Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia domnului Iosif”
Facultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800*
Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr.
Bibliografie obligatorie:
Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete
Bibliografie opţională:
Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3
Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5
Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7
Sclavagismul este un un sistem socio-economic in care anumitor persoane, cunoscute sub numele de sclavi, le este refuzat dreptul la libertate, fiind forţate să muncească.
Sclavii sunt ţinuţi împotriva voinţei lor, începand cu momentul capturării, cumpărării sau naşterii, şi li se refuză posibilitatea de a pleca, de a refuza munca sau de a primi compensaţii pentru munca lor. Ca atare, sclavagismul este o formă de muncă neliberă. (sursă: http://en.wikipedia.org/wiki/Slavery)
La mijlocul secolului 19, creştinătatea a fost divizată de disputa privind moralitatea sclavilor, şi, prin urmare, asupra posibilităţii lor de a se mantui. La început de secol 21, un arhangel al dreptăţii găseşte rezolvarea dilemei îmbinand cele mai subtile consideraţii ale lui Weber privind spiritul capitalismului şi etica protestantă, cele mai profunde idei lutherane asupra mantuirii prin muncă şi vajaitul pulanului penitenciar pe la urechile păcătoşilor. Opera măreţului ganditor, care constă în zeci de tomuri, numite sărăcios (în raport cu profunzimea conţinutului) Decizii ale Directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, poate fi consultată la Biblioteca din Ghiculeasa.
În anul de graţie 2007, după o lungă perioadă tenebroasă a istoriei puşcăriilor, dominată de forţele răului, eliberarea vine de la Răsărit, din ţara Ieşilor a Împăratului Chiuariu. Aidoma lui Alexandru Macedon, acesta aduce cu sine înteleptul curţii, Marius Iosif, pe care îl trimite, ca vestitor al Mantuirii Ce Va Sa Vina, în ţara păcătoşilor şi a nevolnicilor, Ţara ANePeului.
Facultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800*
Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr.
Bibliografie obligatorie:
Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete
Bibliografie opţională:
Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3
Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5
Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7
Sclavagismul este un un sistem socio-economic in care anumitor persoane, cunoscute sub numele de sclavi, le este refuzat dreptul la libertate, fiind forţate să muncească.
Sclavii sunt ţinuţi împotriva voinţei lor, începand cu momentul capturării, cumpărării sau naşterii, şi li se refuză posibilitatea de a pleca, de a refuza munca sau de a primi compensaţii pentru munca lor. Ca atare, sclavagismul este o formă de muncă neliberă. (sursă: http://en.wikipedia.org/wiki/Slavery)
La mijlocul secolului 19, creştinătatea a fost divizată de disputa privind moralitatea sclavilor, şi, prin urmare, asupra posibilităţii lor de a se mantui. La început de secol 21, un arhangel al dreptăţii găseşte rezolvarea dilemei îmbinand cele mai subtile consideraţii ale lui Weber privind spiritul capitalismului şi etica protestantă, cele mai profunde idei lutherane asupra mantuirii prin muncă şi vajaitul pulanului penitenciar pe la urechile păcătoşilor. Opera măreţului ganditor, care constă în zeci de tomuri, numite sărăcios (în raport cu profunzimea conţinutului) Decizii ale Directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, poate fi consultată la Biblioteca din Ghiculeasa.
În anul de graţie 2007, după o lungă perioadă tenebroasă a istoriei puşcăriilor, dominată de forţele răului, eliberarea vine de la Răsărit, din ţara Ieşilor a Împăratului Chiuariu. Aidoma lui Alexandru Macedon, acesta aduce cu sine înteleptul curţii, Marius Iosif, pe care îl trimite, ca vestitor al Mantuirii Ce Va Sa Vina, în ţara păcătoşilor şi a nevolnicilor, Ţara ANePeului.
.
