.
În zilele următoare vom discuta despre:
  1. Identificarea problemelor sistemului penitenciar;
  2. Stabilirea priorităţilor de dezvoltare;
  3. Asigurarea resurselor pentru implementare;
  4. Obiective generale şi obiective specifice;
  5. Plan de activităţi şi riscuri de implementare;
  6. Coordonarea implementării şi transparenţă decizională.

În funcţie de sugestiile dumneavoastră vom încerca să aducem în discuţie tot ceea ce vă preocupă în legătură cu abordarea strategică a managementului sistemului penitenciar.

Link-uri utile:

PS Între timp vom reveni cu problema rămăşiţelor găştii lui Chiuariu:

  • Ghoerghe Şpaiuc poetul - procuror care continuă să încaseze peste 20.000 de RON lunar ocupându-se de feng shui-uri va reveni în atenţia noastră;
  • Bogdan Costaş ameţitul care este părtaş alături de Marin Dumitru la distrugerea sistemului financiar şi logistic al sistemului penitenciar va beneficia de o atenţie specială;
  • Florin Stanciu habarnistul care face pe inspectorul şef al penitenciarelor româneşti va fi eroul unei noi serii de articole;
  • ... poate şi ceva educaţie şi asistenţă psihosocială.

vineri, 4 iulie 2008

Paraşutaţii Q-ari de la penitenciare intră în panică

Ministerul Justiţiei se chinuie să asigure finanţarea sistemului penitenciar în timp ce anunţata 'remaniere' declanşează un conflict de proporţii între şeful ANP şi şeful inspecţiei penitenciare.
.
Ministerul Justiţiei plăteşte oalele sparte de economiştii şefi ai sistemului penitenciar
.
Radu Ragea, 'ministrul penitenciarelor', a reuşit să găsească bani pentru salarii, prime şi datorii urgente, limitând astfel efectele crizei financiare în care se află ANP. Cel târziu săptămâna viitoare Ministerul Finanţelor va vira banii către Administraţia Naţională a Penitenciarelor prin bugetul Ministerului Justiţiei.
.
Dumitru Marin, manageru' bolnav subit de inimă şi Bogdan Costaş, ameţitul care face pe şeful direcţiei economice a penitenciarelor, au dovedit că nu sunt în stare să gestioneze finanţele şi logistica penitenciarelor, motiv pentru care sunt toate şansele ca aceştia să părăsească rapid funcţiile de conducere deţinute.
.
Şeful inspecţiei penitenciare un impostor desăvârşit prin trădare
.
Echipa paraşutaţilor lui Chiuariu intră în panică. Petre Stan tocmai a fost mazilit. Marin Dumitru se pregăteşte. Ceilalţi speră să scape şi nu ezită să-şi vândă foştii aliaţi sau protectori.
.
Florin Stanciu, impostorul care face pe şeful inspecţiei penitenciarelor este în conflict deschis cu Gheorghe Şpaiuc, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Motivul este simplu. Florin Stanciu îl toarnă sistematic pe Şpaiuc la şefii din ministerul justiţiei sperând că va rămâne în funcţia cu care a fost cadorisit.
.
Pronostic rezervat în ceea ce priveşte câştigătorul
.
Şpaiuc a descoperit trădarea şi acum îl ameninţă pe Stanciu că îl va trimite înapoi la minister să-şi plimbe inutilitatea pe acolo. Cine va învinge nu se ştie. Şpaiuc e întâmplător director general, dar Stanciu are pilele politice mai la îndemână.
.
Stanciu are însă problema de dosar care-l face incompatibil cu statutul de funcţionar public şi, în plus, nici nu-şi poate justifica numirea în această poziţie. N-are deloc experienţă şi nu a fost în stare să obţină mai mult de nota 3 (trei) la examenul pentru funcţii de conducere.
.
Şpaiuc va mai rămâne o vreme la ANP. Însă finalizarea raportului Corpului de Inspecţie al MJ va însemna înlăturarea acestuia în scurt timp. Stanciu mizează tocmai pe faptul că raportul care va fi finalizat la 15 iulie îl va scăpa de un adversar.
.
În mod neaşteptat Şpaiuc a demisionat, se pare, din funcţia de prim procuror pentru a putea rămâne director general. Solicitarea de întrerupere a detaşării, adresată CSM de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, locul de muncă al acestuia, l-a determinat să facă o mişcare care-l va costa dacă nu rămâne la penitenciare.
.
Arbitrăm 'bătălii' între ştabi?
.
Urâtă treabă bătălia asta între ştabi. Ne cam scoate din joc. Dacă se elimină unii pe alţii noi despre ce mai scriem? Staţi domnilor! Nu vă certaţi! Vă luăm noi pe rând. Aveţi puţintică răbdare.
.
Link-uri utile:

PS. Salutăm cel mai recent membru al echipei http://www.penifest.blogspot.com/. Colectionarul de amintiri a postat ieri primul articol.

marți, 1 iulie 2008

Tupeu fara limite: Spaiuc incearca sa-si negociaze mazilirea

Surse din Ministerul Justiţiei ne informează că Gheorghe Şpaiuc, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, încearcă să-şi negocieze întoarcerea în poziţia de director general adjunct.
.
'Demisie' cu cântec
.
Astăzi, cu puţin timp înainte de a fi audiat de către inspectorii ministrului justiţiei, Şpaiuc a solicitat în scris CSM şi MJ să fie schimbat din funcţia de director general al penitenciarelor.
.
Apropierea termenului de finalizare a controlului dispus acum câteva săptămâni de către ministrul justiţiei la ANP se pare că îi dă fiori. În plus munca e grea, iar serbările l-au extenuat.
.
Având în vedere că cererea de încetare a detaşării acestuia la MJ - ANP va fi discutată săptămâna viitoare de către Consiliul Superior al Magistraturii, Şpaiuc speră să mai prindă ceva timp în fotoliul care-i permitea până nu demult să-şi vadă liniştit de feng shui-uri.
.
Zbaterea lui Şpaiuc e de înţeles. Dacă se va întoarce la Iaşi va pierde salariul de 20.000 de RON pe lună, maşină, secretară, şofer, pupincurişti şi tot tacâmul.
.
PS. Domnu' Stan dacă rămâneţi singur pe acolo să ştiţi că aţi fost păcălit şi că n-o să apucaţi o pensie liniştită. Pe Marin Dumitru l-au apucat subit durerile de inima (şi nu e deloc o întâmplare), ar fi înţelept să vă apuce şi pe dumneavoastră durerile de cap. Ştiu că dosarul de pensie vă e gata şi oricum aveţi capul drept punct sensibil.
.
Link-uri utile:

Patalamaua face toti banii

In Tailanda, tara aia indepartata unde a dat navala Marius Iosif sa se "perfectioneze", la nicio luna de la preluarea functiei de director, politistii se duc din cand in cand sa mediteze la cate o manastire budista. Timp de o saptamana, taie orice contact cu lumea exterioara supunandu-se de buna voie unui regim foarte sever de viata.
.
Mananca o data pe zi cea mai simpla mancare, mediteaza in rest si sunt indemnati de catre calugarul budist care monitorizeaza toata "detoxifierea" asta, sa se gandeasca si la moarte, la perisabilitatea fiintei umane. Smeriti asa, adusi cu alte cuvinte cu picioarele pe pamant, se pare ca politistii rezista mai bine stresului, coruptiei si nu in ultimul rand se imunizeaza la boala numita putere.

In timp ce alte natii cauta calea spre armonie si echilibru, neam al nostru, odata descalecat pe functie se agata cu toate puterile de scaun si ragaind copios se infrupta pana la indigestie din ciolanul puterii.
.
Practic este imposibil sa-i mai convingi ca exista pe lumea asta si alte satisfactii decat placerea de a ordona, de a umili, de a te juca in ultima instanta cu destinele celorlalti. Factorii astia de decizie - exceptiile de la regula sunt ceea ce ne indreptateste sa speram si sa luptam pentru normalitate! - sunt de regula persoane semiinstruite in pofida CV-urilor impresionante, ajunse la putere prin santaj, pile si obedienta (slugarnicie domnu' Stan).

Sa analizam CV-urile "care ne doare"

Dl Gheorghe Spaiuc - se lauda gospodareste ca a participat la 56 de cursuri si seminarii, ca este cadru didactic la facultate, ca vorbeste ghinisor franceza basca ceva cunostinte de calculator (cat sa se lupte pe blog cu dusmanii!). Daca nu sunteti impresionati de profesionalismul tanarului nostru magistrat, aflati pe aceasta cale ca domnia sa are si... stagiul militar satisfacut!
.
Cu alte cuvinte barbat in toata puterea, jeaca are, oleaca de bataie cunoaste, Bucuresti-ul ii di iel!. Si iaca ca a fost! Cum se leaga diplomele si livretul militar cu prestatia lamentabila a magistratului simtim pe propria piele din plin. Un agent trebuie sa dovedeasca la examen ca are suficiente cunostinte pentru a promova in functie, directorul general al sistemului penitenciar nu trece prin niciun fel de filtru, ca urmare este indreptatit sa declara cu candoare in public ca nu cunoaste legea 293/2004 pentru ca "nu i s-a dat"!

