Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Afișați toate postările

marți, 5 ianuarie 2010

Ultima proba in gimnastica bugetara - „buget la figuri impuse ”

Pana in alegeri criza se atenuase, acum ne descoperim din nou in plina criza. Campania electorala aproape ca a adus un val de usurare in randul salariatilor care ascultau ultimele analize ce li se aruncau in fata si isi faceau sperante in privinta pastrarii locurilor de munca, a salariilor sau a posibilitatii de a-si plati in continuare ratele la banci.


Imediat dupa stabilizarea situatiei politice, cei stabilizati s-au apucat de... gimnastica. Si nu ne referim la ministrul tineretului si sportului ci la cel al finantelor publice. Ceea ce se previzioneaza a fi „cel mai prost buget al Romaniei contemporane” va fi un buget la „figuri impuse si nu liber alese” dupa cum arata dl. Vladescu.


Mai mult de atat, se pare ca evoluam si la capitolul procedura legislativa. Anul trecut se supuneau votului Parlamentului acte normative asumate de Executiv, evitandu-se procedura uzuala. Anul asta si le asuma doar premierul si ministrul finantelor. In viitor... asteptam noi ordine.


„Bugetul FMI-ului” cum mai este numit a fost tinut ascuns pana in urma cu putin timp. Sindicatele din ANP au descoperit, imediat dupa postarea proiectului legii pe site-ul MFP cateva mici surprize care ii asteapta pe salariatii din penitenciare in 2010. Este drept ca unele dintre acestea - previzibile.


Ceea ce se poate observa in prezent in bugetul MJLC/ANP la anumite capitole cum ar fi salarii de merit, ore suplimentare, premii sunt rezultatul unui concurs de imprejurari.

Pe langa strategia ampla prin care Guvernul a strans sub control unic toti salariatii bugetari lasandu-i pe unii cu statut special, pe altii fara dar pe toti cu aceeasi lege de salarizare, ar fi de mentionat lipsa de personalitate a acestui sistem care nu este cu mult mai mic decat altele din structura de aparare nationala dar se multumeste sa astepte cuminte dispozitii in plasa MApN sau MAI asa cum s-a format traditia in ultimul deceniu.


Ramane eterna comparatie cu MAI si vesnica intrebare: de ce noi nu avem, iar ei (politistii) au. Ne incapatanam sa ne consideram egali si ne autosugestionam spunandu-ne ca aceeasi opinie o au si guvernantii. MAI inseamna cu totul altceva decat ANP. O simpla comparatie: ANP - 12.000 de salariati, MAI - 140.000 de salariati (plus o cantitate considerabila de rude). Dincolo de masa impresionanta pe care o reprezinta cele doua entitati, MAI aproape se confunda cu Politia, penitenciarele sunt un apendice mai mult sau mai putin neglijabil al Justitiei. Termenul de egalitate il vedem doar noi.


De ce Politia are prinse in bugetul pe 2010 salarii de merit si noi nu? Simplu: pentru ca au fost suficient de potenti anul trecut incat sa le mentina in buget indiferent de presiuni sau compromisuri politice, iar in 2010 se trece cu salariile din decembrie 2009 care la Interne contin si salariul de merit (nu toate, bineinteles).


Ce ramane de facut? Imediat dupa postarea bugetului sindicatele au sesizat problemele si si-au inceput demersurile. Unele dintre acestea au mai mari, altele mai mici sanse de materializare. Cert este ca se va incerca corectarea situatiei.


Cititi mai mult despre demersuri aici.

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Realitatea TV: Scandalul de la Brăila

Azi, la 11.15, Realitatea TV a administrat pentru o jumătate de oră, în direct, o ditamai corecţia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Motivul a fost incidentul de la Brăila şi criza mediatică asociată. Situaţia de fapt o vor lămuri anchetatorii. Până atunci mass-media va 'maltrata' câteva zile sistemul penitenciar în corpore. ANP a emis deja concluzii preliminare, şi a dat practic verdictul, calea e liberă.
.
Invitaţii din studioul Realitatea TV au fost foarte critici la adresa ANP, după cum era de aşteptat. Rudele deţinuţilor au declarat că deţinuţii au fost maltrataţi. Ioan Băla s-a prezentat destul de prost, a fost ezitant deşi a încercat să facă faţă tirului de întrebări incomode, fiind acuzat că nu are nici un control asupra situaţiei.
.
Interviu din camera de deţinere
.
Deloc întâmplător, unul dintre deţinuţii presupus a fi bătuţi a intervenit, în direct, telefonic. A confirmat că a fost bătut, de câteva ori, după care a întrerupt convorbirea telefonică. Ioan Băla, directorul general, a încercat să facă faţă întrebărilor incomode şi să prezinte imaginea de ansamblu. La pauza de publicitate, scorul era net în defavoarea sistemului penitenciar.
.
S-a făcut şi o retrospectivă a agresiunilor care au ajuns în presă în ultimii 4 ani, după care toţi invitaţii şi-au dat cu părerea despre caracterul şi educaţia "gardienilor" sau combaterea criminalităţii în penitenciare.

Spionul şef - a aruncat piatra...

Un singur comentariu ar mai fi. Tiberiu Ungureanu, cel pentru care s-a îndoit şi legea şi bunul simţ pentru a fi numit director general adjunct, este cel responsabil pentru reacţia precipitată. El a dictat comunicatele, el a fugit de presă când încă scandalul mai putea fi încă evitat.
.
Tot Ungureanu, s-a ocupat în ultimul an de prevenirea criminalităţii, şi nu a făcut absolut nimic. Dar, e prietenul lui Radu Ragea, şi având această calitate poate fi incompetent şi catastrofal. Scandalul va continua.
.
Link-uri utile:

PS. Uitasem şi eu, uitase şi presa. Acum o lună, tot la Brăila, grupa de intervenţie a acţionat într-o situaţie identică. A fost şi la ProTV povestea, n-au fost 'maltratări', n-au fost plângeri.

joi, 30 octombrie 2008

Rezultatele probei scrise la 'concursul' pentru ocuparea posturilor vacante de director de penitenciar

Ministerul Justiţiei a făcut publice, în această seară, rezultatele probei scrise din cadrul 'concursului' pentru ocuparea funcţiilor vacante de director de penitenciar.
.
Pe lista câştigătorilor au rămas, înainte de contestaţii:
  1. Darie Denis - Penitenciarul Rahova (împuternicit);
  2. Bălă Constantin - Penitenciarul Craiova (împuternicit);
  3. Pop vasile - Penitenciarul Gherla (împuternicit);
  4. Stanciu Florin - Penitenciarul Mărgineni (fost împuternicit);
  5. Dincă Gelu Dănuţ - Penitenciarul Poarta Albă (împuternicit);
  6. Chiş Horia Ştefan - Penitenciarul Baia Mare (împuternicit);
  7. Burlibaşa Neculai - Penitenciarul Galaţi (magistrat);
  8. Enache Gheorghe - Penitenciarul Târgu Jiu;
  9. Hăbălău Mihai - Penitenciarul Târgu Mureş (împuternicit);
  10. Greaca Victoria Marinela - Penitenciarul Spital Poarta Albă;
  11. Anghel Gheorghe - Centrul de Reeducare Găeşti.
Candidaţii la posturile vacante la penitenciarele Ploieşti şi Târgşor, Centrul de Reeducare Târgu Ocna, SNPAP Târgu Ocna şi BAGR nu au obţinut notă de trecere.



Subiectele, după cum v-aţi obişnuit, adresează strict memoria şi, după caz, telefoanele candidaţilor. Cele câteva sute de pagini de memorat au un rost ştiut numai de cei norocoşi şi de prietenii lor din comisiile de concurs. Dar, despre asta, aşa cum am promis, vom mai avea prilejul să discutăm.


