Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta Chiuariu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Chiuariu. Afișați toate postările

duminică, 10 mai 2009

Cotidianul - Magistrat de-o vară, privilegii pe viaţă

Chiuariu - Andreea IureaCotidianul continuă să scrie despre perioada Q a justiţiei româneşti. Tovarăşii lui Q au fost preluaţi cu mărinimie şi ţinuţi prin posturi de Independentul care i-a urmat.

Pentru cine încă nu ştie sau n-are alte motive de mirare Q are şi acum şofer personal de la ANP. În articolul din Cotidianul o duduie se angajă aproape magistrat şi, după ce-şi rezolvă problema cu salarizarea, se întoarse acasă – la Iaşi, la Prefectură.

O fostă consilieră personală a ministrului Tudor Chiuariu a lucrat o vară în Ministerul Justiţiei pe post de consilier juridic asimilat magistraţilor, după care a s-a întors la Prefectura Iaşi, păstrându-şi privilegiile de magistrat.

După ce a ajuns ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu şi-a adus de la Iaşi pe 4 iunie 2007, pe post de consiliere personale, câteva concitadine, printre care şi Andreea Iurea. Acestea au participat, după două luni de la angajare, la un concurs pentru obţinerea statutului de consilier juridic asimilat magistraţilor.

Pe 27 august 2007, în urma câştigării concursului, Andreea Iurea a fost numită în funcţia de consilier juridic asimilat magistraţilor la Direcţia analiză şi avizare acte normative. După doar trei luni, ea a fost detaşată pentru o perioadă de un an la Agenţia Naţională de Integritate. După numai două luni, pe 3 martie 2008, Andreea Iurea a fost detaşată la Prefectura judeţului Iaşi, pe post de consilier juridic, unde lucrează şi în prezent.

(continuarea aici)

joi, 6 noiembrie 2008

Cotidianul: Chiuariu a trimis la puşcărie prime colosale

Cotidianul publică, la secţiunea Anchete, un nou articol despre primele lui Chiuariu. Când au apărut prima dată informaţii despre milionul de euro pe care Chiuariu l-a împărţit colaboratorilor, reacţia acestuia a fost promptă. Atunci a promis că-i dă în judecată pe autorii articolului, dar evident că nu a făcut-o. Probele care susţin afirmaţiile din presă sunt mai mult decât concludente.
.
Primele şi stimulentele date de Chiuariu nu sunt altceva decât plata pentru servicii politice, marea majoritate ajungând la apropiaţi, care, pentru te miri ce activitate, sunt premiaţi consitent. Un exemplu pe care-l ştim prea bine e Marius Iosif. Peste 20.000 RON salariu de la ANP, 4.500 RON primă lunară pentru scotocirea prin arhivele SIPA, periodic câte 4.500 - 9.000 RON.
.
Ministrul Predoiu, spune doar că asemenea venituri sunt legale. Aşa o fi, nu sunt în măsură să contrazic ditamai ministrul. Raportat la performanţele salariale ale personajului, şi situaţia se aplică şi altor premiaţi de marcă, cred că primele sunt legale, dar nesimţite.
.
Chiuariu a trimis la puşcărie prime colosale
Cotidianul, 05 Noiembrie 2008

272.000 de euro în total, câteva mii de euro de persoană, sunt primele aprobate în decembrie 2007 de către fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu pentru şefii penitenciarelor din România.

Marius Iosif i-a cerut lui Chiuariu o prima de 2.700 de euro. Si a obtinut-o. Printr-o simplă semnătură, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu i-a premiat pe şefii penitenciarelor din România cu prime-record. Propunerea a fost trimisă de către fostul şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), judecătorul Marius Iosif, consilier personal şi prieten foarte bun al ministrului Chiuariu, pe 10 decembrie 2007, cu prilejul zilei de 1 decembrie 2007. În hârtia înaintată de către Marius Iosif lui Chiuariu se propune chiar „premierea directorului general al ANP, Marius Iosif, cu suma de 9.500 de lei (2.700 de euro net - n.r.), având în vedere activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în procesul de reformă în sistemul penitenciar“.

Potrivit declaraţiei sale de avere, Marius Iosif a încasat anul trecut, cu tot cu prime, 181.508 de lei, din poziţiile de judecător, consilier personal al ministrului Justiţiei şi şef al ANP. Un calcul scurt ne arată că prietenul lui Chiuariu a avut ca bugetar un venit lunar de 4.200 de euro.
.
Cea mai mare primă din ANP, 9.535 de lei, a primit-o Tiberiu-Firinel Ungureanu, împuternicit director de direcţie, cel care se ocupa de arhivele cu documente importante ale ANP. Directorii generali adjuncţi ai ANP, procurorul Gheorghe Şpaiuc, inspectorul-şef Petre Stan şi inspectorul-şef Dumitru Marin, au încasat şi ei câte 9.000 de lei. Şefii direcţiilor din ANP au fost premiaţi cu sume cuprinse între 9.535 şi 8.500 de lei.
.
Cei din eşalonul doi din conducerea ANP, directorii diverselor servicii, au încasat prime cuprinse între 8.000 şi 6.000 de lei. Şefii mai mici din eşalonul trei au primit între 4.500 şi 3.700 de lei. În total, şefimea din ANP a încasat 950.535 de lei, adică aproximativ 272.000 de euro. Spre comparaţie, înainte să vină Chiuariu ministru al Justiţiei, cea mai mare primă din sistemul penitenciar a fost de doar 2.000 de lei.
.
În cele nouă luni cât a fost ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu a semnat 1.065 de stimulente în valoare totală de 2.174.043 de lei, adică peste 604.000 de euro, o sumă de aproape trei ori mai mare decât cea acordată de Monica Macovei într-un an şi trei luni. Cei mai mulţi bani au fost încasaţi de prietenii şi apropiaţii ministrului Chiuariu, aduşi de către acesta în Ministerul Justiţiei pe posturi de consilieri personali.
.
Link-uri utile:

vineri, 3 octombrie 2008

News alert: Comisia pentru cetătenie, decimată

Mama mea provine dintr-o familie de români bucovineni, bunicul meu fiind director de şcoală românească, iar bunica învăţătoare, în Cernăuţi, după alipirea Bucovinei la Regat. Întreaga familie din partea mamei s-a refugiat în ţară după ocuparea teritoriilor româneşti de către trupele ruseşti, în august 1940, stabilindu-se în zona Rădăuţilor.

De aceea am avut întotdeauna o înţelegere directă, specială, a modului cum gândesc şi cum simt românii rămaşi după cel de-al doilea război mondial în afara graniţelor. Asta m-a ajutat, când eram ministru al Justiţiei, să iau măsurile necesare pentru ca românii din afara graniţelor să-şi poată redobândi cetăţenia fără a fi umiliţi de legi proaste, proceduri greoaie şi funcţionari indolenţi....dixit Tudor Chiuariu.

În ciuda mărturiei pline de sensibilitate a domnului Chiuariu, cârcotasul meu coleg, Huggin, spunea pe 16 septembrie că sefii Direcţiei Cetăţenie, Dan Sfârnă et co, îşi vor pierde în curând funcţiile.

Ei bine, prin ordin al ministrului Justitiei 2534/C/1.10.2008, membrii Comisiei pentru cetătenie au fost măturati din functii (cu exceptia a două persoane: Lucian Păun si Raluca Spoeală), fiind acuzaţi că au încălcat legislaţia şi procedurile privind cetăţenia, abuzând astfel de funcţiile deţinute. Se pare că originile bucovinene ale domnului Chiuariu au ajutat câteva persoane să obtină cetătenia română... cu oleacă de spagă, of course.

