Greva la Penitenciarul Târgu Jiu (1)

Târgu-Jiu: Demisie la puşcărie, chiar în timpul grevei

Un gardian şi-a dat demisia chiar în zi de protest şi a optat pentru pensia anticipată,din cauza reducerilor salariale anunţate de Guvern.

A strigat alături de colegii săi „Jos Băsescu! La puşcărie!“, dar şi-a prezentat şi demisia din funcţia de supraveghetor-şef. Este vorba despre un bărbat de 47 de ani, din Târgu-Jiu, care nu mai suportat să trăiască în stres şi a optat pentru pensia anticipată. 

„Timp de 24 de ore cerem să nu mai fim batjocoriţi. 15 persoane au solicitat pensionarea anticipată. Ar fi cerut întreg personalul acest lucru, dar mulţi nu îndepliesc condiţiile necesare. Unul dintre cei 15 şi-a dat chiar astăzi demisia, după 20 de ani de muncă în Penitenciar“, a confirmat Florin Şchiopu, lider al Sindicatului Solidaritatea.

Petre Chîţac a protestat alături de colegii săi, dar cu demisia în mână „Sunt supraveghetor-şef şi lucrez aici de 20 de ani. Astăzi demisionez şi ies la pensie anticipată. O să mai încerc la privat, pentru că nu pot să suport cheltuielile celor care nu sunt în stare să gestioneze economia ţării. 

Aveam un salariu de 1900 de lei după atâţia ani de lucru direct cu persoanele private de libertate, dar acum aş fi primit cu 25 la sută mai puţin“, a declarat Petre Chîţac, care, până azi, a fost angajatul Penitenciarului Târgu-Jiu. (sursa: link)

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (V)

Al cincilea indiciu: murim de frică, cerem curaj şi aşteptăm soluţii de la alţii

***

Note preliminare:
1. deşi comunicarea are două dimensiuni, una externă şi una internă, n-am să vorbesc astăzi de relaţia cu presa şi cu societatea în ansamblu. Aceasta presupune, dincolo de un efort strategic şi un plan operaţional bine pus la punct, o realitate care trebuie comunicată. Câtă vreme conducerea unei instituţii nu oferă altceva decât incompetenţă, scandaluri şi abuzuri, orice efort de comunicare externă este inutil. Singura variantă pentru o bună imagine a unei astfel de instituţii este manipularea sau secretomania. Dincolo de a fi variante inacceptabile pentru o instituţie a statului, sunt oricum ineficiente. Adevărul se află, mai devreme sau mai târziu.

2. actuala conducere ANP a moştenit experienţa unei strategii de comunicare şi imagine pilot, ale cărei activităţi au fost implementate în proporţie de 65 – 70%. Limitele şi deficienţele acesteia au constituit baza de plecare pentru elaborarea unei noi strategii, la conceperea căreia a lucrat, circa două săptămâni, un grup de lucru format din 10 persoane (cei mai buni purtători de cuvânt, angajaţii Serviciului Cabinet, un reprezentant al Direcţiei de Intervenţie Psihosocială şi un consilier al ministrului justiţiei). Strategia acoperea, pentru o perioadă de doi ani, 3 domenii: cercetare/studii privind eficienţa şi buna funcţionare a sistemului, comunicarea internă şi comunicarea externă. Definitivarea şi implementarea strategiei au fost stopate de actuala conducere pe motive obscure, care ţin mai degrabă de simpatii politice.

3. cum succesul demersului de comunicare depinde aproape exclusiv de voinţa strategică a conducerii unei instituţii, de integritatea şi competenţa acesteia, este o certitudine că actualii şefi ai ANP nu pot fi mai mult decât o frână în acest domeniu.

4. succesul acestui blog, dar şi frica oamenilor de a-l accesa în ANP / unităţi sau tentativele de a bloca accesul la blog, arată o paranoia generalizată, întreţinută de un comportament abuziv şi discreţionar al multora dintre şefii ANP.

***

Nu am să fac o analiză extinsă şi concretă a comunicării în sistem, şi de data aceasta nu o să indic nici posibile soluţii. Am să reamintesc numai un paragraf concluzie al cercetării finalizate în ianuarie 2007 şi care a vizat unităţile din sistemul penitenciar, într-o perioadă în care oricum situaţia era mai relaxată iar oamenii începuseră să înţeleagă că opinia în contradictoriu, sau chiar conflictul dezbaterii, nu reprezintă o infracţiune, ci un semn că suntem liberi şi avem dreptul şi obligaţia de a ne implica. Realist vorbind, o astfel de discuţie va avea sens doar atunci când isteria, suspiciunea, abuzul, delaţiunea nu vor mai caracteriza comportamentul celor din conducerea ANP sau directorilor de penitenciare. Or pentru asta, aceştia trebuie mai întâi să plece şi să plătească pentru abuzuri.

Această concluzie a cercetării este cu atât mai actuală şi, sper, mai bine înţeleasă astăzi, decât a fost atunci, când, poate, noi, angajaţii sistemului, ne-am simţit lezaţi de o critică directă care privea atitudinea şi integritatea fiecăruia dintre noi:

Ca si în cazul angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, un segment important al personalului din unitatile subordonate ANP a avut reticente cu privire la completarea datelor de identificare cu relevanta sociologica, desi cercetatorii au accentuat si au garantat anonimatul raspunsurilor. Aceasta situatie poate sa indice fie teama de a nu fi deconspirat sau comoditate si blazare, fie o neîncredere generalizata în onestitatea si eficienta demersurilor sistemului penitenciar. Reticenta de a raspunde la întrebarile chestionarului a fost, de altfel, confirmata de multi dintre purtatorii de cuvânt de la nivelul penitenciarelor, care au fost responsabili cu diseminarea si strângerea chestionarelor autoaplicate.
Un alt aspect remarcat este lipsa raspunsurilor la întrebarile deschise, dovedindu-se un exercitiu dificil pentru angajati sa îsi exprime în mod liber opinii si aprecieri cu privire la propriul loc de munca, desi foarte multi dintre acestia se plâng de lipsa de comunicare în cadrul sistemului penitenciar si de dezinteresul administratiei centrale pentru problemele si nemultumirile de la nivelul unitatilor.
De asemenea, ne îndoim de sinceritatea unora dintre raspunsurile la întrebarile care privesc gradul de multumire profesionala si evaluarea relatiilor de serviciu, având în vedere ca raspunsurile la întrebarile ulterioare contrazic unele din aceste rezultate si indica deficiente importante în activitatea unitatilor sistemului penitenciar (desi, în mod evident, nivelul de sinceritate a raspunsurilor cu privire la aceste aspecte este mai ridicat decât în cazul angajatilor din administratia centrala).
Toate acestea arata ca multi dintre angajatii unitatilor sistemului penitenciar manifesta înca reflexe de teama, lipsa de încredere în intentiile conducerii atunci când aceasta doreste sa afle parerea sincera a subordonatilor, si, adesea, indiferenta si dezinteres fata de locul de munca si propria activitate.

Domnul Iosif produce enervare la Ministerul Justitiei

Surse din Ministerul Justitiei ne-au confirmat ca ministrul este deja iritat de atitudinea domnului Iosif in cursul recentului scandal, de sporurile uluitoare pe care domnii directori de la ANP si le-au dat si, in cele din urma, chiar de raspunsurile penibile pe care, zic sursele noastre de la MJ, le-ar fi dat directorul ANP in legatura cu comunicatul de presa al coordonatorului de la Freedom House. E posibil sa asistam la repercusiuni. Domnul Iosif nu se simte prea bine. Mai jos declaratia care a declansat isteria domnului Iosif:

10.03.2008

Declaratie de presa

In atentia ministrului Justitiei, domnul Catalin Predoiu

In atentia Corpului de Control al Ministerului Justitiei

In atentia procurorului general al Romaniei, doamna Laura Codruta Kovesi

In atentia Consiliului Superior al Magistraturii

Stimata doamna / Stimate domn,

• 218 000 000 de lei vechi sunt banii pe care ii ia lunar, net, un magistrat, director general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor - ANP (salariu net: 12 800 RON; decontare chirie: ~ 3 700 RON; decontare transport: ~ 800 RON; indemnizatie de detasare: 4 500 RON)
• 95 000 000 de lei vechi, brut, reprezinta prima pe care a luat-o directorul general al ANP in luna decembrie, dupa doar 3 luni de activitate;
• 90 000 000 de lei vechi, brut, sunt banii pe care i-a luat fiecare din directorii generali adjuncti ai ANP ca prime, in luna decembrie (doi directori generali adjuncti dupa doar doua luni de activitate);
• intre 70 000 000 si 75 000 000 de lei vechi, brut, sunt primele pe care le-au luat sefii directiilor sau serviciilor ANP in luna decembrie. Dintre acestia, seful Serviciului Cabinet nu lucrase decat o zi in cadrul ANP pe aceasta functie (!);
• spor de 50% din salariu, acordat pentru merite exceptionale (conform legii), au luat 3 directori generali ai ANP din prima zi de instalare (cel de-al patrulea, magistrat, a luat retroactiv acest spor pentru perioada iulie-decembrie 2007, recuperand handicapul).

As vrea sa va reamintesc:

• intr-un sistem penitenciar in care rata de recidiva este de circa 55%, iar rata celor cu antecedente penale din penitenciare este de circa 20% (total 75%), exista un psiholog la circa 300 de detinuti;
• intr-un sistem penitenciar in care aproape jumatate din angajati se afla in relatii de rudenie, fosti directori generali magistrati au fost implicati in concursuri de angajare a propriilor rude sau in numirea de magistrati pe functii de director de penitenciar prin proceduri lipsite de transparenta (contrar OMJ 1218/2006);
• intr-un sistem penitenciar subfinantat, cu management defectuos la centru si in unele unitati, directorul general al ANP a blocat implementarea Strategiei de Dezvoltare a Serviciului Penitenciar 2007-2011 pe motiv ca e conceputa de „oamenii Monicai Macovei”, declarand public ca asteapta ca Ministerul Justitiei sa ii faca o noua strategie (Strategia fusese deja aprobata prin decizie interna si inclusa in Planul Multianual de Investitii al Ministerului Finantelor);
• intr-un sistem penitenciar cu probleme majore de imagine si de comunicare, directorul general adjunct, tot magistrat, a blocat finalizarea si implementarea Strategiei de Comunicare si Imagine a ANP 2007-2009 pe aceleasi considerente;
• intr-un sistem penitenciar cu dificultati in combaterea traficului si consumului de droguri, directorul general al ANP a declarat: „Le vom pune la dispozitie (n.r. detinutilor) seringi pentru ca ei sa-si poata administra substanta psihotropa sau halucinogena singuri, sa nu mai faca rost de seringi unul de la altul”. Declaratia, iresponsabila din partea unui magistrat, da un semnal clar detinutilor si angajatilor sistemului ca traficul si consumul de droguri sunt tolerate in penitenciare. Mai mult, cand declaratia a fost remarcata de presa, domnul director general s-a acoperit de ridicol spunand ca s-a referit la un program pilot finantat de ONU, nestiind ca distribuirea de seringi si de droguri (mai exact, substitute - metadona) se face numai in sectii speciale, sub stricta supraveghere a medicilor, si numai detinutilor cu probleme de dependenta, si nu tuturor, cum obisnuiesc traficantii la coltul strazii;
• intr-un sistem penitenciar cu deficit de personal (circa 3000 de posturi vacante), procesul de recrutare a noi specialisti (psihologi, sociologi, educatori etc) este complet blocat.

In aceste conditii (si am enumerat doar foarte putine probleme ale sistemului), si avand in vedere ca:

• salariul unui magistrat acopera salariile a circa 7 ofiteri psihologi sau 15 agenti;
• in sistemul penitenciar sunt 13 magistrati cu salarii la fel de impresionante, toti numiti fara concurs, interviu sau orice alta procedura care sa prevada o minima metodologie concurentiala;
• la bilantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie toti cei prezenti au fost de acord ca parchetele si instantele sufera de lipsa de personal;
• Curtea Constitutionala a aratat, prin decizia referitoare la „comisia de la Cotroceni”, ca exista o incompatibilitate intre statutul de magistrat si o functie administrativa,

Va propun domnule ministru, doamna procuror general si doamna presedinte al CSM, sa-i rechemati „acasa” pe cei care, voluntar sau nu, produc atata rau unui sistem de care depinde direct viata a 50 000 de oameni, dar si securitatea sociala sau fizica a noastra, a tuturor.

Va propun, de asemenea, domnule ministru, demiterea intregii conduceri a Administratiei Nationale a Penitenciarelor pentru motivele enumerate, si nu numai.

Acest sistem sufera de ani de zile in politica de resurse umane, in politicile bugetare si in indeplinirea rolului asumat de reintegrare sociala a infractorilor, dar, totusi, e folosit doar ca o vaca de muls bani in folosul unor magistrati sau al prietenilor acestora.

Mai multe despre subiect:

1. Director cu salariu de 8000 de euro - TVR

2. Sefii penitenciarelor au salarii de nababi - Curentul

3. O mare nesimtire - Ziarul de Iasi

4. 218 milioane de lei, salariul de sef la puscarii - Cancan

5. Seful ANP castiga cat 7 psihologi - Romania Libera

6. Seful de la Penitenciare, cel mai bine platit bugetar - Gandul

Freedom House cere demisia lui Marius Iosif

Intr-un foarte scurt comunicat remis presei astazi, 6.03.2008, Freedom House Romania cere demisia directorului Marius Iosif pentru declaratia stupefianta de la bilantul ANP:

"Dragi colegi, imi permit sa va semnalez o declaratie stupefianta a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Marius Iosif, facuta la bilantul ANP cu cateva zile in urma, si care a scapat neobservata:

"Le vom pune la dispozitie (n.r. detinutilor) seringi pentru ca ei sa isi poata administra substanta psihotropa sau halucinogena singuri, sa nu mai faca rost de seringi unul de la altul". - http://www.tvr.ro/articol.php?id=31535&c=384

In mod normal, dupa o astfel de declaratie, consider ca Marius Iosif trebuie sa-si dea demisia si sa fie sesizate Corpul de Control al MJ si DIICOT.

Mihai Politeanu

Coordonator de programe

Freedom House Romania"