Link-uri utile:

sâmbătă, 18 octombrie 2008

Blogul - printre cifre si opinii

Zilele trecute mi-am propus sa analizez evolutia blogului www.penifest.blogspot.com, din momentul aparitiei sale (in februarie) si pana astazi. Voi incerca sa fac asta din trei perspective.
  • Prima, analizand datele de pe Trafic Ranking, urmarind atent evolutia interesului manifestat de cititori pe zile, saptamani si luni.
  • A doua, analizand comentariile cititorilor, deviatia acestora de la subiect, motivatia deviatiei, priceperea moderatorilor de a media pareri anonime (am muscat si eu din marul acesta), etc.
  • A treia, incercare ceva mai pretentioasa, analiza de continut a articolelor postate. Ultimele doua tipuri de analiza presupun timp si sprijin din partea "altor participanti la trafic". Daca exista interes, vor fi realizate si acestea.

Astazi ne vom referi la prima perspectiva, cea a cifrelor de pe trafic.ro, urmand ca zilele urmatoare sa revin cu o analiza a comentariilor. Analiza cantitativa a cifrelor poate da nastere la cateva ipoteze referitoare la motivele cresterii sau descresterii numarului de cititori, in functie de tipul articolelor postate, de tipul de referenti din interiorul articolelor (magistrati, directori, ANP, penitenciarul x sau y), de felul in care moderatorul genereaza comentarii sau prefera ca articolul sa iasa din schema, etc.

Sa vedem ce obtinem. Ma voi referi pentru inceput la statistica vizitatorilor pe luna constatand ca, pana in luna iulie, numarul de vizitatori a crescut progresiv, de la 1.328 (in martie) la 22.016 (in iulie). Urmeaza luna august (luna cu cele mai multe concedii efectuate), cu o scadere fireasca de 11%, dupa care apare un "boom" in luna septembrie, cu 29.277 de vizitatori

Explicatiile pentru cresterea numărului de citiori pot fi urmatoarele:
  1. Accesarea mai activa a surselor de informare, dupa o perioada de concediu (de mentionat ca ziua de luni - dupa miniconcediul de week-end - inregistreaza constant cei mai multi vizitatori)
  2. Numarul mare de articole postate de administratorii blogului (68), fata de lunile martie - august, luni in care numarul articolelor s-a situat intre 33(martie) si 46 (august).
  3. Notorietatea referentilor din articolele postate (Predoiu, Chiuariu, Daniel Morar, Radu Buica, ANP, Monica Macovei, SIPA, director general, directori de unitati, Gaurean, Ministerul Justitiei, fosti si actuali ministri ai jusititiei, etc)
  4. Interesul general al subiectelor (concursuri, directoriada, salarii, reorganizare ANP, evenimente in unitati, manualul de proceduri, etc)
  5. Postarea unor articole care au atras, probabil, cititori si din afara sistemului - Ministerul Justitiei, DNA, reprezentanti ai presei, etc)
Luna octombrie e abia la jumatate, dar numarul vizitatorilor aproape ca a egalat deja numarul vizitatorilor din iulie, si va ajunge, estimat, undeva aproape de numarul cititorilor din septembrie. In octombrie, acest articol este al 50-lea, iar numarul lor se va situa, de asemenea, in jurul cifrei 70. Daca in ceea ce priveste dinamica cifrelor si varietatea subiectelor, stam destul de bine, exista probabil deficiente de comunicare, datorate faptului ca interesul cititorilor a depasit, probabil, capacitatea de a organiza cu randament maxim, din punct de vedere redactional, echipa Penifest.

De aceea, va trebui sa fim onesti fata de cititori si sa rezolvam unele probleme:
  1. comunicarea defectuoasa dintre unii autori si unii cititori. Aici imi fac si eu mea culpa, referitor la prima mea postare, cand am fost numit "bididiu", eticheta pe care o accept doar pentru ca sunt incepator pe blog, nu si in sistemul penitenciar.
  2. comunicarea deficitara dintre administratorii principali si "scriitori" (din "n" cauze - mai si lucram din cand in cand, distanta isi spune cuvantul, divergentele sunt prezente, multitudinea de alte activitati profesionale, personale, etc)
  3. inregistrarea unor discrepante dintre actualitatea unui subiect si perceptia utilitatii acestuia - ceea ce poate genera nemultumiri in randul acelora care asteapta informatii, opinii sau indrumari oportune din partea administratorilor de blog.

Dar, despre analiza comentariilor si scaparile moderatorilor, vom vorbi in episodul urmator.

vineri, 17 octombrie 2008

Prostituţia supravieţuirii

S-a prezentat în funcţia supremă a sistemului penitenciar precum un domn, ca să nu fiu misogin, îmbrăcat într-o rochie de seară strâmtă şi, mult prea stridentă.

Vă mai amintiţi? La Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), undeva pe la etajul unu, vieţuieşte Gheorghe Şpaiuc. Soţul doamnei Şpaiuc s-a trezit director la penitenciare, cândva prin aprilie 2007 şi, de atunci nu a mai vrut să ne părăsească. Motivul a fost reîntregirea familiei.

A rezistat eroic pe meterezele de la etajul cu şefi. A cedat chiar funcţia de conducere de la Parchetul Iaşi ca să rămână în slujba sistemului penitenciar, pentru salariul sensibil mai mare evident. Sigur că e un magistrat politic. Sigur că e soţul doamnei Şpaiuc, recent rămasă fără ministrul Adormiţei. Sigur că, de câte ori are ocazia să deschidă gura în public, 'ucide' cu monumentala-i prostie. Dar, chiar contează asta?

Raport de activitate George SpaiucA avut şi perioade de glorie. A fost de două ori interimar în funcţia de director general, după plecarea lui Alexandru Şerban şi a lui Marius Iosif. Gloria nu prea l-a avantajat însă. S-a prezentat în funcţia supremă a sistemului penitenciar precum un domn, ca să nu fiu misogin, îmbrăcat într-o rochie de seară strâmtă şi, mult prea stridentă.

Nu poate, nu vrea şi nu ştie. E leneş, habarnist şi indolent, ca mulţi magistraţi politici dealtfel. Are o singură luptă. Mega salariul ANP, peste 20.000 de RON, îl aduce în fiecare zi la locul de muncă. Muncă am spus? Exagerez de dragul conversaţiei. Şpaiuc se ocupă de fapt cu statul şi cu feng shui-ul. Noi ne ocupăm cu plata impozitelor care alimentează salarii de şpaiuci.

O vreme i-am spus 'directorul feng - shui'. Era director general interimar şi s-a tulburat destul de tare datorită atenţiei de care s-a bucurat din partea noastră. N-am fi vrut, dar personaje ca el sunt un subiect care se autopropune. Ce vremuri, dom'le! Nu te mai chinuiai cu surse, documente, spioni, miniştri şi alte parascovenii. Deschidea 'magistratu' vorbitoarea, şi gata subiectul.

Fie că s-a făcut de râs la ANP, fie că s-a făcut de râs în cele câteva unităţi în care a fost nevoit să deschidă gura, Gheorghe Şpaiuc, este proba supremă a inutilităţii. O mare căpuşă care, legal ar spune ministrul cel blajin al justiţiei, primeşte un salariu exorbitant pentru că face act de prezenţă pe holurile ANP.

Dar, sunt rău cu bietul magistrat - soţ de consilieră. În imagine aveţi raportul de activitate al domnului Gheorghe Şpaiuc, director general adjunct al ANP. O lectură interesantă şi utilă pentru dumneavoastră. Cu acest prilej, vă invit să reflectaţi la saga celui care a rezistat în funcţie, neglijat fiind mai abitir ca cea de-a 77-a soţie a sultanului din Brunei.

Neglijat a fost şi de Marius Iosif şi de actualul director general, Ioan Băla. Dar, aşa e, e puţin exagerată comparaţia cu soţia neglijată a sultanului. Şpaiuc face parte, din păcate, din specia magistraţilor - prostituate politice, care nici măcar, din întâmplare, nu s-a gândit că trebuie să muncească. Nu e un exemplar de vază, nu a ajuns secretar de stat precum Kibedi, Mocuţa sau alţii asemenea, dar este un exemplu între mulţi alţii de aceeaşi factură. A primit o recompensă politică, de ce şi-ar bate capul?

Pentru citirea raportului de activitate vă recomand ochelari politici, eventual ministeriali. Nu. Nu e o pagină albă, vi se pare. Mai jos aveţi cele câteva articole care l-au avut drept personaj, într-o formă sau alta, pe cel de-al 77-lea... magistrat. Lectură plăcută. E mult de citit, dar merită.

Link-uri utile:

Etichete Technorati: ,,

joi, 16 octombrie 2008

Comisiile de concurs pe câmpiile contestaţiilor

Din ciclul "ne facem că organizăm concursuri". Comisia de contestaţii a analizat cu pricepere contestaţiile depuse în urma probei de interviu la concursul pentru posturile vacante de director general adjunct şi director în cadrul aparatului central al ANP.
.
Fiţuica nesemnată şi neştampilată postatată pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ) sub numele: Rezultatele soluţionării contestaţiilor - 16.10.2008 (.doc) ne informează despre rezultatele deliberărilor.
.
Adrian Blidaru obţinuse iniţial nota 7,3 iar în urma reanalizării probei de interviu i s-a acordat nota 7,93. Obţine astfel o mărire de 0,63 puncte şi se apropie de contracandidat, însă distanţa se menţine.
.
Cristian Pleşa iniţial obţinuse iniţial nota 7,18. În urma contestaţiei, care este respinsă, obţine nota 25,83 p. (!?). Adică? A trecut supersonic de nota 10? A primit un jenant 2,583 la recorectare, sau este o greşeală de editare? Mai sigur, în comisie sunt cam mulţi numiţi politic.
.
Oricare ar fi explicaţiile aveţi pe site-ul MJ o mega prostie livrată de ditamai comisia ministerială. Sigur că nu e prima. A mai fost şi dosarul lui Ungureanu, admis 'pe naşpa', a mai fost şi anunţul fără data şi locul desfăşurării probei, dar ăsta e culmea prostiei.
.
Mai jos aveţi ce a apărut pe site-ul MJ:






.
Preventiv, pentru că am experienţa scamatoriei cu anunţurile, am făcut şi un print screen, în caz că cineva are dubii. Aşadar, alte semne de întrebare. Din ce în ce mai multe, şi nici unul nu defavorizează pe vreunul dintre băieţii cu penele viu colorate.
.
Link-uri utile:

UPDATE 16.10.2008 ora 19.00




Etichete Technorati: ,,,

Avem bătrâni, ce facem cu ei?

Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti. Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a inventat Consiliul Consultativ, dar nu prea ştie cum să-l folosească. Aşa se face că şefii ANP s-au adresat subordonaţilor pentru sugestii privitoare la reglementarea activităţii şi responsabilităţilor membrilor acestei noi comisii.

Adresa ANP sfatul batranilorAdresa nr. 239169/SC/06.10.2008, ticluită de şefa de cabinet, a ajuns în penitenciare o zi mai târziu cu rugămintea - dispoziţie ca până la 15.10.2008 propunerile să parvină Serviciului Cabinet, în "format scris şi electronic".

Adică, avem bătrâni, ce facem cu ei? Asta înţeleg că e întrebarea. I-am ales, dar cum îi facem să-şi îndeplinească rolul de "sprijin şi consiliere în demararea unor proiecte importante pentru sistemul penitenciar românesc"? Care proiecte? Păi cum care? Alea importante, la care încă nu s-a gândit nimeni şi care sigur există, la aşa o magnitudine a sistemului penitenciar, că doar nu degeaba se înfiinţă Consiliul.