Mai multe despre Direcţia Cetăţenie:

marți, 30 septembrie 2008

Cotidianul: Predoiu infrint de primele discretionare ale lui Chiuariu

Predoiu, înfrânt de primele discreţionare ale lui Chiuariu

29 Sep 2008
George Lacatus Cotidianul

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a luat nici o măsură cu privire la primele-record acordate discreţionar de fostul ministru
Tudor Chiuariu apropiaţilor aduşi de el în minister. Predoiu zice că totul a fost legal.

Tudor Chiuariu a lăsat la minister o moştenire care l-a înspăimântat pe succesorul său. Ancheta promisă de ministrul Cătălin Predoiu referitoare la modul în care predecesorul său, Tudor Chiuariu, şi-a răsplătit prietenii aduşi în minister cu stimulente uriaşe nu s-a lăsat cu nici o sancţiune.

Predoiu a ajuns la concluzia că modul discreţionar în care Chiuariu şi-a premiat lunar acoliţii este perfect legal. „Acele stimulente financiare au fost acordate prin ordin de ministru, dintr-un fond aflat la dispoziţia ministrului Justiţiei. Eu am decis stoparea acestor stimulente pentru a clarifica criteriile pe baza cărora se vor acorda pe viitor astfel de prime“, a declarat ieri pentru Cotidianul ministrul Cătălin Predoiu. Prin această declaraţie, Predoiu recunoaşte indirect că Tudor Chiuariu a acordat primele discreţionar.

În urmă cu două luni, Cotidianul scria că, în cele nouă luni cât a fost ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu a semnat 1.065 de stimulente în valoare totală de 2.174.043 lei, adică peste 604.000 de euro, o sumă de aproape trei ori mai mare decât cea acordată de Monica Macovei într-un an şi trei luni.

Pe blogul penifest.com au fost postate recent ordinele cu stimulentele semnate de Chiuariu, care demonstrează că grosul fondului de premiere a fost direcţionat către prietenii fostului ministru al Justiţiei. Principalii beneficiari sunt consilierii personali şi directorii de departamente apropiaţi lui Chiuariu. Cei mai mulţi bani i-a încasat Iulia Scântei, consilierul ministrului şi secretarul general adjunct al ministerului. Ea primea aproape lunar un stimulent de 4.500 de lei, cea mai mare primă încasată fiind de 7.680 de lei.

Între aprilie 2007 şi mai 2008, Iulia Scântei a încasat din leafă şi stimulente aproape 187.000 de lei, adică 52.000 de euro net, conform declaraţiei de avere. Scântei e din Iaşi şi a fost colegă de catedră la Facultatea de Drept cu Tudor Chiuariu. Alţi prieteni de-ai lui Chiuariu aduşi în minister pe post de consilieri personali sunt Bogdan Găurean, Horia Georgescu, Marius Iosif, Constantin Zaharia, Mihnea Iuoraş, Andreea Istrati, Dan Diaconescu, Simona Spinaru, Ionuţ Ciobanu, Luana Moilat, Viorica Roşca, Alexandru Moraru. Aceştia erau premiaţi lunar cu sume cuprinse între 2.500 şi 4.500 de lei.

Horia Georgescu, Marius Iosif şi Laura Scântei au fost răsplătiţi cu câte 4.500 de lei timp de câteva luni, pentru că au fost numiţi de către Chiuariu membri în Comisia de inventariere a arhivelor şi documentelor în lucru aparţinând Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (fostă SIPA). Anul trecut, de Ziua Justiţiei, Chiuariu a golit fondul de premiere al instituţiei. Şefa lui de cabinet, Catrinel Florescu, a primit un stimulent de 6.400 de lei.

Un simplu şofer din minister, Florian Şoucaliuc, a primit o primă de 1.920 de lei, în contextul în care pe mandatul Monicăi Macovei cea mai mare primă a fost de 2.000 de lei şi a fost încasată de către cei care au lucrat la modificarea codurilor penal şi civil. În ianuarie 2008, când a fost numit ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu a decis suspendarea acordării stimulentelor, unul dintre motive fiind că fondul destinat acestor premieri se epuizase.

În afară de Iulia Scântei, care şi-a dat demisia din minister şi şi-a deschis cabinet notarial, şi de Horia Georgescu, care a plecat la Agenţia Naţională de Integritate ca secretar general, toţi ceilalţi apropiaţi ai lui Chiuariu au fost păstraţi pe posturi de către actualul ministru Cătălin Predoiu.

duminică, 28 septembrie 2008

Ministerul Justitiei: complicitate cumparata cu stimulente

Documente interne apartinand Ministerului Justitiei dovedesc ca Tudor Chiuariu a acordat stimulente lunare consistente propriilor consilieri. Marius Iosif, fostul sef al ANP este unul dintre principalii beneficiari. Ministrul Predoiu nu sufla o vorba despre afacere.

Mega - stimulente pentru consilieri personali

Astazi am primit, prin amabilitatea unor colegi, doua documente foarte interesante (pentru vizualizare Stimulente MJ 1, Stimulente MJ 2). Ordine ale fostului ministru al justitiei, Tudor Chiuariu, prin care acesta isi stimula lunar consilierii personali si directorii apropiati. Am selectat, pentru exemplificare, cateva ordine privitoare la cei care au fost numiti comisia de inventariere a arhivei SIPA.

Chiuariu a acordat stimulente de 4.500 de RON lunar pentru cei 5 membri scotocitori de arhiva si pentru cei 2 secretari de comisie. Care sa fie motivul? Să fie importanţa misiunii? Poate. Scormonirea prin arhivele SIPA era importanta pentru Chiuariu si comp., dar cei 10.000 de Euro cheltuititi lunar pentru stimularea celor implicati au o motivatie clara. Tacerea costa.

Informat fiind, acum cateva luni, de aceste ilegalitati, Ministerul Justitiei s-a disculpat facand referire la ordinele prin care au fost premiati toti angajatii ministerului. A ascuns faptul ca Iulia Scintei si altii ca dansa primeau si alte stimulente. Printre acestia Marius Iosif e de remarcat cu cei 4.500 RON lunar, care se adaugau la salariul de 21.800 RON.

Premiile Chiuariu - Ancheta Predoiu, 1-0

Subiectul nu e deloc nou. Acum ceva timp scriam despre cele aproape 3 milioane RON, valoarea stimulentelor acordate de catre ministrul Chiuariu în perioada mandatului sau (mai putin de un an) la Ministerul Justitiei.

Mai precis, angajati din aparatul MJ au primit 1546 de stimulente in valoare totala de 2.792.756 RON. (...) Pentru comparatie, vedem ca in timpul ministeriatului Macovei suma totala a fost de circa 3 ori mai mica (1.141.320 RON pentru 1 an si 3 luni), aproape egala cu suma pe care Chiuariu a acordat-o ca stimulente numai în luna decembrie 2007 (1.049.739 RON). (sursa: Ministerul Justitiei la Gala premiilor Chiuariu)

La acea data articolul a fost preluat de Hotnews, Cotidianul si RealitateaTV, ministrul a promis o ancheta, dar dupa cum ne-a obisnuit, nu a facut absolut nimic. Mai mult, supra-stimulatii sunt in continuare in ograda ministeriala, in calitate de consilieri personali ai ministrului.

Consilierii lui Chiuariu au beneficiat de stimulente acordate discretioanar si netransparent de ministrul justitiei. Nu au recunoscut, sau au tacut malc. Iulia Scintei, beneficiara a aproape 100.000 de euro, a negat, s-a zbatut, a facut pe victima, dar in cele din urma, a recunoscut sfios... dupa ce a fost prinsa cu minciuna.

Link-uri utile:

joi, 18 septembrie 2008

Ministrii Justiţiei la judecata noastra

Bun. Ne-am distrat aproape 4 ani. Tumultoşi, aş putea spune. O perioadă de măcel care s-a propagat de sus în jos, de la nivel de principiu pană la nivel de răfuială personală. Aparent sau în mod real un haos cu miros de hazna, instituţii încleştate într-o luptă pe viaţă şi pe moarte, oameni politici trădaţi şi trădători, oameni corecţi şi ticăloşi. Toţi luptand sub stindardul anticorupţiei, integrităţii şi profesionalismului, însă eşuand în lehamitatea şi neîncrederea generale care ne-au cuprins pe noi toţi, spectatorii. Un spectacol grandios replicat la scară mică în sistemul penitenciar şi chiar în discuţiile de pe acest blog. Vă invit să vorbim despre sistemul penitenciar în aceşti ultimi patru ani. Să vă spuneţi părerea sinceră despre oamenii care au condus acest sistem, fie că e vorba de miniştri ai justiţiei care ne-au păstorit sau directori generali ai ANP aduşi de aceştia.
.
Înainte de toate, am, însă, o observaţie generală. Să-i spunem premisa de la care aş dori să încep acest dialog: nu toţi sunt sunt o apă şi un pămant. Nu toţi sunt ticăloşi, nu toţi îşi urmăresc exclusiv interesul personal, nu toţi sunt neprofesionişti. Dincolo de circumstanţe, de idiosincrazii sau greşeli personale, de compromisuri sau erori de judecată, dintre toate taberele prinse în încleştarea asta doar una singură poate fi mai aproape de viziunea noastră eterică despre o societate dreaptă, integră şi profesionistă, chiar dacă într-un mod profund imperfect. Oameni perfect buni sau perfect ticăloşi nu există. În această mare de gri, unii dintre ei sunt cel mai aproape de alb. Pe ei îi căutăm!
.
În dansul ăsta al reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei am schimbat în 4 ani 3 parteneri: Monica Macovei, Tudor Chiuariu şi Cătălin Predoiu. Declarativ, aceştia au urmărit aceleaşi obiective. Toţi 3 au produs şocuri la nivelul sistemului penitenciar. Cat de aproape au ajuns, însă, de aşteptările noastre?
.
Monica Macovei: apreciată de Comisia Europeană, de societatea civilă şi avand sprijinul şi admiraţia necondiţionată a intelighenţiei în Romania. A scuturat cu violenţă copacul impunităţii
juridice în care se cocoţaseră politicienii, a creat mecanisme instituţionale şi legislative anticorupţie (DNA şi ANI). A scos steguleţe roşii de pe capitolul justiţiei şi a asigurat, astfel, aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007. A reorientat sistemul penitenciar către un principiu social (reintegrarea deţinuţilor) şi a forţat transparentizarea sistemului penitenciar. În mandatul acesteia au fost scoase la concurs circa 1600 de posturi şi au fost traşi pe linie moartă dinozauri ai sistemului.
În acelaşi timp, însă, a fost permanent acuzată de influenţarea politică a DNA, de schimbarea neprofesionistă a unor legi care, prin neconstituţionalitatea lor, au dus la rezultate neconvingătoare în lupta împotriva corupţiei. În cadrul sistemului penitenciar a mizat neconcludent pe promovarea magistraţilor şi a ignorat, din punctul multora de vedere, interesele angajaţilor în favoarea drepturilor deţinuţilor. Cei doi magistraţi numiţi directori generali ANP, Marius Iacob şi Alexandru Şerban, au fost implicaţi în scandaluri de corupţie şi s-au dovedit prea puţin profesionişti şi interesaţi de o reformă sustenabilă.
În ansamblu, evaluarea generală tacită care transpare în articolele noastre a fost pozitivă în ceea ce o priveşte.
.
Tudor Chiuariu: din punctul de vedere al autorilor acestui blog a fost o ciumă. Dacă există şi aspecte pozitive ale mandatului acestuia vă las pe dumneavoastră să le formulaţi. Dotat cu impertinenţă nativă, a reuşit în 7 luni de mandat prin poziţii publice şi diferite iniţiative legislative să discrediteze lupta anticorupţie, să blocheze, legislativ şi financiar, reforma justiţiei, a fost marioneta perfectă a unor interese politice transparente şi a promovat pe linie ticăloşia şi non-valoarea la nivelul Ministerului Justiţiei. A adus un tanar la conducerea sistemului penitenciar cu comportamente suspecte de a fi tratabile la secţiile psihiatrice ale spitalelor: Marius Iosif. Acesta a impus o atmosferă de teroare în ANP, a condus sistemul spre colaps financiar, a blocat toate reformele, bune sau proaste, începute în mandatul Macovei, a fost implicat în nenumărate scandaluri publice, s-a înconjurat de incompetenţi, ticăloşi şi lingăi şi, poate cel mai important, a fost catalizatorul unora din cele mai abjecte comportamente pe care le-am văzut vreodată. În acest caz, oamenii din acest sistem, şi în special de la nivelul structurii centrale, au căzut examenul integrităţii şi demnităţii. Fie şi numai prin tăcere (deşi a fost mai mult de atat), au girat şi au fost complicii non-valorii, turnătoriei şi lipsei de integritate. Marius Iosif a adus la suprafaţă tot ce e mai rău în noi. Mă gandesc cu groază caţi dintre noi n-ar fi fost torţionarul perfect dacă totul s-ar fi întamplat prin anii '50.
Evaluarea noastră este negativă în integralitatea ei în ceea ce priveşte mandatul Chiuariu.
.
Cătălin Predoiu: oarecum apreciat şi văzut bine prin prisma statutului de independent, comportamentului decent şi echilibrat. A repus, parţial, în mişcare Ministerul Justiţiei, a încercat să schimbe personalul de conducere al ministerului, are o relaţie normală cu Consiliul Superior al Magistraturii şi nu a implicat ministerul în scandaluri majore. Şi-a asumat statutul de gestionar al ministerului pană la proximele alegeri, pentru a evita activarea clauzei de salvgardare după mandatul Chiuariu. Partea cea mai eficientă a mandatului lui au fost, cred, deciziile în legătură cu sistemul penitenciar. În ciuda sprijinului politic de care se bucura Marius Iosif, Cătălin Predoiu a dispus controale la nivelul ANP, a schimbat conducerea ANP-ului şi a eliminat persoane aflate la şefia unor direcţii. A repus pe tapet strategiile de dezvoltare a sistemului şi a organizat pentru prima oară concursuri pentru funcţiile de conducere ale ANP. A adus în frunte sistemului o persoană echilibrată şi cvasiapreciată de angajaţi: Ioan Băla.
A început să-şi dea cu stangu'n dreptu' cand a încercat să schimbe conducere DNA, în ciuda recomandărilor explicite ale Comisiei Europene. A propus în locul lui Daniel Morar o catastrofă care s-a făcut de ras în şedinţa secţiei de procurori a CSM. A rămas înconjurat de consilierii lui Chiuariu şi cu secretari de stat numiţi de primul ministru peste capul lui. Începe să dea dovadă că este profesionist şi integru pană la limita ordinului politic.
Evaluarea generală tacită care transpare din articolele noastre este pozitivă.
.
Sunt doar cateva din lucrurile pe care le putem spune despre aceşti oameni. Însă sunt nişte indicii. Toţi 3 ne-au influenţa viaţa în mod direct. Vă invit, deci, să vorbim despre ei!
.

sâmbătă, 5 iulie 2008

Reformarea serviciului penitenciar, ep. I - Argument

Agenda reformării penitenciarelor - un nou început
.
Odată cu numirea noii conduceri a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei a anunţat şi Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009. Cele mai importante probleme sunt identificate şi este propusă o abordare logică de soluţionare a acestora.
.
Planul se inspiră din Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar 2007 - 2010 preluând o parte dintre obiectivele acesteia.
.
Strategia este un document de politică publică elaborat în perioada 2006 - 2007 însă implementarea acesteia a fost blocată după numirea echipei Chiuariu la ANP. S-a pierdut astfel şansa valorificării unui trend pozitiv înregistrat în perioada 2005 - 2007.
.
Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar - agonie şi extaz
.
Marius Iosif deranjat de întrebările mass-media referitoare la refuzul de a implementa această strategie a descis anularea acesteia şi înlăturarea de pe site-ul instiuţiei. Efectele acestui habarnism managerial se văd în situaţia de criză în care se află sistemul penitenciar în prezent.
.
Ulterior ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, a dispus consilierilor săi reanalizarea acesteia şi actualizarea conform noilor realităţi. Aceleaşi probleme dar mai dificil de rezolvat datorită anului de regres în care echipa Chiuariu a s-a aflat la conducerea penitenciarelor.
.
Planul de eficientizare - soluţii pe termen scurt
.
Planul de eficientizare propus are un număr de 5 obiective, fiecare realizabil prin măsuri concrete până la jumătatea anului viitor:
  1. Asigurarea unui nivel optim al resurselor financiare pentru funcţionarea serviciului penitenciar;
  2. Adaptarea politicii de resurse umane la nevoi le sistemului peni tenciar;
  3. Management eficient al sistemului penitenciar;
  4. Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, şi
  5. Asigurarea mijloacelor logistice necesare funcţionării sistemului penitenciar

O strategie pe termen lung/un plan bun înseamnă rezultate bune

Pentru că, măcar de această dată, se pare că există interes pentru o abordare managerială coerentă şi constructivă vă propun să ne implicăm în acest efort. Începând de mâine vom analiza împreună Planul propus şi Strategia existentă.
.
Mai jos vă punem la dispoziţie ambele documente. Sugestiile pe care le vom primi vor fi transmise Ministerului Justiţiei şi celor interesaţi.
.
Vom privi exerciţiul de planificare dintr-o perspectivă pragmatică. Ne interesează implementarea acestuia şi obţinerea unor rezultate concrete în termen cât mai scurt.
.
Primul episod - de încălzire
.
În zilele următoare vom discuta despre:
  1. Identificarea problemelor sistemului penitenciar;
  2. Stabilirea priorităţilor de dezvoltare;
  3. Asigurarea resurselor pentru implementare;
  4. Obiective generale şi obiective specifice;
  5. Plan de activităţi şi riscuri de implementare;
  6. Coordonarea implementării şi transparenţă decizională.

În funcţie de sugestiile dumneavoastră vom încerca să aducem în discuţie tot ceea ce vă preocupă în legătură cu abordarea strategică a managementului sistemului penitenciar.

Link-uri utile:

PS Între timp vom reveni cu problema rămăşiţelor găştii lui Chiuariu:

  • Ghoerghe Şpaiuc poetul - procuror care continuă să încaseze peste 20.000 de RON lunar ocupându-se de feng shui-uri va reveni în atenţia noastră;
  • Bogdan Costaş ameţitul care este părtaş alături de Marin Dumitru la distrugerea sistemului financiar şi logistic al sistemului penitenciar va beneficia de o atenţie specială;
  • Florin Stanciu habarnistul care face pe inspectorul şef al penitenciarelor româneşti va fi eroul unei noi serii de articole;
  • ... poate şi ceva educaţie şi asistenţă psihosocială.

duminică, 22 iunie 2008

Iulia Scintei, fost consilier al lui Chiuariu, prinsa cu minciuna

Acum o lună scriam despre stiumulentele şi primele exorbitante de care au beneficiat consilierii lui Chiuariu în cele numai 9 luni de mandat. Atunci Iulia Scântei a negat în pofida probelor că ar fi primit peste 100.000 RON în afara salariului. Ei bine fostul consilier minte.
.
Primele şi stimulentele încasate de gaşca lui Chiuariu afacere de familie
.
La 12 mai scriam un articol despre stimulentele, primele şi indemnizaţiile acordate de Tudor Chiuariu unor consilieri personali. În articolul Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu arătam că "Iulia Scîntei a primit stimulente de peste 100.000 RON"

Aproape 3 milioane RON este valoarea stimulentelor acordate de către ministrul Chiuariu în perioada mandatului (mai puţin de un an) la Ministerul Justiţiei. Premiile din fondul lunar sunt încă ţinute la secret, însă nu sunt de neglijat. (...)

În realitate, nu toţi angajaţii MJ au beneficiat de astfel de sume. De exemplu,
Iulia Scîntei, cel mai greu membru al echipei Chiuariu, a primit, conform surselor noastre, peste 100.000 RON ca stimulente, la care se adaugă indemnizaţii din consilii de admnistraţie, şi premii, pe care MJ le ţine la secret.
.
Surse din MJ ne relatează că ministrul Predoiu a dispus o anchetă pentru elucidarea misterului stimulentelor celei care i-a fost oracol fostului ministru. Iulia Scântei a reuşit să fie admisă la toate concursurile
trucate de Chiuariu, aşa că acum este un notar deja bogat. (sursa: link)

Evident că duduia Scîntei s-a ofuscat şi a negat hotărâtă că ar fi primit asemenea sume de bani în afara salariului deloc modest. Chiar a ameninţat că-i va chema în judecată pe cei care fac asemenea afirmaţii.
.
Cotidianul demonstrează că Iulia Scântei minte
.
O anchetă Cotidianul publicată la 18.06.2008 sub titlul
Gaşca lui Chiuariu a secat de bani Ministerul Justiţiei demonstrează că Iulia Scîntei este o mincinoasă.

Laura Iuliana Scântei şi Bogdan Găurean, aduşi de Tudor Chiuariu în Ministerul Justiţiei, au încasat în numai un an, din lefuri, prime, stimulente şi indemnizaţii, peste 83.000 de euro net. Campioana primelor, stimulentelor şi indemnizaţiilor este Laura Iuliana Scântei care, conform declaraţiei de avere, a încasat între aprilie 2007 şi mai 2008 aproape 187.000 de lei, adică 52.000 de euro net.
.
Raportând această sumă la leafa netă declarată de ea, rezultă că Scântei a încasat pe mandatul lui Chiuariu prime şi stimulente de peste 40.000 de lei, şi nu de 14.900 de lei cât ne-a declarat nouă. Primele încasate de Scântei în cele nouă luni de mandat ale lui Chiuariu se ridică la peste 11.000 de euro.
(sursa: link)

Puţin câte puţin rufele murdare ale ministeriatului Q-ar apar în public. Iulia Scîntei a profitat pe deplin de prezenţa la Ministerul Justiţiei primind de la amicul Chiuariu tot felul de prime, stimulente şi indemnizaţii.
.
Acum şi-a deschis un cabinet notarial la doi paşi de sedioul Guvernului României. Parteneră în această nouă 'afacere' îi este nimeni alta decât soţia soţia primului ministru. Cu ce bani credeţi că şi-a înfiinţat cabinetul notarial?
.
Link-uri utile:

marți, 13 mai 2008

'Politica' resurselor umane in Ministerul Justitiei

Doina Armean este cel mai vechi director din Ministerul Justiţiei aflându-se, după cum probabil ştiţi, la conducerea Direcţiei Resurse Umane şi Relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii încă din anul 2001 (iniţial director adjunct şi mai apoi director). Doamna Armean este de fapt procuror în Parchetul General deşi îşi desfăşoară de mai bine de 7 ani activitatea la Ministerul Justiţiei în domeniul susamintit.
.
Guvernări de diverse coloraturi au găsit folositoare abilităţile doamnei procuror deşi scandalurile nu au lipsit, iar concursurile trucate şi nepotismul, încurajate de la nivel ministerial au făcut deliciul presei. Ocazional a mai fost sacrificat câte un pion, participant la aceste simulacre, însă doamna Armean a reuşit să rămână în afara oricăror bănuieli, sau în orice caz, a oricăror sancţiuni.

Nu ştiu câte zeci de poveşti de resurse umane care implică demnitari ai justiţiei româneşti ştie doamna Armean, dar pot să spun că scandalurile din acest domeniu au fost atât de numeroase că le-am pierdut şirul. Doar în cele aproape 3 luni de când existăm ca blog am contabilizat:
  1. concursurile trucate de ministrul Chiuariu, pe vremea când consilierii personali se angajau reciproc schimbând poziţia de membru al comisiilor de concurs cu cea de candidat;
  2. cazul Florin Stanciu, actalul şef al Inspectiei Penitenciare, numit fără concurs după ce anterior picase cu brio concursul pentru o funcţie de conducere;
  3. legislaţie de resurse umane modificată pe ascuns, în urma presiunilor de natură politică;
  4. angajări de personal de penitenciar la Ministerul Justiţiei deşi acest lucru nu este permis de lege;
  5. milioane de RON aruncaţi pe stimulente direcţionate preferenţial;
  6. numiri de directori în sistemul justiţiei şi cel penitenciar fără îndeplinirea procedurilor legale (detaşare pentru evitarea condiţiilor concurenţiale);
  7. persoane incomaptibile menţinute luni de zile în aceste situaţii, precum este domnul judecător Gunescu care o bună bucată de timp a cumulat 2 funcţii incompatibile.
Lista este cu siguranţă mult mai lungă având în vedere că noi nu am avut în vedere partea de resurse umane care priveşte relaţia de subordonare dintre Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Un exemplu de stabilitate în funcţie, criticabilă pentru concesiile făcute miniştrilor dornici de a-şi plăti datoriile politice prin slujbe guvernamentale, Doina Armean a reuşit să tranşeze favorabil orice schimbare de regim.

Linkuri utile:

.
PS. Mai sunt doar 2 zile?
***
HotNews preia informaţia referitoare la stimulentele acordate de ministrul Chiuariu:
.
Prime si stimulente de peste 800.000 euro la Ministerul Justitiei din mandatul Chiuariu
Sursele de pe Penifest sustin ca in topul premiantilor se situeaza Iulia Scantei, cel mai greu nume al echipei lui Tudor Chiuariu. Doamna Scintei, consiliera fostului ministru, adusa de la Iasi impreuna cu alti consilieri de stat si consilieri personali, despre care presa a scris ca fac parte din asa numitul "grup Fenechiu", ar fi primit peste 100.000 ron ca stimulente, adica ceva in jurul a 30.000 euro, la care se adauga indemnizatii din consilii de administratie si premii.
Ministerul Justitiei este deosebit de discret in aceasta chestiune. Inca de acum citeva luni, HotNews.ro a trimis o cerere vizind exact acest subiect: primele si stimulente pe care Tudor Chiuariu le-a dat oamenilor pe care i-a adus in minister. Ne interesau in principal secretarii de stat si consilieri personali ai domnului Chiuariu.
Raspunsul s-a lasat si se lasa asteptat.Intre timp insa, se pare ca nemultumirea in minister a atins cote alarmante si ca pe drum este un control al Curtii de Conturi.
Surse din Ministerul Justitiei au declarat pentru HotNews.ro ca ministrul Predoiu a fost informat inca din primele zile de dupa instalare despre generozitatea predecesorului sau si ca a promis ca va face o ancheta.
Aceleasi surse sustin insa ca cei de la Curtea de Conturi s-ar putea sa i-o ia inainte. Contactat de HotNews.ro, Gheorghe Mocuta, purtatorul de cuvint al Ministerului, a declarat ca nu stie nimic de aceste premii si stimulente, dar a promis ca se va informa.
In cauza, spune Penifest, ar fi sumele incasate de Iulia Scantei, Katalin Kibedi, Doina Armean, Ani Dumitrache, Alexandra Presură, Bogdan Găurean, Marius Iosif, George Spaiuc, Stan Petre, Marin Dumitru. Ele ar reprezenta stimulente, prime, indemnizatii, sume incasate din participarea la comisii, precum si orice alte sume decat salariul, in perioada mai 2007 - aprilie 2008, defalcate pe luni calendaristice, la care se adauga premiile.

duminică, 20 aprilie 2008

Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea a II-a - aplicarea teoriei)

Dedicată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, a cărui indecizie face ca abuzurile echipei Chiuariu să continue.
.
Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia domnului Iosif” Facultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800
Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr.
.
Bibliografie obligatorie:
Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete
.
Bibliografie opţională:
Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3
Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5
Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7
***
Ieri am scris prima parte a referatului "Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul". Am deconstruit baza conceptuală e teoriilor iosifiene, am arătat premisele concepţiilor domnului Iosif şi am reconstruit argumentaţia filosofică a deciziilor acestuia. A venit timpul să arătăm efectele filosofiei iosifiene, implementată cu succes în Ţara ANePeului. Aceasta este lista promisă ieri, lista cu cei şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, daţi afară şi transformaţi în sclavi prin voinţa şi graţia divină a conducerii ANP:

1. Adrian Blidaru, fost şef al Biroului de formare profesională, a fost transferat la Penitenciarul Rahova ca urmare a faptului că nu a executat orbeşte ordinele domnului Stan. În urma “reeditării” statelor de organizare, biroul pe care îl conducea s-a transformat în serviciu;
2. Adriana Lupu, consilier angajat cu contract de prestări servicii, a fost forţată să se pensioneze. A lucrat, la MJ, împreună cu soţul (şef Direcţia Medicală din MJ). Cei doi reprezentau un pericol pentru Stanciu (actual şef Direcţie Inspecţie Penitenciară) adus din MJ;
3. Aurelian Oprea, actualmente şef serviciu în Directia Economico – Administrativă, este presat să-şi dea demisia (nu face asta! Probabil te vor demite, dar măcar nu pleca capul!);
4. Carmen Galu, fostă şefă a Direcţiei Economico - Administrativă, detaşată la Penitenciarul Jilava. Considerată apropiată a fostului director general adjunct, Dumitraşcu, a căzut repede în dizgraţie. A fost practic prima decizie importantă luată de domnul Iosif, la foarte scurt timp de la instalare. Galu a fost revocată din funcţie fără nicio explicaţie şi detaşată la Penitenciarul Jilava pentru că a avut tupeul să-şi susţină opiniile profesionale şi l-a înfruntat pe PreaMăritul;
5. Cornel Vizitiu, fost şef al Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a fost forţat să se pensioneze pentru dezacorduri cu domnul Iosif şi pentru a face loc lui Stancovici Marian la conducerea DSDRP, care, la randul lui, propusese împuternicirea doamnei Stan ca şef serviciu la Jilava...serviciu contra serviciu... (chiar aşa domnul Stancovici, aveaţi o distilerie prin subsolul unei case...cum mai merge? aveţi autorizaţie?);
6. Cristi Lărgeanu, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
7. Cristina Prip, ofiţer specialist în cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, detaşată la Penitenciarul Jilava. A revenit în urma intervenţiilor personale la nivel înalt;
8. Cristina Ungureanu, fost şef al Serviciului Cabinet. Se pare că nu corespundea pretenţiilor domnului Iosif în privinţa aspectului fizic. De altfel, şefia Serviciului Cabinet a devenit o mare bătaie de joc. În numai cateva luni a fost schimbată de patru ori şefa Serviciului Cabinet, care, în opinia domnului Iosif, ar trebui să fie un fel de secretară şefă cu măsuri 90-60-90. Pe rând, Mariana Morar, Cristina Ungureanu, Daniela Marcoşan şi Maria Georgescu au avut onoarea proximităţii PreMăritului. Recunoştem, ultima alegere e cea inspirată. Dar cine ştie?;
9. Dan Bidilică, şofer al directorului general, a fost schimbat în momentul în care a anunţat că va candida la un post de psiholog într-un penitenciar (omul terminase facultatea între timp) fără a fi obţinut, în prealabil, acordul informal al domnului Iosif;
10. Dana Cenuşă, ofiţer de presă în cadrul Serviciului Cabinet, a fost detaşată pentru că, din perspectiva domnului Iosif, avea gura prea mare, prea multă personalitate, opinii şi zero slugărnicie. A avut ideea unui festival de teatru pentru deţinuţi, programat să se desfăşoare la Teatrul Nottara. Freedom House Romania făcuse rost de o finanţare de 5 mii de euro pentru desfăşurarea festivalului. Asocierea cu FH a fost letală atat pentru Dana Cenuşă, cat şi pentru existenţa festivalului;
11. Dana Desculţu, funcţionar civil în Direcţia Economico-Administrativă, a fost forţată să se pensioneze. I s-a transmis de către domnul Iosif, prin interpuşi, să se care din ANP. Femeia s-a conformat şi acum se uită la televizor;
12. Daniela Marcoşan, fostă şefă a Serviciului Cabinet, pusă în funcţie pentru farmecul personal, ca să fim eleganţi, şi retrogradată ulterior, după apariţie unei dive mai mişto şi în urma unui bilanţ dezastruos (datorită prostiilor debitate de domnul Iosif), pentru care a tras ponoasele;
13. Denisa Necula, ofiţer la Serviciul Cabinet, trimisă înapoi la Penitenciarul Colibaşi cu o lună înainte de termen. Aceasta venise la Bucureşti, pe termen limitat şi la rugămintea consilierului MJ, Poliţeanu, pentru implementarea Strategiei de comunicare şi imagine a ANP 2006, coordonarea activităţii purtătorilor de cuvant din sistem şi elaborarea unei noi strategii de comunicare pentru perioada 2007 – 2009. Elaborarea strategiei a fost stopată, iar, pentru o bataie de joc completă, Denisei Necula i-a fost întreruptă detaşarea;
14. Doina Darmon, curier la Serviciul Arhivă şi Registratură Generală, a fost delegată la Direcţia Cetăţenie din Ministerul Justitiei, acuzată fiind că a furmizat informaţii duşmanilor domnului Iosif, deşi lucrarile nu tocmai curate sunt duse personal la MJ de catre domnul Stan. La finalul celor două luni de delegare, doamna Darmon a cerut de bunavoie o nouă delegare, dată fiind atmosfera de teroare şi presiunile la care sunt supuşi angajaţii în ANP;
15. Diana Sava, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
16. Doru Dobocan, fost şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar, a fost dat afară din ANP în mod umilitor. Chemat de Iosif în biroul personal, i s-a cerut să scoată tot din buzunare şi apoi să se care din clădirea ANP-ului. Debarcarea intempestivă a acestuia a avut legătură cu obsesiile lui Chiuariu privind arhiva SIPA şi comanda eşuată de a se face plangere penală împotriva fostului ministru Macovei şi împotriva a doi foşti consilieri ai lui Macovei, Dănileţ şi Dumitriu, pentru o inventată sustragere de documente din această arhivă;
17. Emilian Pielmuş, fost şef al Direcţiei Management Resurse Umane, forţat să renunţe la funcţia de conducere, a cerut să fie transferat din cadrul Direcţiei Management Resurse Umane. Actualmente este la Biroul de Elaborare Acte Normative;
18. Eugen Fîntînă, ofiţer specialist la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii IT, a fost detaşat la Spitalul Penitenciar Jilava. A incomodat prin simpla prezenţă şi atitudinea independentă;
19. Florin Şerpe, fost şef al Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost trimis la Centrul de Reeducare Buziaş. Deşi mai avea doar o lună pană la încheierea celor şase luni de detaşare, a fost trimis înapoi cu o grabă suspectă, fiindcă în locul lui trebuia să fie instalat omul de încredere al domnilor Iosif şi Stan, Iulia Giurgea. Pe deasupra, începuse să devină incomod datorită faptului că era martor la numirile, detaşările aberante din domeniul intervenţiei psihosociale, inclusiv cea prin care era imputernicită ca şef serviciu Educaţie la Jilava, soţia domnului Stan;
20. Gabriel Sevastre, Direcţia Economico - Administrativă, a fost detaşat la Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava (BAGR) pentru că a avut tupeul să-l înfrunte pe directorul general adjunct Dumitru Marin;
21. Ion Pîrjol, fost şef al Direcţiei Inspecţie Penitenciară, a fost forţat să se pensioneze, fiind înlăturat pentru a face loc domnului Stanciu şi pentru a nu mai fi de faţă la decizii care distrug progresele din ultimii doi ani;
22. Ion Voicu, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a fost forţat să se pensioneze;
23. Ionuţ Lesovici, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu
24. Maria Cristina Voicu, Direcţia Medicală, a fost detaşată la Penitenciarul Rahova;
25. Mariana Morar, fost şef al Serviciului Cabinet, a fost forţată să se pensioneze;
26. Mihaela Puşcaş, şef serviciu în cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost detaşată la Penitenciarul Jilava. A revenit la ANP între timp. În schimb, este izolată de orice proiect sau acţiune importantă, fiind redusă la statutul de element decorativ;
27. Mircea Drăghici, delegat la Direcţia Intervenţie Psihosocială de la CR Buzias - i s-a sugerat să ceara transferul la Rahova, şi nu în ANP unde dovedise competenţă, pentru a face loc prietenilor de familie ai domnului Gheorghe Mocuţa, secretar de stat în MJ - Cristina Ştefan şi Laiu Laurenţiu;
28. Nicu Tănase, fost şef al Direcţiei de Tehnologie a Informaţiei, a fost schimbat din funcţie după dezastrul de la bilanţ. Ca şi Daniela Marcoşan, a fost ţap ispăşitor pentru prostiile debitate de domnul Iosif şi scandalul mediatic în jurul celebrelor seringi pentru injectarea de droguri. De asemenea, se pare că Tănase nu a fost suficient de dornic să puna în operă indicaţiile de supraveghere şi răscolire a computerelor angajaţilor ANP;
29. Relu Manolache, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Economico - Administrativă, a fost detaşat la Penitenciarul Craiova. Deşi are acte care dovedesc că e bolnav de hepatită şi trebuie să aibă un anumit regim de viaţă, a fost trimis la PMT Craiova pentru că a întrebat despre baza legală a unor decizii luate de catre directorul economico-administrativ Costaş Bogdan;
30. Sergiu Pochibreanu, şofer, trimis înapoi la BAGR, ulterior plecat la MJ, fiindcă a refuzat să semneze o hartie prin care ar fi trebuit să-şi acuze colegii de întamplări ireale. Intre timp, Direcţia Interventie Psihosocială, la solicitarea doamnei Giurgea, se află la al treilea şofer;
31. Silvia Voicu, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
32. Simona Cioranu, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
33. Sorin Dumitraşcu, manager public, fost director general adjunct al ANP, a fost dat afară şi el, fiind ţinta principală a HG-ului. Presupusa lui asociere cu Iniţiativa pentru o Justiţie Curată şi consilierii fostului ministru Macovei au fost un motiv îndeajuns de puternic pentru Chiuariu, Iulia Scantei şi Marius Iosif să se uşureze pe necesităţile de personal al ANP, pe legislaţia specifică managerilor publici şi zecile de mii de euro folosiţi pentru şcolirea acestora;
34. Sorin Ionescu, fost director Direcţia Medicala, avea nevoie de numai două luni de activitate pentru a putea ieşi la pensie ca militar. Fostul ministru Chiuariu a refuzat prelungirea detaşării;
35. Valentin Ignuţă, Biroul de Informaţii Clasificate, a fost detaşat la Agenţia Naţională de Integritate în urma unor conflicte cu şefa de la BIC;
36. Valentin Muntean, fost purtător de cuvant al ANP, Serviciul Cabinet, a fost detaşat la Spitalul Penitenciar Dej. Considerat apropiat al lui Dumitraşcu şi al fostului consilier MJ, Poliţeanu, Valentin Muntean a fost detaşat la Dej după ce Iosif a ordonat celor de acolo să trimită o cerere oficială către ANP pentru detaşarea unui ofiţer la secretariat. Cei de la Dej s-au executat. După ce Vali Muntean a avut tupeul să iasă la bere cu colegii de la penitenciarul din proximitate, Gherla, acestora li s-a cerut din partea directorului Pop Vasile să întocmească un raport de informare cu privire la discuţiile din bodegă. În urma refuzului, directorul Penitenciarului Gherla trimite o informare la Bucureşti în care îl anunţă pe Marius Iosif că fostul purtător de cuvant continuă politica duşmănoasă ....!!! (initial am scris numele directorului de la Dej. Am facut corectura necesara);
37. Valentin Popescu, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Management Resurse Umane, a fost şantajat şi obligat să-şi dea demisia pentru a nu fi trimis într-o unitate la mare depărtare de Bucureşti. Drept răsplată, a putut ramane la Direcţia Siguranţa Deţinerii ca ofiţer. În timpul pregătirii concursurilor, dandu-şi seama ca nu se pot descurca fără el, Iosif l-a chemat şi i-a propus ca prin DZU să se reîntoarca la Resurse Umane cu spor de 50% la salariu ca recompensă pentru bataia de joc la care a fost supus;
38. Veronica Pătraşcu, fost şef serviciu gestiune resurse umane în cadrul Direcţiei Management Resurse Umane. A fost schimbată din funcţie pentru a face loc acoliţilor.

Note explicative:
1. Nu toţi din cei de mai sus sunt eroi sau victime inocente. Unii au avut curajul să spună ce gandesc, să ia poziţie, alţii au fost victime colaterale sau ale unor răfuieli vizand conflicte mai vechi. Caţiva au adoptat statutul de slugă, însă nu a fost îndeajuns pentru a scăpa de delirul conducerii ANP;
2. Am luat în discuţie numai situaţia din ANP (aparatul central). Nu băgăm mana în foc că i-am identificat pe toţi care sunt în această situaţie. Bănuim că situaţia în teritoriu este la fel de dezastruoasă. Dacă aveţi informaţii, vă rugăm să ne scrieţi;
3. Dincolo de meritele sau vina celor de mai sus, o concluzie devine imperioasă: păstraţi-vă demnitatea! Dacă un coleg este în această situaţie, luaţi atitudine. Oricand puteţi fi în locul lui, şi, pentru că aţi fost laşi, nimeni nu vă va sări în ajutor. Absolut nimeni în afară de noi nu va schimba sistemul, şi, ca atare, suntem toţi responsabili pentru situaţia acestor oameni;
4. La debut, echipa blogului penifest a luat hotărarea să nu folosească cuvinte jignitoare în articolele postate. Uitandu-ne, însă, la această listă, gandindu-ne că în joc e viaţa unor oameni umiliţi de un comportament gratuit discreţionar şi răzbunător (într-un sistem care oricum suferă organic de nepotism, corupţie, abuz şi incompetenţă), că în numai cateva luni 40 de oameni din circa 220 de angajaţi ai ANP au fost şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, pensionaţi în mod absolut abuziv, că cei aduşi în locul acestora ocupă funcţiile fără concurs, fără a trece de o minimă evaluare pe criterii de competenţă, vom face o excepţie de la regulă şi nu vom spune decat un singur lucru: Domnule Iosif, sunteţi un psihopat şi un ticălos de ultimă speţă!;
5. Niciunuia din cei de pe lista nu i s-a reproşat ceva profesional, făcandu-se doar presiuni asupra lor pentru a pleca de bunavoie şi a nu fi trimişi în penitenciare la sute de kilometri distanţă de familii.
***
P.S. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit cu informaţii la editarea acestei liste.
***
UPDATE: Informaţiile din acest articol au fost preluate de Interesul public: http://www.interesulpublic.ro/20-04-2008/Armaghedonul-penitenciarelor.html

sâmbătă, 12 aprilie 2008

Proteste, negocieri, promisiuni, protocoale

Personalul din sistemul de ordine publică îşi cere drepturile

Conform HotNews
4.000 de politisti din toata tara protesteaza pe strazile Capitalei:

Politistii ies in strada pentru a protesta impotriva actualei forme a Statutului politistului si a ceea ce ei numesc "atacurile constante impotriva independentei exercitarii profesiei lor". Ei sunt nemultumiti si de faptul ca nu primesc sprijin si asistenta din partea Politiei atunci cand sunt chemati in instanta pentru cazurile care privesc sarcinile de serviciu. (...)

Principalele lor revendicari sunt modificarea legislatiei privind sanctionarea faptelor de ultraj, privind ordinea si linistea publica, aprobarea in regim de urgenta a proiectului de modificare a Legii privind statutul politistului, incheierea asigurarilor de viata pentru politisti si altele.

sursa: HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2789274-4-000-politisti-din-toata-tara-protesteaza-strazile-capitalei.htm

Alte uniforme aceleaşi probleme
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a decis, la 25.03.2008, să declanşeze conflictul de muncă. În scrisoarea adresată cu acest prilej ministrului justiţiei şi directorului Administraţiei Penitenciarelor se menţionează explicit faptul că sesizarea „este intocmita conform prevederilor art. 14 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca."
***
Conducerea ANP, obişnită cu perioada Chiuariu, nu pare a avea reacţie la revendicările personalului. Pe atunci era mai simplu. Iulia Scântei, secretarul general al MJ, intervenea telefonic în şedinţe pentru intimidarea celor care se plângeau, şi nimeni nu mai comenta.

În schimb Ministerul Justiţiei (MJ) a reacţionat destul de bine, deşi nici o problemă nu a fost până în prezent rezolvată. Bunele intenţii ale MJ în calitate de superior al ANP sunt concretizate în semnarea protocolului din 01 aprilie 2008 cu reprezentanţii sindicatelor şi discutarea revendicărilor privitoare la cadrul normativ.

În mod straniu conducerea ANP nu a dorit să participe la aceste negocieri deşi au fost derulate la iniţiativa ministrului justiţiei. Foarte probabil conflictul de muncă, declanşat de FSANP care a fost deja amăgită de ministrul Chiuariu printr-o serie de promisiuni neonorate, va continua însă.
***
Articole despre acelaşi subiect:

joi, 13 martie 2008

Domnul Iosif produce enervare la Ministerul Justitiei


Surse din Ministerul Justitiei ne-au confirmat ca ministrul este deja iritat de atitudinea domnului Iosif in cursul recentului scandal, de sporurile uluitoare pe care domnii directori de la ANP si le-au dat si, in cele din urma, chiar de raspunsurile penibile pe care, zic sursele noastre de la MJ, le-ar fi dat directorul ANP in legatura cu comunicatul de presa al coordonatorului de la Freedom House. E posibil sa asistam la repercusiuni. Domnul Iosif nu se simte prea bine. Mai jos declaratia care a declansat isteria domnului Iosif:


10.03.2008

Declaratie de presa

In atentia ministrului Justitiei, domnul Catalin Predoiu

In atentia Corpului de Control al Ministerului Justitiei

In atentia procurorului general al Romaniei, doamna Laura Codruta Kovesi

In atentia Consiliului Superior al Magistraturii

Stimata doamna / Stimate domn,

  • 218 000 000 de lei vechi sunt banii pe care ii ia lunar, net, un magistrat, director general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor - ANP (salariu net: 12 800 RON; decontare chirie: ~ 3 700 RON; decontare transport: ~ 800 RON; indemnizatie de detasare: 4 500 RON)
  • 95 000 000 de lei vechi, brut, reprezinta prima pe care a luat-o directorul general al ANP in luna decembrie, dupa doar 3 luni de activitate;
  • 90 000 000 de lei vechi, brut, sunt banii pe care i-a luat fiecare din directorii generali adjuncti ai ANP ca prime, in luna decembrie (doi directori generali adjuncti dupa doar doua luni de activitate);
  • intre 70 000 000 si 75 000 000 de lei vechi, brut, sunt primele pe care le-au luat sefii directiilor sau serviciilor ANP in luna decembrie. Dintre acestia, seful Serviciului Cabinet nu lucrase decat o zi in cadrul ANP pe aceasta functie (!);
  • spor de 50% din salariu, acordat pentru merite exceptionale (conform legii), au luat 3 directori generali ai ANP din prima zi de instalare (cel de-al patrulea, magistrat, a luat retroactiv acest spor pentru perioada iulie-decembrie 2007, recuperand handicapul).

As vrea sa va reamintesc:

  • intr-un sistem penitenciar in care rata de recidiva este de circa 55%, iar rata celor cu antecedente penale din penitenciare este de circa 20% (total 75%), exista un psiholog la circa 300 de detinuti;
  • intr-un sistem penitenciar in care aproape jumatate din angajati se afla in relatii de rudenie, fosti directori generali magistrati au fost implicati in concursuri de angajare a propriilor rude sau in numirea de magistrati pe functii de director de penitenciar prin proceduri lipsite de transparenta (contrar OMJ 1218/2006);
  • intr-un sistem penitenciar subfinantat, cu management defectuos la centru si in unele unitati, directorul general al ANP a blocat implementarea Strategiei de Dezvoltare a Serviciului Penitenciar 2007-2011 pe motiv ca e conceputa de „oamenii Monicai Macovei”, declarand public ca asteapta ca Ministerul Justitiei sa ii faca o noua strategie (Strategia fusese deja aprobata prin decizie interna si inclusa in Planul Multianual de Investitii al Ministerului Finantelor);
  • intr-un sistem penitenciar cu probleme majore de imagine si de comunicare, directorul general adjunct, tot magistrat, a blocat finalizarea si implementarea Strategiei de Comunicare si Imagine a ANP 2007-2009 pe aceleasi considerente;
  • intr-un sistem penitenciar cu dificultati in combaterea traficului si consumului de droguri, directorul general al ANP a declarat: „Le vom pune la dispozitie (n.r. detinutilor) seringi pentru ca ei sa-si poata administra substanta psihotropa sau halucinogena singuri, sa nu mai faca rost de seringi unul de la altul”. Declaratia, iresponsabila din partea unui magistrat, da un semnal clar detinutilor si angajatilor sistemului ca traficul si consumul de droguri sunt tolerate in penitenciare. Mai mult, cand declaratia a fost remarcata de presa, domnul director general s-a acoperit de ridicol spunand ca s-a referit la un program pilot finantat de ONU, nestiind ca distribuirea de seringi si de droguri (mai exact, substitute - metadona) se face numai in sectii speciale, sub stricta supraveghere a medicilor, si numai detinutilor cu probleme de dependenta, si nu tuturor, cum obisnuiesc traficantii la coltul strazii;
  • intr-un sistem penitenciar cu deficit de personal (circa 3000 de posturi vacante), procesul de recrutare a noi specialisti (psihologi, sociologi, educatori etc) este complet blocat.

In aceste conditii (si am enumerat doar foarte putine probleme ale sistemului), si avand in vedere ca:

  • salariul unui magistrat acopera salariile a circa 7 ofiteri psihologi sau 15 agenti;
  • in sistemul penitenciar sunt 13 magistrati cu salarii la fel de impresionante, toti numiti fara concurs, interviu sau orice alta procedura care sa prevada o minima metodologie concurentiala;
  • la bilantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie toti cei prezenti au fost de acord ca parchetele si instantele sufera de lipsa de personal;
  • Curtea Constitutionala a aratat, prin decizia referitoare la „comisia de la Cotroceni”, ca exista o incompatibilitate intre statutul de magistrat si o functie administrativa,

Va propun domnule ministru, doamna procuror general si doamna presedinte al CSM, sa-i rechemati „acasa” pe cei care, voluntar sau nu, produc atata rau unui sistem de care depinde direct viata a 50 000 de oameni, dar si securitatea sociala sau fizica a noastra, a tuturor.

Va propun, de asemenea, domnule ministru, demiterea intregii conduceri a Administratiei Nationale a Penitenciarelor pentru motivele enumerate, si nu numai.

Acest sistem sufera de ani de zile in politica de resurse umane, in politicile bugetare si in indeplinirea rolului asumat de reintegrare sociala a infractorilor, dar, totusi, e folosit doar ca o vaca de muls bani in folosul unor magistrati sau al prietenilor acestora.

Mai multe despre subiect:

1. Director cu salariu de 8000 de euro - TVR

2. Sefii penitenciarelor au salarii de nababi - Curentul

3. O mare nesimtire - Ziarul de Iasi

4. 218 milioane de lei, salariul de sef la puscarii - Cancan

5. Seful ANP castiga cat 7 psihologi - Romania Libera

6. Seful de la Penitenciare, cel mai bine platit bugetar - Gandul