Dl Marin Dumitru este nici mai mult, nici mai putin decat doctor in management. Asa se si explica de altfel evolutia economica a sistemului penitenciar romanesc din ultima vreme, palpata si examinata pana la lesin de catre domnul "doctor" care, cu stetoscopul dupa ureche motaie linistit in hamacul de la etajul unu, prescriind gargara si frectie la piciorul de lemn al muribundului.
.
Bolnavul a dat "dreptul" dar cum n-are rude sus puse, doctorul nu risca sa fie acuzat vreodata de malpraxis. Cauze naturale, va scrie degajat domnul "doctor" pe certificatul de deces al sistemului penitenciar romanesc. Domnul "doctor", harsait in peste 25 de ani de activitate, nu se mai lasa de mult impresionat de micile esecuri profesionale.

Dl Petre Stan a fost timp de noua ani... PROFESOR de Teoria si Practica Penitenciara la Scoala Militara de Perfectionare si Pregatire.
.
Sincer din fire, domnia sa tine sa adauge in CV ca are un nivel ridicat de cunoştinte profesionale pe linie de resurse umane, formare profesională, siguranta detinerii şi regim penitenciar, capacitate de analiză şi sinteză, rapiditate în gândire (aici, cu toata bunavointa, trebuie sa va previn maestre ca exagerati grosolan) şi luarea deciziilor, capacitate de coordonare, rezistentă la efort... intelectual, abilităti de comunicare interpersonală, spirit de echipă, perseverentă, responsabilitate, spirit intuitiv etc, etc, etc.

Si daca dl. Spaiuc se lauda in CV-ul personal ca a facut armata, dl. Stan isi trece falos la calitati si... carnetul de conducere (facem pariu ca e luat la aia din Pitesti care le elibereaza pe bani si la analfabeti?!).

Asadar cu teoria stam exceptional, practica in schimb ne omoara. Pe noi, pe ei, colectionarii de diplome, ii va scoate la pensiile de exceptie sau ii va trimite de unde au venit, sa imparta adica dreptatea prin tribunalele patriei! Dreptatea aia romaneasca pentru care se uita europenii la noi cu atata neincredere!

PS. Doctorul Marin Dumitru a intrat pe aceasta cale in concediu... medical. Dupa atatea genoflexiuni si plecaciuni, cum nu mai este la prima tinerete, au inceput sa-l lase articulatiile. Ii uram insanatosire grabnica, asta daca concediul medical nu este doar un pretext sau o fuga de raspundere.
.
Cunoscandu-l insa ca pe un luptator neinfricat, ca pe un om integru, nu punem la indoiala nici suferinta si nici durerea de a fi nevoit sa se desparta fie si pentru zece zile, de locul de munca.

luni, 30 iunie 2008

Conducerea penitenciarelor - intre Rahova si Izvorani

N-o să vă stric săptămâna povestindu-vă despre petrecerea de la Izvorani organizată la comanda ştăbărimii penitenciarelor. Aveţi însă prilejul să-l urmăriţi pe Şpaiuc în exerciţiul foncţiunii. Merită.
.
Izvorani - Întindeţi mesele. A venit Şpaiuc!
.
Ne-am străduit să aflăm ce s-a întâmplat la cheful de la Izvorani şi am aflat. Deghizaţi într-un câine negru rasa maidanez am aşezat pe masa lu' Şpaiuc o scrumieră Siemens cu microfoane autoactivate foarte rezistente la salivă.
.
Am avut ceva emoţii când băieţii cu ochi albaştri au verificat 'obiectivul' dar, în cele din urmă, am răsuflat uşuraţi. Detectorul de microfoane Vostok-1973, aflat pe inventarul spionilor ANP, a trecut fără să fluiere pe lângă scrumiera - microfon.
.
Am pornit tehnica şi am aşteptat cu atenţia încordată zicerile meseriaşilor care cutreieră holurile ANP în căutare de chef de muncă. Dar... surpriză! Nu s-a întâmplat nimic notabil. Burghejii penitenciarelor au mâncat ca la mama lu' prinţu' Charles acasă, au băut şi au vorbit prostii ca să se bage în seamă şi, după caz, să se dea dăştepţi. Ceilalţi participanţi au încercat să se simtă bine... o vreme.
.
Merită însă să scriu despre această serbare? O să-mi răspund singur, cu permisiunea dumenavoastră, şi o să constat că răspunsul e negativ. Mi se pare însă util să public comentariul unuia dintre participanţii la şedinţa de înscăunare a lui Darie Denis la Penitenciarul Rahova.
.
Rahova - Fugiţi! A venit Şpaiuc!
.
Şpaiuc dezlănţuit. Habarnism fără limite. Spectacol garantat. Mai tare decît istoria cu semanarea în orb a documentelor ANP. Mai uimitor decât decizia de a interzice accesul angajaţilor cu pacheţelul regulamentar în locul de deţinere. Şpaiuc la Maxim.