Primirea acestuia pe poarta ANePeului, sub ramurile de măslin ale preasupuşilor, a fost repede umbrită de forţele reacţionare ramase în dregătoria împărătească a Ţării ANePeului. Contrareforma era puternică. Sesizand pericolul, domnul Iosif a înţeles care era filosofia caştigătoare: sclavia. Iar arma: detaşarea. Oamenii vanduţi diavolului, infiltraţi prin direcţiile şi serviciile dregătoriei, şi chiar şi în maşina de serviciu a PreaÎnţeleptului, aleseseră Calea Păcatului. Mantuitorul trebuia să intervină. Munca le era salvarea, dar libertatea le era pavăză în faţa mantuirii. Atunci decise Iosif să acţioneze: i-a detaşat (sau pensionat, după caz).
.
Dintr-o singură întorsătură de pix, discreţionară şi abuzivă, PreaMăritul le răpi libertatea şi îi transformă în sclavi. Însă le oferi mantuirea. Aceştia sunt cei care astăzi, candva rătăciţi, îşi aduc prinosul de recunoştinţă domnului Iosif de acolo de unde au fost trimişi de acesta (Jilava, Craiova, Rahova, Dej....): ... va urma
.
* salariul în lei noi al domnului cu ochelari căruia îi spui matale şefu', domnu' Stan!
.
P.S. Nu te impacienta, domnu' Stan, şefu' matale nu e între puşcăriaşi în poza aia. Ăla ciufulit din stanga şefului e unu' Aristotel, iar bărbosu' chelios de'a dreapta PreaMăritului e unu' Platon. Poza e făcută de unu' Rafael, fotograf al Şcolii din Ghiculeasa, domnu' Stan!
8 comentarii:
,,Capul plecat, sabia nu-l taie". Asa ca sa tragem concluzii din acest proverb din batrini.
Mai sunt si alte ziceri din batrani... nu toti erau niste prapaditi ascunsi sub plapuma. Unele ziceri se refera la curaj altele la demnitate. Cam asta pierzi daca stai cu capul plecat.
Nu uita de salariul de merit, prima de Petru si Pavel si 1 Decembrie, al 13 salariul, calificativul de sfarsit de an, si SCUZE AM UITAT, concediul de odihna, invoiri, bilete de voie SI CEL MAI TARE DETASARILE UNDE VREA .....SEFULUI.
Poate le merita omul si suntem noi invidiosi :)))))))
Pentru anonimul care a scris comentariul cu sindicatele: l-am acceptat pentru publicare, dar n-a aparut nimic. Sper sa nu-l fi sters din greseala. Poate apare mai tarziu. Daca nu, scuze!
,,Poate le merita omul si suntem noi invidiosi :)))))))" famiglia musat.
Se pare ca nu ai citit articolul "Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea I - teoretizarea)", dar iti citez textual, poate intelegi
,, Dintr-o singură întorsătură de pix, discreţionară şi abuzivă, PreaMăritul le răpi libertatea şi îi transformă în sclavi. Însă le oferi mantuirea. Aceştia sunt cei care astăzi, candva rătăciţi, îşi aduc prinosul de recunoştinţă domnului Iosif de acolo de unde au fost trimişi de acesta (Jilava, Craiova, Rahova, Dej....):
"Nu judeca un om pana nu ai umblat macar o zi in pantofii sai"
Ce de proverbe mai ai matale anonimule! Nu prea înţelegi despre ce e vorba însă şi le foloseşti aiurea. Dar poate mai încerci.
Asa e la început. E mai greu să scrii cuvinte şi să se şi lege.
Ce ar trebui inţeles din maiastra ta explicatie cu citat inclus, proverb înţelept copiat de pe net şi două prepoziţii care-ţi aparţin?
Pentru ca prevad revenirea ta cu un citat din acest comentariu astept sa vad ce cimilituri mai produci.
Înţelege că vrea să-l sărute pe MI în locuri ferite. Face şi el ce se pricepe. Găseşte o frază pe care o scotae din context şi se face că are întrebări cu tâlc.
Trimiteți un comentariu