23 mai 2008

Penitenciarul Arad în vremea lui Dan cel Ha(lch)in

În 2006, când actualii şefi ai ANP picau concursuri pentru ocuparea unei funcţii de conducere, un tânăr supraveghetor din Tulcea devenea comandantul Penitenciarului Arad. Comisia de concurs s-a declarat minunată de capacitatea tânărului Halchin şi l-a pus fără rezerve pe lista celor care au fost admişi la funcţia de comandant de penitenciar. Marea speranţă albă, îşi făcea loc, în istoria temniţelor româneşti.
.
Mai târziu am aflat că tânărul Halchin este doar tânăr. Sclipirea văzută de comisia de concurs venea se pare din partea senatorului liberal Puiu Haşoti, şi a ţinut doar atât cât a ţinut selecţia. Domnul Halchin a început, imediat după numirea în înalta funcţie, să se dea în stambă.
.
Deţinuţii care-l enervau pe Halchin se mai trezeau că fac chiromanţie de la distanţă zero, direct cu obrazul (adică îi pleznea, domnu’ Stan). La o şedinţă aproape a recunoscut că a bătut deţinuţii, crezând că la el se referă ministrul care, se pare că avea informaţii în acest sens. A scăpat ca prin urechile acului, doar pentru că a stat mai mult să se gândească la o scuză plauzibilă şi între timp s-a schimbat subiectul.
.
După ce s-a plictisit de sportul ăsta, Halchin a găsit interesant a se distra cu directorul adjunct pentru educaţie, care i-a intrat în vizor pe motiv de prea multe activităţi educative. Şi distracţia asta s-a terminat repede pentru că adjunctul cu educaţia a făcut un atac cerebral, iar după revenire i-a pierit dorinţa să se mai certe cu Dan cel Ha(lch)in.
.
Următorul în vizor a fost liderul de sindicat Flonta, care vinovat că şi-a făcut treaba, a trebuit să apară în faţa comisiei de disciplină după ce a dezvăluit excesele directorului cel Ha(lch)in. Flonta, după cum spuneam într-un articol anterior, a scăpat oarecum, dar conflictul continuă. Şi alţi subordonaţi au cunoscut toanele lui Halchin, dar sunt prea mulţi pentru a fi enumeraţi.
.
Recent a păţit-o grupa de intevenţie care a trebuit să suporte în grup 'nervii' directorului Penitenciarului Arad pentru că au îndrăznit să-l întrebe despre probleme de serviciu în vremea cafelei de dimineaţă. Răspunsul a fost pe măsură din partea acestora ceea ce e lăudabil. Trist e că tânărul nostru nu a înţeles că nu aşa se relaţionează cu subordonaţii.
.
Halchin este cunoscut în Arad pentru beţiile de răsunet, pe care le trage prin barurile locale. Povestiri ale beţiilor acestuia circulă tot mai insistent, iar bătaia pe care a luat-o la ştrand este deja cunoscută de tot oraşul, deşi vânătăile nu se mai văd.
.
Problema în sine este că tânărul Halchin, prin modul în care-şi face treaba, face rău tocmai ideii de promovare a tinerilor şi de împrospătare a unui sistem care nu are prea des şanse de acest gen.
.
P.S. Surse din ANP ne informează că Marius Iosif viziteaza zilnic ANP, se închide în fostul său birou şi cere tot felul de rapoarte de activitate de la departamentele pe care nu a ştiut să le conducă atunci când era director general.

P.P.S. Luni 26.05.2008, la Bucureşti, directorii ANP şi comandanţii penitenciarelor româneşti se vor întâlni cu ministrul justiţiei pentru a discuta problemele sistemului penitenciar.
.
Link-uri utile:

***

Reacţia panicată, amatoare şi intempestivă a DPCMP la articolul Primavara spionilor de jucarie, este o poveste în sine. Vizite nocturn-matinale, scrisori de susţinere autoadresate, plânsete de crocodil şi vrăjitoare vânate vor face subiectul unui articol viitor cu şi despre SIPA - DGPA - DPCMP.

de Huginn 0 Comentarii

21 mai 2008

Libertatea de a avea conştiinţă

Pentru ca nu au o carapace menita sa le protejeze de alte furnici vrajmase, mai bine garnisite decat ele, termitele construiesc musuroaie inalte si tari ca piatra. Trece din intamplare elefantul si musuroiul cedeaza sub asa o greutate. De indata termitele - muncitor se pun pe treaba pentru a-si reface fortareata. In timpul asta inamicii prind de veste si pornesc asaltul. Termitele - soldat ies in apararea tribului lor si, cum n-au nici un fel de scut protector, se agata pur si simplu de atacatoare straduindu-se sa le incetineasca mersul.

In timp ce marea majoritate a soldatilor pier sfartecati de mandibulele feroce ale atacatorilor, termitele - muncitor reusesc sa astupe bresa. Astupand-o, lasa insa soldatii supravietuitori pe dinafara. Ii sacrifica cu alte cuvinte pentru binele tribului!

Teoretic, termitele - soldat sunt niste eroi, practic insa ele actioneaza instinctiv, ca urmare sacrificiul nu este un act de curaj. Termitele-soldat nu pot dezerta, nu se pot revolta, nu pot nici macar sa se lase pe tanjeala in speranta ca alte termite vor face in locul lor toata treaba. Aceste vietuitoare nu au de ales, sunt pur si simplu programate de natura sa-si indeplineasca eroica misiune.

Intr-un fel si noi oamenii suntem programati de natura, dar oricata programare biologica sau culturala am avea, putem opta intotdeauna pentru ceva ce nu este inscris in "programul" nostru.

Cu alte cuvinte, hotaram sa spunem DA sau NU, hotaram sa spunem VREAU sau NU VREAU! Si oricat de grele ar fi imprejurarile, niciodata nu avem un singur drum de urmat, ci mai multe! Si uite asa ajungem la esenta lucrurilor, la libertatea de a alege!

Marius Iosif a ales sa-si consume toata energia - si n-a fost putina! - impotriva unor oameni care, in realitate, n-au avut nicio clipa intentia sau dorinta de a a se angaja intr-o batalie prosteasca, intr-o batalie inutila.

Unii au ales sa nu vada, altii dimpotriva au ales sa incurajeze abuzurile, au ales sa le puna in practica. Teoretic, Marius Iosif a pierdut batalia. Practic insa, privind la ceea ce a ramas pe "campul de lupta", invinsii suntem mai degraba noi toti, angajatii sistemului penitenciar romanesc.

Decizia ministrului justitiei de a scoate la concurs postul de director general, este surprinzatoare dar binevenita. In pofida scepticismului unora dintre noi, fac parte din categoria celor ce cred, cel putin prin comparatie cu criteriile care au stat pana nu de mult la baza desemnarii directorilor generali, ca sansele de a avea un conducator echilibrat si bine intentionat sunt reale.

Cu sau fara concurs, este limpede ca nu vom alege noi, angajatii sistemului penitenciar, cine este cel mai potrivit director. In pofida aparentelor insa, am avut, avem si vom avea intotdeauna libertatea de a spune DA sau NU, de a avea cu alte cuvinte ceea ce se cheama constiinta!

de admin 6 Comentarii

Primavara spionilor de jucarie

Într-un articol anterior (Spioni de penitenciare si justitie) deschideam un subiect pe care nu-l iubesc prea tare. Sperasem în 2006, ca mulţi cetăţeni lucrători de penitenciare, să nu mai existe un serviciu de informaţii al justiţiei, tocmai pentru că am văzut excesele care-l caracterizează indiferent că s-a numit SIO - SIPA - DGPA. Văzând ordinul prin care s-a înfiinţat Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar (DPCMP) am crezut că lucrurile se vor schimba.
.
Se pare că m-am înşelat. Tentaţia puterii pseudooculte s-a dovedit a fi prea mare pentru DPCMP. Au început iar să apară note de informare care se referă la ce zic şi fac sindicatele sau indezirabilii. Scenariile elucubrante şi auto-explicate sunt iarăşi bine primite de şefii ANP şi MJ. Deja reapar personaje care se plimbă important şi conspirativ cu etichete albe la gât doar pentru a-şi aminti că lucrează la etajul cu oglinzi. Rezultatele activităţii acestui serviciu de informaţii sunt atât de secrete că nu există.
.
Un exemplu de scenarii fanteziste, dar cu impact, este cel legat de o pretinsă încercare a sindicatelor de a protesta chiar în ziua Summit-ului NATO. MJ şi ANP au reuşit, având minunatul DPCMP drept ajutor, să se dezinformeze 'singuri'. Acesta este şi motivul pentru care subtitlul articolului anterior era "Auto-dezinformare, paranoia, poliţie politică".
.
Un alt exemplu grăitor, cred eu, că este următorul:
.
La 21.11.2007 şeful Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul penitenciar îl avertiza pe unul dintre spionii săi, cu nume de cod, "Burcu Geo Bogdan", referitor la modul defectuos în care acesta îşi îndeplineşte atribuţiile şi sarcinile de serviciu şi îl atenţiona că timp de şase luni îi va fi monitorizată activitatea.
.
Notele informative transmise de spionul nostru dovedeau o slabă "cunoaştere şi stăpânire a situaţiei operative", şi erau prea puţine "raportat la potenţialul şi problematicile Penitenciarului Rahova". Cămătari, gemeni sau traficanţi de droguri ştiu mai bine despre ce e vorba.
.
Sarcini concrete referitoare la finalizarea unor lucrări până la termene clar stabilite nu au fost finalizate în timp util. S-a constat astfel că spionul "Burcu Geo Bogdan" a manifestat o "indiferenţă totală" faţă de onorabila meserie pe care o practica într-un loc atât de periculos precum Penitenciarul Rahova. (vezi imagine)
.
Conducerea profesională şi-a făcut datoria însă spionul distrat a pierdut atenţionarea care-l atenţiona să fie mai atent. Pentru acelaşi nume de cod, în arhivele noastre, mai găsim sancţiuni profesionale aplicate în cei câţiva ani de la intrarea în profesie, pentru aproximativ aceleaşi motive.
.
Imediat după atenţionarea cu pricina, un spion cu acelaşi nume de cod, "Burcu Geo Bogdan", a fost promovat la Academia de Poliţie pentru a-i învăţa meserie pe viitorii ofiţeri de penitenciare. Cum specialist în domeniu nu este presupunem că spionul spionează Academia de Poliţie. Poate există şi alte explicaţii dar precis sunt secrete.
.
O dovadă a amatorismului Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar o constituie lipsa de imaginaţie în alegerea numelor de cod. Astfel în registre mai figurează un nume de cod similar. Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a lucrat iniţial în vechea Direcţie de Securitate a Statului, iar după 1989 a fost comandant de penitenciar în oraşul numit Turnu Severin.
.
Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a acoperit obiective precum Gabriel Bivolaru, infractor cu ştaif politic. Acest spion a devenit legendă. Legenda comandantului - spion care s-a luptat pentru binele patriei nu a fost atinsă de acuzaţiile de corupţie şi de favorizare a infractorului pentru care acesta a trebuit să ceară penisonarea grabnică, după ce şi-a pierdut funcţia de şef. Gabriel Bivolarul, amicul acestuia, îl regretă din suflet deşi o reîncarnare virtuală a acestei legende îi ostoieşte setea de 'dreptate'.
.
Uimit fiind de această apropiere aproape de sânge între cele două nume de cod nu pot să nu remarc cu amărăciune că o legendă, poate puţin coruptă, este batjocorită prin acordarea unui nume de cod similar unui nătăfleţ care pierde hârtii ale statului.
.
Am încercat, deşi nu ne pricepem, să asigurăm o oarecare protecţie fizică a documentului pierdut de spionul bleg dar cu pile "Burcu Geo Bogdan". Nu pot însă să nu mă gândesc că defuncta SIPA s-ar învârti în mormânt dacă ar vedea ce ageamii se plimbă cu microfoanele în sân prin ANP-ul patriei.
.
Link-uri utile:

PS. Cred că ar trebui să ştiţi, cei care nu o păţiţi deja, că angajaţii din penitenciare care lucrează în locurile de deţinere nu mai pot intra cu apă şi mâncare (deşi tura durează 12 ore).

Pentru că ANP este condusă cu picioarele, încă se preferă soluţiile ruseşti pentru probleme simple. În cazul de faţă, pentru a se rezolva problema drogurilor se apelează la următorul raţionament: Ii împuşcăm pe toţi că sigur e unul vinovat printre ei. Şi, din păcate, în combinaţie cu şefi politici şi habarnişti, există mulţi isteţi în teritoriu care propun şi duc la îndeplinire astfel de măsuri. Însă cui foloseşte această lipsă de consideraţie pentru propriul personal?

de Huginn 22 Comentarii

20 mai 2008

Averile ascunse ale şefilor penitenciarelor

Încă sub impresia debarcării doamnei Katalin Kibedi şi a trubadurului Gheorghe Mocuţa din funcţiile de secretari de stat în Ministerul Justiţiei, vă povestim cu plăcere despre ascunzişurile averilor restului echipei Q-are aflate la conducerea penitenciarelor.
.
I. Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general ANP, îşi ascunde averea
.
Jurnalul Naţional, în ediţia din 16.05.2008, publica un articol despre Gheorghe Şpaiuc, procurorul ieşean proaspăt numit la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru un nou interimat. Titlul articolului: Şeful Penitenciarelor ascunde afacerile soţiei.
.
Autorul articolului constată încălcarea legislaţiei privind declaraţiile de avere în ceea ce-l priveşte pe soţul Ralucăi Şpaiuc, consilier personal al Ministrului Educaţiei şi Cercetării.
.
În speţă, Gheorghe Şpaiuc a găsit de cuviinţă să nu-şi completeze declaraţia de avere cu date reale şi a uitat să declare venitul obţinut de una dintre firmele familiei, pe care soţia dumisale îl declară ca fiind zero, deşi datele de la Registrul Comerţului spun altceva.
Contactat telefonic, procurorul Şpaiuc a găsit de cuviinţă să precizeze: "Declaraţia de avere o să o actualizez la 23 mai. Să ştiţi că nu mi-a crescut averea. În legătură cu creditele, nu ştiu exact ce s-a întîmplat acum. (...) Conform informaţiilor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, Ager Consult care activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management şi funcţionează, cifra de afaceri crescînd încet, dar sigur de la 3.967 de lei în 2005 la peste 18.000 lei în 2006. (Sursa: Jurnalul Naţional, 16.05.2008).
Gheorghe Şpaiuc a fost de-a lungul timpului actorul unor scandaluri:
  • Procurorul nesimtirii s-a judecat cu Primaria pentru a nu plati intretinerea. Procurorul Spaiuc nu se afla la primul conflict cu municipalitatea. El a fost dat in judecata de Primarie pentru neplata unor datorii la intretinere. Instanta a dat insa dreptate procurorului. Conform ultimelor liste de la intretinere, publicate de "Termoservice", Spaiuc avea la data de 30 noiembrie 2007 datorii totale de aproximativ 2.200 lei. Cea mai mare parte a sumei reprezinta insa bani pentru care Spaiuc a obtinut o hotarire judecatoreasca prin care nu trebuie sa ii plateasca. (sursa: Ziarul de Iaşi, 14.01.2008)
  • Telenovelă adevărată în familia procurorului Şpaiuc - prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, George Spaiuc, este in centrul unui scandal de familie monstru. Spaiuc vrea sa-si vada fratele, cumnata si pe sora acesteia in puscarie. Totul de la cateva mesaje primite pe telefonul mobil, SMS-uri in care, pe un ton injurios, era anuntat ca sotia lui s-ar culca cu altii, ba chiar ca copilul sau nu ar fi al lui. (sursa: link)
  • Prim-procurorul Spaiuc a mai pierdut un meci in scandalul calificativelor - George Spaiuc se afla la a doua infringere de acest gen in "meciurile" pe care le are cu procurorii ieseni Vasile Chifan si Radu Moisescu. (sursa: Ziarul de Iaşi, 13,07.2005)
  • Grupul de la Iasi preia ministerul lui Chiuariu - In familie au ajuns la Bucuresti sotii Raluca si Gheorghe Spaiuc, tot din Iasi. Ea a fost numita sefa de cabinet a ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei, asa incit procurorul Gheorghe Spaiuc a cerut detasarea lui la conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, din "motive familiale". In acest mod, el a reusit sa preia locul demisului Sorin Dumitrascu, fostul adjunct al ANP, dupa ce in octombrie anul trecut a pierdut concursul organizat pentru un post inferior tot din Administratia Penitenciarelor. Gheorghe Spaiuc a terminat si el Facultatea de Drept de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. (sursa: Cotidianul, 13.05.2007)

***

II. Petre Stan, comisar şef - director adjunct ANP, îşi falsifică declaraţia de avere

Din declaraţia de avere postată pe site-ul ANP constatăm că domnul Stan a câştigat în anul fiscal 2007 suma de 5900 RON, iar soţia dumnealui doar 3200 RON. Un calcul sumar demonstrază că această declaraţie este falsă.

Salariul lui Petre Stan nu a fost în nici un caz la o medie de 491 RON pe lună. Valoarea reală este de cel puţin 8 ori mai mare (salariul minim al unui comisar şef într-un penitenciar, fără spor de conducere şi stimulente pe care, ştim, că Stan le-a luat). Constatarea falsetului este valabilă şi pentru distinsa dumnealui soţie.

Domnul Stan împreună cu familia sa lucrează la ANP. Domnul Stan a falsificat concursul de admitere pentru Toma Aurora, blonda lui Chiuariu:

  • Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I) - Ceea ce ştim sigur este că, în 2005, a roşit când a trebuit să-şi părăsească funcţia de ofiţer de resurse umane de la ANP prins când a încercat să-şi promoveze ilegal propria soţie, Stan Mariana, în funcţia de şef de serviciu la Penitenciarul Spital Jilava, după ce produsese în precedentul an de activitate 3 adrese de maximum o pagină. (sursa: link)
  • Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă(II) - Petre Stan nu este numai un măsluitor de concursuri. Este şi dînsul eroul unui concurs din 2006 pentru funcţia de director la oricare s-ar nimeri dintre penitenciarele Giurgiu, Mărgineni, Codlea, Vaslui. Marea lui „rezistenţă” în faţa efortului intelectual (vezi CV) i-a adus nota 3(trei) şi în consecinţă a trebuit să se retragă în sânul familiei pentru a-şi obloji rănile.
    Familia lui Petre Stan a descoperit pasiunea pentru calea birourilor din penitenciare imediat după ce capul cel roşu a devenit ofiţer de reurse umane. (sursa: link)

Declaraţia de avere a lui Petre Stan este disponibilă la:

http://www.anp-just.ro/declaratii/AdministratiaNationalaAPenitenciarelor/2007/1-FunctiiSuperioareDeConducere/Stan%20Petre%20-%20Declaratie%20de%20avere.pdf

***

III. Marin Dumitru, comisar şef - director adjunct ANP, îşi ascunde ultima pagină din declaraţia de avere

Din declaraţia de avere postată pe site-ul ANP observăm că lipsesc ultimele pagini. Adică tocmai cele cu veniturile realizate, sursa şi semnătura olografă. Poate că Marin va explica ministrului justiţiei şi/sau publicului ce are de ascuns, dar nu ne facem iluzii.

Declaraţia de avere a lui Marin Dumitru este disponibilă la:

http://www.anp-just.ro/declaratii/AdministratiaNationalaAPenitenciarelor/2007/1-FunctiiSuperioareDeConducere/Marin%20Dumitru%20-%20Declaratie%20de%20avere.pdf

Marin Dumitru este artizanul situaţiei financiare delicate a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare în 2008. - Dacă în 2007 a gestionat bugetul planificat de o altă echipă, pentru 2008 actuala conducere a ANP a avut posibilitatea de a-şi planifica bugetul conform propriilor priorităţi şi în vederea eliminării viciilor 'constatate' în perioada anterioară.
Cu toate acestea problemele financiare din acest an sunt mai mult decât evidente. Unităţile se plâng că nu pot să-şi asigure funcţionarea cu banii primiţi, iar ANP dispune măsuri de reducere a cheltuielilor în lipsă de alte soluţii. (sursa: link).

***

Sperăm că ministrului justiţiei va verifica situaţia acestor domni care fac alba-neagra cu declaraţiile de avere pe site-ul instituţiei pe care o păstoresc prost dar pe bani mulţi. Despre declaraţii de avere vom mai avea prilejul să vorbim.

de Huginn 3 Comentarii

19 mai 2008

NEWS ALERT: Nu mai e zvon - Mocuţa şi Kibedi sunt pe făraş!!!

Am avut dreptate! Acum ce ar trebui să facem? Să murim de râs? Să-i transmitem salutările noastre din mers domnului Mocuţa? Să ne lăudam că am fost primii care am transmis ştirea? Să facem mişto de scrisoarea domnului Mocuţa? Habar nu am, dar asta e ştirea serii, preluată de pe Hotnews:

"Premierul Calin Popescu Tariceanu a decis, astazi, inlocuirea din functie a doi secretari de stat din Ministerul Justitiei - Gheorghe Mocuta si Catalin Chibedi, anunta televiziunile de stiri.
In locul celor doi au fost numiti secretari de stat la Ministerul Justitiei Gabriel Tanasescu si Radu Constantin Ragea."

Scurt istoric:

1. Penifest anunţă pe 16 mai posibilitatea ca cei doi secretari de stat să fie schimbaţi din funcţie;

2. Gheorghe Mocuţa ne trimite în dimineaţa de luni, 19 mai, o scrisoare interminabilă în care spune multe prostii, printre care şi aceea că nu va fi schimbat din funcţie;

3. PENITENCIAR! răspunde domnului Mocuţa tot pe 19 mai, ora 16.00, cu o postare având următorul titlu: Fiecare secretar de stat pre limba lui...

4. 19 mai, ora 21.30, se confirmă ştirea dată de Penifest în 16 mai: Gheorghe Mocuţa şi Katalin Kibedi sunt pe făraş!

***

P.S. Scuzaţi-ne expresia, dar, având în vedere scrisoarea ţâfnoasă scrisă azi de domnul Mocuţa blog-ului nostru, la o juma' de oră de la confirmarea mazilirii celor doi secretari de stat încă suntem crăcănaţi de ras! Cred că Academia Caţavencu ar trebui să se alerteze: umorul de situaţie e absolut delicios!

de famiglia Musat 5 Comentarii

Fiecare secretar de stat pre limba lui...

Domnule Mocuţa, am publicat astăzi dreptul dumneavoastră la replică. Nu am înţeles de ce vorbiţi despre dumneavoastră la persoana a treia. În speranţa că aţi intenţionat să vorbiţi la trecut, facem următoarele precizări:
.
1. Mulţumim pentru informaţia că nu părăsiţi Ministerul Justiţiei. Am încercat din răsputeri să aflăm dacă zvonul care umbla insistent pe culoarele MJ era adevărat sau nu..
.
2. Nu credem că are rost să rostim pompos cine şi ce este. Am văzut zeci de "protectori ai legalităţii", începând de la parlamentari care clamau drepturile omului atunci când schimbau Codul Penal şi Codul de Procedură Penală pentru blocarea dosarelor clienţilor lor, miniştri ai justiţiei care încercau să distrugă structuri anticorupţie pentru protecţia prietenilor politici, până la directori de ANP sau penitenciare care, cu zel de torţionari, "respectau" şi "aplicau" legea nimicind orice urmă de demnitate şi profesionalism în angajaţi.
.
Nu v-am auzit niciodată atunci, luând poziţie. Din păcate, în România anului 2008, prea adesea "protejarea legalităţii" şi protejarea bunului simţ şi a integrităţii sunt în conflict..

3. În ceea ce priveşte primele avizate de dumneavoastră şi modalitatea "transparentă" de acordare, suntem convinşi că şi acum aveţi disponibile criteriile de acordare a acestora, evaluarea propriu-zisă a beneficiarilor şi modul de calcul al primelor. Nu-i aşa?.

4. Suntem, de asemenea, convinşi că proiectul de ordonanţă de urgenţă în cauză care, reamintim:
  • nu fusese discutat în prealabil cu sindicatele;
  • urma a doua sau treia zi să intre în şedinţă de guvern;
  • a stat câteva ore pe site-ul MJ şi apoi a fost retras după ce informaţia a apărut pe blog-ul PENITENCIAR!;
  • punea pumnul în gură sindicatelor, interzicându-le dreptul la acţiuni sindicale;
  • dădea acces nelimitat magistraţilor la sinecuri în sistemul penitenciar (fără concurs, fără evaluare, fără proiect de management, fără interviu);
  • bloca total accesul persoanelor din afara sistemului la concursuri pentru posturi de conducere (apropos, paranoia fostei conduceri că se complotează împotriva ei de către unii care vor să le ia locul nu trebuia transpusă în acte normative; plus că nu suntem cine credeţi că suntem),
are directă legătură cu dumneavoastră. Iar dacă noi ne înşelăm, şi nu ştiaţi ce conţine, atunci problema e şi mai gravă: sunteţi responsabil de un domeniu în care nu ştiţi ce se întâmplă (abuzuri, nepotisme, şmecherii legislative). Şi ca atare, nu vă mai vedem rostul acolo.
.
5. Noi nu am făcut aprecieri la o discuţie de cafenea asupra oportunităţii plecării dumneavoastră. Noi am constatat nişte fapte, pe care le-am expus parţial aici, în timpul pe care l-am avut de când a demarat acest blog. Iar faptele arată clar că, în ultimul an, lipsa de profesionalism şi abuzul au fost normă în ANP. Dumneavoastră sunteţi, repet, responsabil la nivelul MJ de buna funcţionare a ANP. Concluzia, deci, apare de la sine.
.
6. Nu cred că e cazul să vorbiţi în numele angajaţilor sistemului penitenciar. Interlocutorii dumneavoastră au fost cei din conducere. Ştim că uşa dumneavoastră a fost deschisă. Dar mai ştim la fel de bine şi nepăsarea faţă de cei care v-au trecut pragul şi comentariile la adresa lor (de exemplu, cuvântul curvă, vă spune ceva?).
.
7. Şi dumneavoastră şi domnul Iosif aţi avut timp să discutaţi de strategii, să dezvoltaţi strategii şi planuri de acţiune, ba chiar să le şi implementaţi. Nu aţi făcut-o. Ba mai mult, protejatul dumneavoastră, domnul Iosif, a dispus ca acest cuvânt (strategie) să nu mai apară în bilanţul pe 2007. (A fost o scăpare în capitolul pe comunicare, e adevărat.)
.
Ştiţi de ce, domnule Mocuţa? Pentru că tocmai distrusese o strategie de dezvoltare a serviciului penitenciar pe motiv că fusese elaborată de "oamenii lu' Macovei". Nu pentru că ar fi înlocuit-o cu altceva, nu pentru că ar fi fost proastă sau ar fi necesitat îmbunătăţiri. Nici nu s-a discutat pe marginea ei. Ci pentru că aşa a vrut domnul Iosif. Or, domnule Mocuţa, fie că ştiaţi, fie că nu, responsabilitatea vă aparţine.
.
Aşadar, nu ne mai daţi lecţii despre ce trebuie să scriem noi pe blog. Mai ales că o componentă importantă a ceea ce s-a scris aici a fost dedicată analizei de sistem. Dacă vă interesează cu adevărat soarta sistemului penitenciar şi nu supravieţuirea dumneavoastră într-o funcţie vremelnică, vă recomandăm:

de Huginn 1 Comentarii

Drept la replică din partea domnului Mocuţa, secretar de stat MJ

Domnul Gheorghe Mocuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, solicită publicarea unui drept la replică referitor la articolul cu titlul Zvon - Kibedi şi Mocuţa pe făraş publicat în PENITENCIAR! la data de 16.05.2008
..
"Cu referire la cuprinsul unor afirmaţii apărute pe http://www.penifest.blogspot.com/, aş dori să fac următoarele precizări:

1. Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa nu este pe făraş.
2. Gheorghe Mocuţa, în cei 30 de ani de activitate profesională ca procuror, nu a fost şi nu este nici acum protectorul vreunei conduceri, indiferent care ar fi aceea. Procurorul Gheorghe Mocuţa este protectorul legalităţii.
Desele dumneavoastră referiri la avizarea unor anumite prime oferite în sistemul ANP de către Gheorghe Mocuţa cuprind orice altceva decât date conforme cu realitatea. Singurele prime avizate favorabil de către Gheorghe Mocuţa au fost cele plătite în cursul lunii decembrie 2007, valabile pentru întreg sistemul, începând de la agent pază şi până la director general, prime al căror cuantum s-a situat între 1000 lei minim şi 9000 lei maxim. Atât cuantumul dar şi modalitatea de acordare a acestora au fost transparente, fiind cunoscute şi acceptate la nivelul întregului sistem.
Cu privire la actele referitoare la activitatea ANP, avizate de către secretar de stat Gheorghe Mocuţa, vă stă la dispoziţie Legea liberului acces la informaţiile publice.
3. Gheorghe Mocuţa nu face nimic pe şestache şi în nici un caz nu introduce pe şestache proiecte de acte normative în guvern - dacă a contribuit la ceva a fost la retragerea proiectului de act normativ de pe lista celor ce ar fi urmat să fie discutate în guvern, respectiv punerea acestuia în discuţia cu sindicatele.
În accepţiunea lui Gheorghe Mocuţa, pe şestache este un termen ce se poate eventual aplica celor ce fac afirmaţii nereale la adăpostul anonimatului, fără curajul de asumare a veridicităţii datelor expuse.
4. Privitor la reorganizarea INEC, respectiv înfiinţarea INECCC, realizarea acestui proiect a fost iniţiată în condiţiile în care actualul INEC nu a obţinut acreditarea prevăzută de legislaţia din domeniul cercetării, iar pe de altă parte, am considerat că cercetarea pe baze ştiinţifice a fenomenului criminalităţii trebuie să fie făcută de oameni care au lucrat în mod direct în domeniul combaterii acesteia, de cele mai multe ori în calitate de magistraţi.
Tocmai datorită lipsei unei activităţi de cercetare fundamentate ştiinţific în acest domeniu, în prezent suntem lipsiţi de sprijinul necesar în vederea anticipării şi prevenirii unor fenomene conexe criminalităţii (a se vedea trendul îngrijorător al criminalităţii transfrontaliere, fenomenul preconizat de reîntoarcere în ţară a unor infractori periculoşi ), fiind de părere că cercetarea ştiinţifică se poate face numai cu oameni de strictă specialitate.
Nu îmi doresc postul de director al unui astfel de institut, întru-cât din luna martie, în urma unui concurs am obţinut titlul de conferenţiar universitar, iar proiectele de cercetare demarate în nume propriu au fost iniţiate prin intermediul universităţilor la care predau.

Cu privire însă la ANP, rămâne a fi constatat de către lucrătorii sistemului penitenciar dacă începând cu 30 octombrie 2007, data numirii în funcţie a secretarului de stat Gheorghe Mocuţa, situaţia a evoluat sau nu înspre mai bine pentru ANP şi pentru lucrătorii din ANP, inclusiv din punct de vedere al dialogului şi comunicării cu structurile de conducere ale Ministerului Justiţiei.
Aceeaşi lucrători ai sistemului penitenciar, care pe bună dreptate nu mai regăsesc în prezent un set de valori clar delimitate în care au crezut cu fermitate pe întreg parcursul carierei lor profesionale – şi mă refer în special la acei lucrători ce au intrat în sistem de mai mult de 5 ani, sunt cei eventual în măsură să opineze asupra faptului dacă aşa-zisa plecare a lui Mocuţa este o binefacere pentru ANP.

Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa ar fi mai interesat să discute despre problemele relevante şi cu real impact asupra evoluţiei viitorului profesional al lucrătorilor din ANP, probleme ce nu au făcut însă obiect al discuţiilor pe blogul dvs. până acum.
Uşa biroului meu a fost şi este deschisă pentru cei au intrat şi au rămas în ANP pentru că au crezut în meseria lor şi nu au venit pentru o persoană sau un salariu, pentru cei ce sunt interesaţi de viitorul sistemului şi nu de date incendiare sau neadevărate, pentru cei ce vor să discute despre situaţia actualului deficit de imagine al ANP, despre deficitul de personal, întocmirea de strategii viabile pentru viitor sau orice altceva cu adevărat relevant.

Acesta nu este un comentariu la cele afirmate pe blogul dvs., este un punct de vedere ce vă solicit să fie postat pe aceeaşi pagină de start pe care au fost postate şi articolele ce pun în discuţie activitatea mea profesională.

Gheorghe Mocuţa
Secretar de stat în Ministerul Justiţiei"

de famiglia Musat 5 Comentarii

ANP a rămas cu nucile lui Iosif

Ştiaţi că... nucile tari nu prea au miez.
.
Un citat deja celebru aparţinând deja anonimului Marius Iosif, şeful decăzut al echipei Q-are, sună cam aşa: „Sunt o nucă tare!”. Nu, nu e ceva extraordinar de deştept. E doar o cimilitură preluată de mintea tulburată a acestuia şi ridicată la rang de regulă de relaţionare cu cetăţenii subordonaţi.
.
Domnul Iosif, căruia ministrul justiţiei se fereşte deocamdată a-i reproşa altceva decât „lipsa de comunicare şi de tact”, a fost o nucă tare dar cu miez puţin. Cred că dl. Predoiu este mult prea diplomat, iar lucrurile nu stau deloc aşa cum sunt prezentate public.
.
Logica elementară ne spune că schimbarea din funcţie pentru un viitor concurs ar fi trebuit să se aplice tuturor magistraţilor din sistem sau în cazul tuturor funcţiilor ocupate cu împterniciere (câteva sute în sistemul penitenciar). Or, tocmai un magistrat la fel de detaşat în funcţie i-a preluat locul lui Iosif.
.
Dar nu limbajul politicos - politic care explică îndepărtarea lui Marius Iosif este subiectul de astăzi. Nuca tare a lui Iosif a produs tot felul de decizii care au dus sistemul penitenciar în situaţia fericită de a nu putea plăti facturi, deşi se descurcă perfect cu plata poliţelor.
.
Nuca tare a lui Iosif a decis, de exemplu, că Valentin Sorescu poate păstori Penitenciarul Jilava. Până aici toate bune şi frumoase, dacă ne gândim că Sorescu e un ofiţer cu experienţă.
.
Sindromul Dinu Păturică îl atinge, însă, pe Sorescu şi situaţia se schimbă radical. Dumnealui, în loc să se ia la trântă cu criminalitatea care înfloreşte la Jilava, se luptă voiniceşte cu sindicatele care, auzi obrăznicie, îşi informează membrii de sindicat, culmea, din surse publice (adică Academia Caţavencu şi PENITENCIAR!).
.
Valentin Sorescu, acest Dinu Penitenciar Păturică, a crezut că dă bine în faţa lu’ şefu’ dacă interzice afişarea articolelor din mass-media care-şi permiteau să-l critice. După ce a încercat să-i determine pe sindicalişti să nu citească despre împăratul cel gol, dar cu nuca tare, a decis să le curme îndărătnicia prin Comisia de disciplină.
.
De la gând la faptă pentru nucile cele tari nu este decât un pas. Comisia de disciplină a ANP a fost sesizată de acest măiastru komandant prin adresa nr. 343345/PBJB/12.05.2008, în care a indicat gospodăreşte citate din mass-media publicate de mâna sindical - 'criminală'.
.
„Morcovul din fundul domnului Iosif” l-a atins empatic până în suflet pe Sorescu, aşa că acesta a decis tăierea capului vinovat. Vă punem la dispoziţie „sesizarea” ca să vă minunaţi şi dumeavoastră de prostia făcută de un om, altminteri isteţ, dar, din păcate, îmbătat de dorinţa de putere.
.
Surpriza mazilirii lui Iosif l-a prins descoperit pe Valentin Păturică Sorescu care a pierdut din efectul loviturii de imagine programate, pentru că, în mod tragic, cel care credea dumnealui că ţine punctajul a cam părăsit ANP (Dinu Păturică este un personaj din Ciocoii vechi şi noi - o carte domnu’ Stan).
.
Alte nuci lăsate de Marius Iosif pe la ANP, cu aceeaşi minte şi acelaşi comportament, sunt cunoscuţii:
  1. Gheorghe Şpaiuc, contemplativul speriat de muncă, dar iubitor de salarii mari şi sporuri retroactive (tot detaşat, domnule ministru!);
  2. Petre Stan, măsluitorul de concursuri cu cap roşu, care a făcut-o temnicereasă pe Toma Aurora, bloda lui Q-ariu;
  3. Marin Dumitru, pseudo-specialistul în management (are diplomă e drept, dar n-are rezultate), artizan al situaţiei actuale în care penitenciarele nu-şi pot plăti facturile;
  4. Florin Stanciu, şoferul care s-a plictisit la Ministerul Justiţiei şi a fost uns de director la inspecţia penitenciarelor;

Nucile tari, dar cu miez puţin, mai sus enumerate nu au putut obţine funcţiile de conducere visate prin concurs, aşa că maestrul Q-ariu i-a făcut şefi pe blat, după cum îi era obiceiul. Aceştia au demonstrat deja că nu pot şi nu vor să-şi facă treaba aşa că...

propunem domnului ministru să verifice dacă aceştia 'comunică' bine şi să-i roage cu 'tact' să lase locul unora care ştiu ce au de făcut şi chef de muncă, tot prin organizarea unui concurs.

Link-uri utile:

UPDATE: Domnul Mocuţa, secretar de stat MJ, ne-a trimis un drept la replică pe care îl vom publica în cursul zilei de azi.

de Huginn 6 Comentarii

18 mai 2008

Când vom vedea măsuri concrete din partea ministrului justiţiei?

Recunosc că sunt dintre cei s-au bucurat la auzul veştii că un ministru tânăr, cu realizări profesionale (şi nu un oarecare magistrat eşuat in proiect, aşa cum se întâmplă cu majoritatea celor care intră în sistemul penitenciar) a fost numit la conducerea Ministerului Justiţiei. Satisfacţia aceasta a fost pusă la grea încercare în perioada următoare, când părea că dl. ministru nu înţelege sau e îmbrobodit de omniprezenţi şi omnipotenţi secretari de stat, consilieri personali şi aiurea directori.

Tăcerea dinspre minister nu prevestea nimic altceva decât muşamalizarea unor abuzuri incredibile. Au venit apoi, inexplicabile pentru mai toată lumea, prelungirile în scaun ale domnilor Marin şi Stan. Ultimul dintre aceştia, un măsluitor cu state vechi, condus doar de setea de acumulări materiale (apropos a verificat cineva cum au fost răsplătite transferurile şi detaşările din ultimele luni?), de setea de răzbunare personală şi mai ales a distinsei soţii (cocoţată în funcţia de şef serviciu, după ce la încercarea anterioară dl. Stan a fost sancţionat prin debarcarea la spitalul Jilava).

Încetarea detaşării lui Marius Iosif mi-a redat nu doar speranţa că există justiţie, dar m-a făcut să cred că sistemul acesta mai are o şansă de a se reforma de-adevăratelea. Îmi pare rău că dl. ministru că nu a putut fi martor la uşurarea, comentariile şi multumirea a peste 200 de oameni, dintre care unii chemaţi cu forţa să-i omagieze plecarea. Vă asigur, cu mâna pe inimă, că nu s-a auzit nici un oftat, nici un regret, poate doar roşeala dlui. Stan să fi fost un semn. Prin cine îşi mai face el maşinaţiunile de doi bani? Ar fi meritat sa vedeti cum domnul Iosif n-a reusit nici macar sa plece fără sa arunce cu noroi în cei care au supravietuit eforturilor lui disperate de a-i mazili. Dar despre asta în curand.

1. Aştept ziua în care, în ciuda numeroaselor probleme, ministrul justiţiei va veni la ANP şi va discuta cu oamenii. Suntem o instituţie mică, prea mică pentru problemele justiţiei, dar care are 13.000 de angajaţi şi gestionează viaţa a aprox. 30.000 de deţinuţi.

2. Aştept o evaluare obiectivă a echipei manageriale care a distrus tot ce i-a căzut în mâini - desfiinţând compartimente, anulând strategii care ar fi putut fi repere în evoluţia ulterioară, hăituind pe cei care pur şi simplu făceau comentarii incomode, acordandu-şi prime uriaşe (câţiva dintre noi ştiu cum arătau ameninţările dlui. Iosif că vom fi trimişi în oraşe cu numele din două cuvinte, că ne va aranja el, că ne va monta camere video în birouri, că ne va urmări până în pânzele albe fiindcă are susţinere…)

3. Aştept o decizie prin care să fie retrase primele fabuloase însuşite din prima zi de lucru în ANP şi mai ales o verificare a criteriilor după care au fost acordate acestea.

4. Aştept o verificare a sumelor care sunt cheltuite, pentru nimicuri precum redecorări lunare care să satisfacă pretenţiile megalomanice ale domnului Iosif, în condiţiile în care în birouri angajaţii stau ca sardelele si nu au nici macar jaluzele care sa-i apere de caldura.

5. Aştept ca ministrul justiţiei să facă o vizită într-un penitenciar pentru a vedea condiţiile de detenţie şi de muncă.
Aştept o evaluare a obiectivelor ANP pe anul acesta (deşi mă îndoiesc că ele apar scrise pe undeva), a modului in care ele sunt duse la indeplinire.

6. Aştept o cântărire a activităţii actualilor şefi de direcţii aduşi de dl. Iosif pentru a-şi face propria echipă, dintr-o iscălitură de pix.

7. Aştept o evaluare activităţii secretarului de stat (deşi e an electoral) sub oblăduirea şi sub semnătura căruia s-au făcut atâtea abuzuri, căci aşa cum somnul raţiunii naşte monştri, tot aşa, doar sprijinul direct al celor direct răspunzători de activitatea ANP a dus la apariţia unui închipuit precum Marius Iosif (apropos dle. fost director, brandurile nu aduc nici caracter, nici distincţie şi cu atât mai puţin profesionalism).

***

Probabil că aceste aşteptări, vor părea numeroase şi deplasate, dar aşa înţeleg menirea unui ministru, pe lângă atribuţiile clasice. Adică sper, ca prin deciziile ministrului justiţiei să fie adusă moralitatea într-o lume asupra căreia vremelnicii conducători s-au aplecat doar pentru a-şi umple buzunarele şi satisface orgoliile.

de Huginn 4 Comentarii

17 mai 2008

Nevoia de normalitate

Generalul Binisor isi teroriza cu placere angajatii. Ba, te dau afara ba, urla el din rasputeri la directori, la secretara sau prin telefon la sefii de penitenciare. Scrie ba, scrie, cand iti vorbeste un general, si directorii se aplecau infricosati peste agende si notau cu febrilitate toate lucrurile fara noima pe care generalul obisnuia sa le dicteze, cu indreptatita convingere.
Cacat, cacat, tipa isterizat generalul cand indraznea careva sa ridice privirea sau sa aiba si el o parere, tu faci cum iti dictez io, ba, ca altfel dau cu tine de pamant de nu te vezi, ai inteles?!
.
Cand generalul n-a mai avut incotro si a trebuit sa paraseasca totusi ANP-ul, a adunat tot personalul in sala mare de sedinta si a tinut un discurs interminabil. Am facut scoala de ofiteri, am terminat-o printre primii, tragea el de timp, doar doar cineva sau ceva va infaptui, totusi, o minune si-i va da inapoi scaunul de director cu care se acomodase atat de bine. De fapt am terminat-o chiar primul, s-a hotarat el pana la urma sa supraliciteze, dar minunea tot nu s-a infaptuit!
.
Cand magistratul Iosif n-a mai avut incotro si a trebuit sa parasesca la randul sau ANP-ul, a invitat in sala mica de mese numai directorii si sefii de servicii. Am intalnit aici oameni rai, s-a stropsit el negru de suparare, si in randul din fata patru subalterni au aplaudat, cu uimire si incantare, puterea de patrundere a magistratului. Sper sa-mi continuati totusi proiectele, a continuat el cu binecunoscuta-i severitate si directorul economic a alergat devastat sa dea telefon la baza de aprovizionare ca sa ordone sa se plateasca mocheta personalizata. A doua comanda, pentru ca prima nu fusese pe placul magistrului!
N-avem cum, a raspuns sfios cineva la capatul firului, n-avem de unde ca nu era prevazut. Nu stiu ba, nu ma intereseaza, luati din alta parte si platiti-o imediat ca trebuie sa continuam proiectele magistratului!
.
In nici patru ani, ANP-ul se afla la al saselea director general (fost, timp de doua saptamani director general, fost timp de un an director general adjunct!). Sub ei s-au perindat alti opt directori generali adjuncti. Cu exceptii care intaresc regula, directorii astia au semnat hartii, au vizitat rar sau deloc unitatile, au dat ordine si decizii pe care, daca nu si le-au anulat mai apoi singuri, le-au anulat inlocuitorii, si-au dat prime, si-au angajat rudele si prietenii, si-au instalat in functii de conducere favoritii, au calatorit, au complotat, au haituit si umilit subalternii, s-au lasat adorati, si-au construit case, si-au cumparat terenuri, au comis cu dezinvoltura abuzuri si ilegalitati.
.
Cu exceptii care intaresc regula, in urma lor n-a ramas nimic!
Sau daca vreti, a ramas un sistem penitenciar in care lucrurile se carpesc si la propriu si la figurat de la o zi la alta, un sistem in care initiativa este catalogata ca fiind abatere, un sistem in care angajatii nu au curajul sa vorbeasca, un sistem care nu are nicio legatura cu "standardele europene", formula standard cu care a defilat de-a lungul anilor toata armata asta de sefi pe la sedintele de bilant.

In 15 mai 2008 ii scriam dlui. ministru Catalin Marian Predoiu o scrisoare deschisa si amara. Stiam ca ultimului director general, judecator Marius Iosif, cel care a reusit performanta aproape uluitoare de a fi mai incapabil decat generalul Binisor, i se semnase prelungirea detasarii si asta echivala cu o lovitura mortala, aplicata unui sistem si asa aflat in deriva.

Din fericire, Marius Iosif nu mai e si iata-ma intr-o postura neobisnuita, aceea de a multumi ministrului, cu recunostinta si tristete in egala masura, pentru normalitate!

de admin 14 Comentarii
Subscrieţi la: Postări (Atom)