La Rahova, cu ocazia intronizarii d-lui Darie, Spaiuc a spus, neintrebat de nimeni ca le facea sila angajatilor, tot felul de aberatzii:

  • ca nu trebuie sa respecte legea referitor la cazarea detinutilor clasificati deja in regimuri diferite; textual: "credeti ca ma da cineva afara ca nu respect legea? Nu, o sa ma dea afara pentru altceva";
  • ca are nevoie de specialisti pe resurse umane, ca pe aia din ANP o sa-i dea afara Ministerul Justitiei, specialisti din teritoriu care sa-i incadreze oamenii intr-o luna; deci iar fara criterii si fara sa se stie ce fel de oameni trebuiesc sistemului;
  • ca este superb ca facem teatru cu detinutii si ca sa nu se mai planga atata personalul ca doar e ziua penitenciarelor;
  • ca nu se scot la munca detinutii, ca nu este admisibil ca sa dai 10 detinuti Jilavei pentru un punct de lucru. Ca trebuia "baiatul" de la prevenirea criminalitatii "atentie nu Burcu, ca nu vrea sa piarda din nou atentionarile", trebuia sa spioneze acolo si sa ia Rahova acel punct de lucru, sa nu-l lase Jilavei;
  • ca pentru colegii care lucreaza in sectorul de detentie si care nu pot intra, tot din cauza lui, a lui Spaiuc, cu mancare, administratia sa construiasca un foisor la jumatatea drumului intre PC 2 si popota, unde sa ia masa supraveghetorii si cei din foisoare;
  • ca daca Spitalul Rahova nu lasa accesul prin poarta lor si pentru personalul penitenciarului, atunci nici penitenciarul sa nu lase accesul prin PC 1 pentru persoanalul spitalului, cica astia din urma sa sara gardul;
  • a comunicat tuturor ca este frustrat vizavi de ce scrie pe blog, ca nimic din ce se scrie nu este adevarat, ca nu a picat examenul de director cu 3, ca el si acum asteapta un raspuns de la doamna Macovei;
  • a uimit pe toata lumea cand a spus ca el nu a citit Legea 293/2004 - Statutul personalului de penitenciare, pentru ca, stati toti jos sa nu cadeti, PENTRU CA NU I S-A DAT;
  • Finalul a fost apoteotic cand a comunicat participantilor la sedinta ca are probleme cu sotia, care nu mai vrea sa paraseasca Bucurestiul, iar lui ii este dor de Moldova. (sursa: link)
ANP - Cât mai durează?
.
Trist dar adevărat. Atât poate directorul genaral al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Cum să eviţi discutarea acestui munte de prostii?
.
Ne mai mirăm că individul se ocupă cu spionatul sindicatelor şi cu desfiinţatul comisiilor de diciplină care nu răspund la comandă? Ne mai mirăm că interzice accesul salariaţilor cu mâncare pe secţii şi în posturi?
.
Totuşi... toate sunt până la o vreme. Raportul final al Corpului de Inspecţie, aşteptat la 15 august, ar trebui să ducă în mod normal la eliminarea habarniştilor cu pile politice aflaţi la conducerea ANP.
.
Link-uri utile:

joi, 26 iunie 2008

Bircea Mare - penitenciarul sefilor mici

Faptul că anumite penitenciare devin subiecte pe acest blog nu este o întâmplare. Câţiva colegi care au curaj să-şi spună povestea scriu la blogpenifest@yahoo.com şi de aici preluăm noi.
.
Despre locurile unde se întâmplă detenţia
.
Trebuie să recunosc că până acum am scris destul de puţin despre ce se întâmplă în unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. A fost mai curând o problemă de oportunitate, noi considerând că sunt probleme de interes general care trebuie abordate cu prioritate.
.
Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, Penitenciarul Bucureşti Jilava, Penitenciarul Codlea, Penitenciarul Spital Poarta Albă, Penitenciarul Arad şi Penitenciarul Bîrcea Mare au fost prezente în diferite ipostaze pe blog.
.
Fiecare articol despre aceste unităţi a fost urmat de o furtună de comentarii. Tonul şi conţinutul unora dintre aceste multe comentarii demonstrează că există probleme majore pe care directorii nu le pot gestiona.
.
Bîrcea Mare - penitenciarul şefilor mici
.
Penitenciarul Bîrcea Mare a apărut în discuţie urmare a publicării articolului Veşti din penitenciarele patriei. Un agent a intrat în vizorul şefilor pentru că a donat sânge fără aprobare.

Dl. Gaşpar Francisc a avut pe la începutul lunii februarie nefericita idee de a-şi exersa simţul civic şi de a dona sânge în calitate de donator voluntar. (...)

Mara Marcel, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (împuternicit deşi ce a luat nota 2,54 la examenul pe funcţie), îi striga retoric, prin curtea penitenciarului, domnului Gaşpar „Ce bă ai dat sânge pentru mine, te-am trimis eu să dai sânge de vii la mine să-ţi dau liber?”.(sursa: link)

Cele câteva zeci de comentarii care au urmat acestui articol i-au avut drept actori principali pe:

  • Emil Bota, directorul penitenciarului, care enervat de postarea articolului îi ameninţă fără oprire pe autorii bănuiţi ai comentariilor. Are şi motive. Este acuzat de corupţie, nepotism şi abuz în funcţie;
  • Marcel Mara, directorul adjunct pentru pază, cel care a îndeplineşte această funcţie deşi a demonstrat că este incapabil atunci când a picat concursul cu nota 2,54. Acum ameninţă zilnic că-i va prinde şi pedepsi pe cei care-l arată cu degetul;
  • Ioan Timar, un şef birou la fel de puţin competent. Colegii îl numesc π (pi - domnu' Stan) pentru că doar 3,14 a reuşit să obţină la concursul pentru funcţia pe care o ocupă acum cu împuternicire.
O mare famiglie

Soţiile celor trei au trecut şi dumnealor bătătura puşcăriei Bîrcea Mare pentru a se însoţi cu numeroşii afini, rude, cuscri şi vecini făcuţi temniceri de către directorul Bota. Doamna Bota a ieşit deja la pensie în condiţii suspecte obţinând pensie militară deşi avea doar 6 ani vechime. Soţia domnului Mara încă mai lucrează.

Soţia lui Timar se pare că se afla în penitenciar înainte de angajarea acestuia. Era închisă deja în penitenciarul Bîrcea Mare, spun comentariile la ultimul articol, aşa că este în afara oricărei bănuieli. Cel mai probabil viitoare doamnă Timar l-a recomandat pentru această nobilă meserie. O poveste care arată că reeducarea dă roade.

Cine face dreptate?

Cum să-ţi găseşti dreptatea când astfel de personaje iau decizii într-un penitenciar? Toţi spun că înţeleg problema, dar ridică din umeri. Gheorghe Şpaiuc s-a prefăcut interesat dar n-a făcut nici o brânză. A dat o atenţionare şefilor în cauză sperând că lucrurile se vor linişti de la sine. (în imagine)

Cum să ia măsuri Şpaiuc împotriva impostorilor profesionali când nici dumnealui nu e tocmai uşă de capelă de penitenciar? A scris o adresă în limbaj de lemn în care povesteşte cum i-a atenţionat pe Bota şi pe Mara pentru "insuficientă implicare... a relaţiilor care se stabilesc între persoanele angrenate în executarea misiunilor specifice acestui sector de activitate" (bravo Gheorghe, eşti curajos!).

Toate cele imputate pot fi verificate uşor însă acest lucru nu se întâmplă şi pentru că cei care ar trebui s-o facă nu sunt interesaţi. Florin Stanciu, şi el picat cu nota 3 la concursul pentru funcţii de conducere şi promovat pe şestache de ministrul Chiuariu, nu îi va deranja cu siguranţă.

Link-uri utile: