Recent Posts
Se afișează postările cu eticheta fsanp. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fsanp. Afișați toate postările
sâmbătă, 25 septembrie 2010
vineri, 14 mai 2010
sâmbătă, 5 decembrie 2009
Onoare, respect, bun simt?
Mi se pare ca nici conducerea ANP și nici conducerea MJLC nu intelege un lucru simplu: Nu pot castiga un conflict cu salariatii in anul de gratie 2009, fie el si an electoral. Ca n-au deloc simtul realitatii asta e clar, inexplicabil e motivul pentru care continua sa-si alimenteze iluzia.
Nu e chiar inexplicabil, fotoliul de demnitar fiind miza. Este insa absolut incredibila incapatanarea cu care atat ANP cat si MJLC sustin ca totul e bine si ca "se fac eforturi". Pentru cineva care lucreaza in sistem sau are macar o legatura cu 'sistemul' o astfel de atitudine pare cel putin nepotrivita.
Cum ar putea astfel directorul general s-o tina langa ca s-au platit toate drepturile salariale, ca nu sunt probeme cu facturile si ca penitenciarele sunt pe cele mai inalte culmi ale progresului? Ei bine poate. Ba chiar se supara daca cineva-i spune ca recita versuri de la minister oferinsd publicului o interpretare proprie impanata cu minciuni gogonate.
Cum ar putea Ragea sau Predoiu sa nu bage in seama problemele, si sunt o gramada. Ei bine pot, si le merge bine. Realitatea nu-i deranjeaza catusi de putin si, mai mult pentru ca isi inchipuie ca o pot modela de la nivelul discursului, stau linistiti.
SNLP si FSANP au reactionat acum asa cum au reactionat si alta data, presiunile punand Guvernul in ipostaza de a gasi ceva mizilic dupa deja amintita metode "Mai da-le Nicule 100 de lei". Partea proastă pentru domnii mai suspomeniti este ca nu merge la nesfarsit.
S-a obtinut ceva din restantele la echipament pe 2008. Mai este 2009 in discutie, mai sunt orele suplimentare, mai sunt decontari si altele mai marunte. Cu răbdare, se va rezolva. Nu asta conteaza însă cel mai mult pentru miile de salariați. ANP cu 'jde wannabe generali in frunte a uitat despre lucrurile simple: onoare, respect si bun simt. Asta conteaza.
Iar daca sefii ANP vor plati pentru ceva, pentru asta vor plati: pentru lipsa celor 3 calitati. Onoare, respect, bun simt.
Link-uri utile:
- FSANP - Greva!
- SNLP - Se mai intampla si minuni
marți, 11 august 2009
Catavencu: Sindicaliştii de la Penitenciare vor să-şi scoată şefii din închisoare
Non-ştirea din acest text este că angajaţii penitenciarelor se pregătesc de grevă. Adevărata ştire este că viitorii grevişti nu cer bani. Adică nu pentru bani fac grevă. E posibil? Ei, uite că da. Să detaliem, deci, ce vor oamenii ăştia.
Păi, în principal, oamenii ăştia vor să scape de oamenii ăia. Adică de ăia de sus: subsecretarul de stat la Justiţie Constantin Radu Ragea (fost consilier şi fost partener de afaceri al ministrului Predoiu, şef peste ministerul responsabil de Administraţia Naţională a Penitenciarelor – ANP) şi Ion Băla, directorul general al ANP.
Marea problemă a sindicaliştilor de la Penitenciare este că Ragea şi Băla au cam întors pîrnăile cu gratiile-n sus, dacă putem să spunem aşa.
Au decis, adică, să facă reformă, nene. Deci închisorile să se transforme din carcere de maximă siguranţă în stabilimente ceva mai deschise (sau semi-deschise). Toate bune şi frumoase, doar că nu au consultat şi organizaţiile sindicale (aşa cum prevede legea) şi nici nu au făcut vreo analiză a resurselor necesare implementării proiectelor lor.
Nu de alta, dar numai la schimbarea statutului închisorilor era nevoie de estimarea unor costuri de transport al deţinuţilor dintr-un loc în altul, de amenajare a noilor spaţii de detenţie etc. Başca, Ragea şi Băla au mai schimbat şi programul de lucru al gardienilor, care trebuie să vină la muncă şase zile din şapte, cîte opt ore pe zi.
Aşa că atît Federaţia Sindicală din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), cît şi Federaţia Sindicatelor din Administraţia Publică (FSAP PUBLISIND) i-au cerut ministrului Predoiu şi directorului ANP să fundamenteze aceste măsuri luate după ureche şi să stabilească costurile, avînd în vedere că ele au început să destabilizeze sistemul penitenciar.
Mai ales că deficitul bugetar pentru 2009 sare de o sută de milioane RON, iar ANP are deja datorii de zeci de milioane către furnizori. În plus, orele suplimentare ale personalului din sectorul operativ nu sînt plătite din noiembrie 2008. (sursa: Catavencu, editia online - 12.08.2009)
joi, 6 august 2009
miercuri, 29 iulie 2009
Dialogul amana greva de avertisment
ANP si MJLC par a se fi trezit in al 13-lea ceas, mitingul din 15 iulie fiind principalul motiv pentru aceasta schimare de atitudine. Sigur, conjunctura si amenintarea grevei dicteaza aceasta nouă abordare, dar e un progres.
Sindicatele au decis amânarea grevei, urmând ca în funcție de mersul negocierilor să se decidă asupra momentului și oportunității continuării acțiunilor de protest. Amenințarea acțiunilor radicale este încă prezentă. DACĂ NU SE OBȚIN REZULTATE URMEAZĂ GREVA.
Se renegociază Acordul Colectiv și se dezbat soluții pentru problemele sistemului penitenciar. Asta ar fi trebuit să se întâmple în condiții normale fără grevă japoneză, fără miting, fără campanie de presă și fără amenințarea grevei.
Doar anepiștii și mejeleciștii șefi poate sa răspundă. Nu va așteptați însă să o facă, nu-și vor recunoaște nicodată greșelile decât în astfel de situații extreme și în nici un caz fără presiune.
luni, 20 iulie 2009
Avem dialog, asteptam rezultate
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (MJLC) si Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) au acceptat un dialog constructiv cu sindicatele din pnitenciare. A fost nevoie de greva japoneza, mitingul de protest si de o intreaga campanie mediatica pentru a se ajunge la acest punct.
Important este ca s-a facut primul pas si exista ca exista dialog. MJLC a formulat deja unele angajamente, ramane de vazut cum vor fi puse in aplicare si cat de repede.
Negocierile vor continua. Pana la obtinerea unor rezultate concrete continua si aplicarea calendarului de masuri sindicale.
Link-uri utile
vineri, 17 iulie 2009
Negocieri sindicate din penitenciare - MJLC/ANP
FSANP anunta ca azi ministrul justitiei va avea sansa de a impiedica intrarea sistemului penitenciar in colaps. Revendicarile sunt clare, ministrul e deja informat cu privire la situatie, sunt de asteptat decizii si angajamente clare.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a acceptat propunerea sindicatelor din penitenciare (FSANP si SNLP) de a devansa data intilnirii privitoare la problemele sistemului penitenciar. Intilnirea va avea loc in data de 17.07.2009, incepand cu ora 13.15.La final repezentantii sindicatelor vor sustine o scurta declaratie de presa referitoare la concluziile intrevederii, angajamentele asumate public de ministrul justitiei si calendarul actiunilor sindicale viitoare.Principalele revendicari sunt cele cunoscute: finantarea corespunzatoare a sistemului penitenciar, conditii de lucru mai bune, transparenta decizionala si consultare reala a partenerilor sociali, desfiintarea serviciului secret si transferarea functiei de prevenire a criminalitatii catre structura de siguranta a detinerii.Demiterea conducerii sistemului penitenciar pentru incompetenta, reavointa si lipsa transparentei decizionale se adauga la lista initiala de revendicari datorita modului agresiv in care acestia au inteles sa gestioneze revendicarile salariatilor din penitenciare. (sursa: FSANP)
luni, 13 iulie 2009
luni, 6 iulie 2009
vineri, 26 iunie 2009
FSANP - Primele rezultate. Protestul continua
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC) și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au găsit, în cele in urmă, destul entuziasm și timp ca să semneze prelungirea Acordului Colectiv asupra raporturilor de serviciu.Mai mult, ANP se grăbește să organizeze ședințele de lucru pentru finalizarea Contractului Colectiv pentru salariații civili din sistemul penitenciar. Avem deci liber pe 29 iunie și mergem mai departe cu protestele.Toate revendicările trebuie să primeacă un răspuns favorabil. (Sursa: FSANP)
ANP trimite fax-uri si mail-uri prin unitati.
Link util
luni, 22 iunie 2009
Cât costă incompetența?
Radu Ragea, subsecretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC), pretinde că transparența decizională este prea costisitoare. A făcut această afirmație în calitate de ministru al penitenciarelor, cum preferă să i se spună.
Invitat fiind la Consiliul Federativ al FSANP din 20.06.2009 Radu Ragea a recunoscut, pentru efectul retoric e adevărat, că e prost și incompetent. A fost singurul moment în care cei prezenți au fost de acord cu afirmațiile acestuia. A fost momentul în care un discurs agresiv, aberant și incoerent, întrerupt de întebări la care ministrul penitenciarelor nu a avut răspuns, a convins.
Radu Ragea nu poate explica de ce impactul financiar al reprofilării penitenciarelor este necunoscut. Are pretenția ca sindicatele să facă această evaluare. Ministrul penitenciarelor nu stie nimic despre reorganizare, nu intelege programul de lucru pe care-l schimbă și, nu are idee când vor putea fi acoperite obligațiile privind miile de ore suplimentare efectuate și neplătite.
Ministrul Ragea nu știe cum vor putea fi plătite datoriile către furnizori și nici ce se va întâmpla când zecile de somații primite de penitenciare vor fi puse în aplicare. Sunt probleme reale care nu vor disparea doar pentru că Radu Ragea există, este demnitar și vorbește.
Incompetența costă, transparența decizională înseamnă responsabilitate. Asta vă sperie domnule... ministru.
Sursa: FSANP
miercuri, 27 mai 2009
Bugetul ANP
(…) situatia ANP cu referire la deficitul pe capitolul cheltuieli cu salarii (aprox. 45 mil RON ), deficitul pe capitolul cheltuieli cu bunuri si servicii (aprox 70 mil. RON). În total deficitul se cifreaza la suma de 112 mil. RON (inclusiv ceva cheltuieli de capital).
Dl. ministru s-a aratat oarecum surprins de sumele necesare a fi asigurate in regim de urgenta. Dl Ragea a contestat sumele prezentate avansand ca unic deficit suma de aprox 28 mil. RON. (dupa ce acum 2 saptamani sustinea ca nu avem nici o problema). A fost o abordare neserioasa si menita a bloca discutia.
Ulterior am descoperit ca din calcul fusesera excluse drepturile suspendate si amanate precum si orice cheltuieli cu bunuri si servicii. Dl. Ragea se arata reticient in ceea ce priveste punerea la dispozitie a documentelor referitoare la executia bugetara a MJLC, desi informatia este publica.Dl. Ragea este nemultumit de criticile care i se aduc in ceea ce priveste deficientele in managementul resurselor justitiei. Considera ca sunt nejustificate si ca ANP poate supravietui fara probleme subfinantat “criza” fiind principalul viovat.
La finalul discutiei dupa ce a realizat ca se afla in eroare in ceea ce priveste calculul necesarului de finantare pentru ANP (cele 112 milioane RON) a avansat ideea surprinzatoare ca ar fi indus in eroare de catre personalul din subordine.In cadrul discutiei am propus ca:
1. sumele de bani care sunt prevazute in bugetul MJLC si nu pot fi cheltuite pana la sfarsitul anului sa fie virate ANP. Conform sintezei executiei bugetare in discutie sunt aprox 125 mil RON din care MJLC va putea cheltui conform datelor curente doar max. 45 de mil. Restul poate fi redirectionat catre ANP. Dl. Predoiu s-a aratat deschis discutiei tehnice pe aceasta solutie urmand ca maine sa avem o imagine clara asupra disponibilului;
2. diferenta pana la necesar sa fie asigurata de la bugetul de stat (deja discutam despre o suma mult mai mica daca o parte poate fi redirectionata de la MJLC). Ministrul justitiei a acceptat si aceasta solutie, conditiona insa de actiunea comuna pe aceasta directie. Evident ca daca ministerul va avea intiative serioase in echilibrarea bugetului le vom sustine fara rezerve. Ramane de vazut daca acestea se vor finaliza.
3. MJLC sa puna la dispozitie organizatiilor sindicale informatii privind gestionarea bugetului MJLC si alocatiilor catre ANP. Dl. Ragea s-a opus fatis acestei propuneri considerand ca e o ingerinta in actul managerial intern. In nici un caz nu va furniza din proprie initiativa astfel de informatii. Atitudinea de refuz pune inca o data sub semnul intrebarii intentia declarata de a participa la un dialog social constructiv.
Continuarea aici.
marți, 19 mai 2009
FSANP despre bugetul ANP
Mulţi băgători de seamă prin minister, ar fi prima hiba. Cu voia dumneavoastră unul ar fi tocmai El Tuleaşcă, tovarăş cu Chiuariu, motiv pentru care s-a trezit comisar şef de penitenciare din afacerist moldovean.
Este şeful Direcţiei Generale Economic Administrative din minister. Inca nu ştie, deşi – teoretic - face asta de vreo doi ani. Cel puţin de acolo se pare că-şi ridică salariul.
Ministrul ar trebui sa puna osul la bataie si sa alerge prin Guvern dupa firfirei, sa mai lase codurile si alte publicitati politicoide si sa-si rezolve problema din propria ograda.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (MJLC) a organizat, la initiativa Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP), o intilnire de lucru referitoare la transparenta decizionala si gestionarea resurselor financiare alocate sistemului penitenciar.
MJLC a acceptat fara rezerve observatiile referitoare la lipsa transparentei decizionale si a promis sa remedieze ce se mai poate remedia. In mod surprinzator insa a neagat problemele financiare ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) sustinand ca sistemul penitenciar se afla intr-o situatie fericita.
Realitatea este, ca si in alte situatii, substantial diferita. Sistemul penitenciar este finantat, in conditiile in care nu se platesc orele suplimentare si se intarzie acordarea unor drepturi salariale din lipsa de alocatii bugetare, pana la sfarsitul lunii octombrie.
Continuarea aici.
In cel mai optimist caz asteptati-va la averse de promisiuni, frecvent cu tunete sindicale. Vremea se va inrautati. Cu voia dumneavoastra propun ca fulgerele rezultate sa fie folosite pentru luminarea sefilor economisti de prin minister.
sâmbătă, 16 mai 2009
De la link-uri citire
Pe forumul FSANP gasiti si o prezentare a discutiei pe tema reprofilării, programului de lucru sau a intentiei de reorganizare a penitenciarelor. Informarea poate fi citita aici.
Pe site-ul SNLP puteti gasi prezentarea ultimei întâlniri a grupului de lucru privind salarizarea unitara a personalului din sistemul bugetar.
Link-uri utile
miercuri, 6 mai 2009
www.fsanp.ro
Pe acelaşi site găsiţi informări in timp real despre activitatea ANP şi alte subiecte de interes. Twitter se ocupă de treaba asta pe scurt şi fără prea multe poveşti. Zilnic apare câte ceva nou: concursuri, documente utile, articole de presă.
Postările de prima pagina nu sunt prea multe si ar putea fi scrise mai cu nerv. Interesantă secţiunea de jurisprudenţă, şi aici mai e de lucru. Dar , toate au un inceput…
Dacă folosiţi un agregator de feeduri site-ul are opţiunea RSS.
duminică, 5 aprilie 2009
FSANP - Programul de lucru, între experiment şi consultare
Programul pilot de la penitenciarele Ploieşti şi Mărgineni ar fi trebuit să se termine, iar ANP ar fi trebuit să poată spune, în cunoştinţă de cauză, cum stă treaba. Evident că nimeni nu ştie. ANP crede, bănuieşte, speră pe banii şi pe timpul propriilor angajaţi. Şi asta nu e totul, sunt planuri ca brambureala să se extindă în toate penitenciarele.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a prelungit termenul de aplicare a programului de lucru experimental care se derulează la penitenciarele Ploieşti şi Mărgineni, în pofida faptului că rezultatele nu sunt deloc încurajatoare.
Experimentul ar fi trebuit să fie finalizat la 5 aprilie 2009, dată la care ANP ar fi trebuit să poată prezenta un raport de evaluare complet.
Considerând că este în egală măsură important ca programul de lucru să permită exercitarea dreptului la odihnă, timp liber şi viaţă personală am declinat propunerea ANP având în vedere că rezultatele obţinute nu justifică continuarea şi extinderea programului la toate penitenciarele.
Susţinem însă o mai mare flexibilitate în planificare şi necesitatea unei consultări reale a personalului, acestea fiind singurele concluzii utile ale programului experimentat.
Reprezentanţii ANP pretind că programul este funcţional, singura prioritate care contează fiind reducerea numărului orelor suplimentare, deşi cresc cheltuielile cu transportul şi scade timpul liber pentru personal.
În aceste condiţii se lucrează 6 zile pe săptămână, în trei schimburi cu durată inegală, contrar prevederilor Acordului colectiv privind raporturile de serviciu. Noi considerăm că ambele deziderate trebuie avute în vedere.
(Continuarea pe site-ul FSANP)
sâmbătă, 4 aprilie 2009
Se pare că suntem canibali
Dezbinare, ură, minciună, nesimţire… În ultima vreme se aud din ce în ce mai des vorbe grele spuse pe la colţuri sau pe blog. În faţă, mai puţin pentru că este prea riscant. Nu pentru cel care le aude ci pentru cel care le rosteşte.
Macovei versus Predoiu, SNLP versus FSANP, Teoroc versus Dumitraşcu, Băla versus Stănişor, directorul X versus directorul Y... Simţim nevoia permanent să-i punem în competiţie pe unii cu alţii şi nu ar fi nimic rău în asta dacă ar fi o întrecere sănătoasă şi constructivă. În schimb, toţi competitorii au parte de insulte, speculaţii, huiduieli. Pe de altă parte, chiar şi actorilor principali (şi nu mă refer la cei menţionaţi mai sus) le este imposibil să fie solidari cu ceilalţi, să alerge împreună fără a da din coate. La mijloc sunt interese mari, orgolii deosebite, caractere putrede. Ei ştiu cum ar fi mai bine pentru toţi dar atunci şi-ar pierde avantajele personale şi nu sunt dispuşi să facă asta, mai bine sacrifică interesul colectiv.
Cine sunt păpuşarii? Oameni mari şi oameni mici. Din ANP şi din unităţi. Ofiţeri şi agenţi. Civili. Oameni de la putere şi din sindicate. De pretutindeni. Colegul de lângă tine. Cine ştie?! Ne place intriga, cearta, bârfa, vrem să vedem sânge pe pereţi! Mai ales dacă nu e al nostru. Şefi, directori, lideri sau preşedinţi de sindicat, în general cei care ne reprezintă sunt cei mai expuşi atacurilor şi sigur că şi-au asumat rolul de ţintă a tuturor loviturilor dar oare este drept să îi tratăm numai în acest mod? Am face noi mai mult în locul lor?
Ajută dacă dăm cu bastonul în stânga şi dreapta? Ne răcorim cu adevărat, rezolvăm problema, am scăpat de frustrări sau doar ne amăgim, adâncim necazul şi ne mai facem şi duşmani?! Nu suntem cumva păpuşile celor care manipulează meşteşugit vorbele şi ţes excepţional intrigile iar, în final, după ce ieşim prostiţi de-a binelea din vârtej, nu ne-am lăsat oare atraşi prea uşor în treaba asta?
Învinuim presa că este interesată doar de aspectele senzaţionale din penitenciare dar noi, noi suntem altfel? Suntem cu adevărat interesaţi de problemele din sistem sau dorim să le dăm de capăt? Manifestăm grijă, înţelegere, compasiune, fair-play, iniţiativă, solidaritate? Vedem şi dincolo de aparenţe, de cancanuri, de poleială? Suntem în stare să ascultăm, să înţelegem, să împărtăşin, să ocrotim?
De ce nu SNLP featuring FSANP, Teoroc featuring Dumitraşcu, noi featuring voi? De ce nu împreună? Ne vine atât de greu să fim solidari? Să luptăm împreună pentru binele tuturor? Sau dacă nu ajutăm, măcar să nu încurcăm? E dificil să fim uniţi, legaţi prin interesele noastre comune şi nu dezbinaţi de cele personale, meschine? Cum să aşteptăm ajutor sau înţelegere din afară (minister, guvern sau alte categorii de salariaţi) dacă noi ne mâncăm între noi?
De ce incitarea la război între sindicate, spre exemplu? Putem avea pretenţii că noi, din unităţi, de la sute de kilometri depărtare, cunoaştem cu exactitate realitatea, relaţiile dintre cei doi preşedinţi, contextul în care acţionează? Este obligatoriu ca ambii să urmărească atingerea unui ţel folosind aceleaşi metode? Dacă unul face petiţii celălalt este mai prost pentru că nu o face? Dacă unul merge prin unităţi şi se întâlneşte cu sindicaliştii săi înseamnă că celălalt e vinovat pentru că nu a apucat să o facă?
Consider că sunt câteva persoane care induc în mod fals ideea de concurenţă între sindicate şi asta nu va folosi nimănui, cel puţin nu sindicaliştilor. Cunosc cazuri în care două entităţi sindicale din aceeași unitate convieţuiesc fără probleme, se informează reciproc şi chiar se sprijină, demonstrând solidaritate. În momente de criză vor şti să facă faţă provocărilor şi vor fi mai puternice în faţa adevăratelor probleme.
Ceilalţi ne hrănim cu răutăţile spuse despre o colegă mai tânără, cu suferinţa celui care a fost sancţionat disciplinar, cu neliniştea celui care a pierdut o lucrare sau cu vorbele mincinoase aruncate pe la spatele cuiva care nici măcar nu se poate apăra. Ne hrănim cu reclamaţii false, cu petiţii anonime, cu declaraţii de presă neadevărate, cu vorbe ipocrite şoptite la urechea şefului sau mai rău, cu nedreptăţi şi abuzuri comise în mod intenţionat doar pentru că suntem „gurmanzi”.
Macovei versus Predoiu, SNLP versus FSANP, Teoroc versus Dumitraşcu, Băla versus Stănişor, directorul X versus directorul Y... Simţim nevoia permanent să-i punem în competiţie pe unii cu alţii şi nu ar fi nimic rău în asta dacă ar fi o întrecere sănătoasă şi constructivă. În schimb, toţi competitorii au parte de insulte, speculaţii, huiduieli. Pe de altă parte, chiar şi actorilor principali (şi nu mă refer la cei menţionaţi mai sus) le este imposibil să fie solidari cu ceilalţi, să alerge împreună fără a da din coate. La mijloc sunt interese mari, orgolii deosebite, caractere putrede. Ei ştiu cum ar fi mai bine pentru toţi dar atunci şi-ar pierde avantajele personale şi nu sunt dispuşi să facă asta, mai bine sacrifică interesul colectiv.
Cine sunt păpuşarii? Oameni mari şi oameni mici. Din ANP şi din unităţi. Ofiţeri şi agenţi. Civili. Oameni de la putere şi din sindicate. De pretutindeni. Colegul de lângă tine. Cine ştie?! Ne place intriga, cearta, bârfa, vrem să vedem sânge pe pereţi! Mai ales dacă nu e al nostru. Şefi, directori, lideri sau preşedinţi de sindicat, în general cei care ne reprezintă sunt cei mai expuşi atacurilor şi sigur că şi-au asumat rolul de ţintă a tuturor loviturilor dar oare este drept să îi tratăm numai în acest mod? Am face noi mai mult în locul lor?
Ajută dacă dăm cu bastonul în stânga şi dreapta? Ne răcorim cu adevărat, rezolvăm problema, am scăpat de frustrări sau doar ne amăgim, adâncim necazul şi ne mai facem şi duşmani?! Nu suntem cumva păpuşile celor care manipulează meşteşugit vorbele şi ţes excepţional intrigile iar, în final, după ce ieşim prostiţi de-a binelea din vârtej, nu ne-am lăsat oare atraşi prea uşor în treaba asta?
Învinuim presa că este interesată doar de aspectele senzaţionale din penitenciare dar noi, noi suntem altfel? Suntem cu adevărat interesaţi de problemele din sistem sau dorim să le dăm de capăt? Manifestăm grijă, înţelegere, compasiune, fair-play, iniţiativă, solidaritate? Vedem şi dincolo de aparenţe, de cancanuri, de poleială? Suntem în stare să ascultăm, să înţelegem, să împărtăşin, să ocrotim?
De ce nu SNLP featuring FSANP, Teoroc featuring Dumitraşcu, noi featuring voi? De ce nu împreună? Ne vine atât de greu să fim solidari? Să luptăm împreună pentru binele tuturor? Sau dacă nu ajutăm, măcar să nu încurcăm? E dificil să fim uniţi, legaţi prin interesele noastre comune şi nu dezbinaţi de cele personale, meschine? Cum să aşteptăm ajutor sau înţelegere din afară (minister, guvern sau alte categorii de salariaţi) dacă noi ne mâncăm între noi?
De ce incitarea la război între sindicate, spre exemplu? Putem avea pretenţii că noi, din unităţi, de la sute de kilometri depărtare, cunoaştem cu exactitate realitatea, relaţiile dintre cei doi preşedinţi, contextul în care acţionează? Este obligatoriu ca ambii să urmărească atingerea unui ţel folosind aceleaşi metode? Dacă unul face petiţii celălalt este mai prost pentru că nu o face? Dacă unul merge prin unităţi şi se întâlneşte cu sindicaliştii săi înseamnă că celălalt e vinovat pentru că nu a apucat să o facă?
Consider că sunt câteva persoane care induc în mod fals ideea de concurenţă între sindicate şi asta nu va folosi nimănui, cel puţin nu sindicaliştilor. Cunosc cazuri în care două entităţi sindicale din aceeași unitate convieţuiesc fără probleme, se informează reciproc şi chiar se sprijină, demonstrând solidaritate. În momente de criză vor şti să facă faţă provocărilor şi vor fi mai puternice în faţa adevăratelor probleme.
Ceilalţi ne hrănim cu răutăţile spuse despre o colegă mai tânără, cu suferinţa celui care a fost sancţionat disciplinar, cu neliniştea celui care a pierdut o lucrare sau cu vorbele mincinoase aruncate pe la spatele cuiva care nici măcar nu se poate apăra. Ne hrănim cu reclamaţii false, cu petiţii anonime, cu declaraţii de presă neadevărate, cu vorbe ipocrite şoptite la urechea şefului sau mai rău, cu nedreptăţi şi abuzuri comise în mod intenţionat doar pentru că suntem „gurmanzi”.
duminică, 15 martie 2009
FSANP are lider
FSANP si-a ales un nou lider, in persoana lui Sorin Dumitrascu, fost director general adjunct pe vremea lui Macovei. Asadar un fost director este lider de sindicat si un fost lider este director. Constatand cat de incurcate sunt caile Domnului, ma intreb cu vie curiozitate care va fi de acum inainte mersul lucrurilor. Sorin Dumitrascu nu este un lider obisnuit, este suficient de tenace si suficient de inteligent pentru a inviora miscarea sindicala din sistemul penitenciar. Fara indoiala ca batalia nu va fi usoara, mai ales ca perspectiva financiara nu este deloc una imbucuratoare si se prefigureaza la orizont ajustari de salariu, sa speram ca nu si de personal.
Am doua intrebari, in ce masura se va lega dialogul cu actuala conducere ANP si in ce masura noul lider va reusi sa (re)activeze membrii de sindicat care mai degraba nu sunt obisnuiti sa faca echipa. Si pentru ca deocamdata n-am niciun raspuns ma agat de un citat din Andrei Plesu, care vorbeste nu intamplator despre toleranta:
"Toleranta adevarata e la antipodul slabiciunii. Nu poti fi tolerant in numele unei palori, nu poti ingadui diferenta daca n-ai nicio identitate, nu poti admite orice numai pentru ca nu crezi in nimic. Pe scurt, nu poti sluji eficient pluralismul sprijinindu-te pe o anemie fara chip. Toleranta este atentia acordata de majoritatea fiecarei minoritati, intelegerea celui tare fata de cel slab, intelepciunea normei de a nu-si impune cu forta normativitatea.
Intr-o lume in care principiul egalitatii ar obtine o victorie definitiva, "etica" tolerantei ar fi caduca, tot astfel cum ar fi caduca intr-o lume a libertatii religioase unanim acceptate. Toleranta e o virtute a celui mai puternic in convietuirea lui cu un interlocutor dezavantajat intr-un fel sau altul. Fara aceasta departajare nu se poate vorbi de toleranta reala, ci doar de un schimp gratios de politeturi.
Toleranta e un fel de a salva obrazul umanitatii in conditii de subsistenta pline de capcane, ispite si provocari. Idealul ar fi o lume in care toleranta nu mai e necesara, in care raul e domesticit, puterea e distribuita omogen, diferentele armonizate. Pana in clipa unei asemenea improbabile reusite suntem, ca sa zicem asa, "condamnati" la toleranta . Si trebuie sa o cultivam lucid, chibzuit, fara idolatrie, atenti la patologia latenta a functionarii ei.