Cum spuneam acum câteva săptămâni, din Consiliu fac parte:

  • Constantin Bădiţoiu, general (rez.) - fost director al Direcţiei Siguranţa Deţineri şi Regim Penitenciar din ANP;
  • Marin Bucur, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Arad;
  • Ioan Chiriac, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Tulcea;
  • Szollosi Geza, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Târgu Mureş;
  • Ioan Chiş, general (rez.) - fost director general al Direcţiei Generale a Penitenciarelor;
  • Petru Roman, general (rez) - fost director al Penitenciarului Gherla;
  • Dan Sterian, colonel (rez.) - fost şef al Serviciului Cabinet din ANP;
  • Emilian Stănişor, procuror - fost director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
  • Vasile Văduva, general (rez.) - fost şef al Direcţiei Resurse Umane din DGP - ANP.

Pensionari energici şi dornici de acţiune, susnumiţii, foşti şefi în sistemul penitenciar, au acceptat cu bucurie să-şi pună la dispoziţie experienţa. Cu câtă bucurie au fost acceptaţi aceşti oameni, în calitatea de sfetnici, pot sta mărturie cele 70 de comentarii, majoritatea împotrivă.

Aflarea în treabă, fenomen specific românesc, se întâmplă şi la ANP, şi nici nu e de mirare. Poate că sunt lipsit de respect pentru cei care, acum ceva vreme, erau şefi de vază în sistemul penitenciar, dar cred că ajunge cât au făcut. Au ieşit la pensie. Să-şi vadă de sănătate, să-şi plimbe nepoţii, să-şi vadă de afaceri sau să se ducă la băi. Treaba lor ce fac, dar să ne lase să îi uităm.

Link-uri utile:

Etichete Technorati: ,,

miercuri, 15 octombrie 2008

Scopul care nu scuza mijloacele

Stanculescu si Chitac au fost condamnati la pedepse privative de libertate. Vad si eu, cum vede toata lumea, agitatia la televizor. Vad reporterii asudand in urma masinilor, ascult comentariile, trec de la o senzatie la alta. Doi batrani, trecuti de 80 de ani, isi taraie patetic picioarele catre puscarie. Rudele alearga si ele in urma convoiului cu sticle de apa minerala, cu pijamale si papuci.
.
Cu 18 ani in urma, batranii astia au decis soarta a mii de oameni. Fara sa-i vada, fara sa-i fi cunoscut vreodata, batranii astia doi au rostit verdictul de condamnare la moarte. Fara indoiala, hotararea asta a fost dictata de anume interese, de anume circumstante, cu totul iesite din comun. Ca atare n-am nicio indoiala ca generalii nostri au convingerea ca sunt nevinovati, ca sunt in ultima instanta victimele unor evenimente istorice, in care s-a intamplat sa fi fost amestecati fara voie. Daca istoria i-ar fi asezat de cealalta parte a baricadei, realitatea ar fi fost alta.

N-am adus insa in discutie soarta celor doi generali, cu intentia de a discuta despre utilitatea privarii de libertate a octogenarilor, fie ei si criminali de "razboi". Ma folosesc de pretextul asta pentru a relua tema puterii, tema cercurilor de interese care graviteaza imprejurul ei.

Pentru ca, in pofida experientei mele de viata, nu incetez sa fiu luat prin surprindere, ori de cate ori inregistrez usurinta cu care se lasa oamenii prostiti de putere. In sistemul penitenciar, lucrurile sunt cu atat mai speciale cu cat traim in imediata apropriere a celor vinovati, invinovatiti in orice caz, a celor aflati ca urmare, pe treapta cea mai de jos a societatii, la care ne raportam instinctiv.

In realitate nu suntem educati sau indemnati prin puterea exemplului sa fim generosi, sa actionam adica pentru un bine comun, in realitate ne reprezentam in cea mai mare masura propriile interese. Sau ceea ce ne imaginam ca sunt propriile noastre interese!
.
Sa incepem cu ANP-ul, care, cel putin teoretic, detine puterea dar nu reprezinta cu adevarat interesele lucratorilor de penitenciare. Cea mai la indemana explicatie ar fi aceea ca masa asta de birocrati, rupta de lupta la "baioneta" cu detinutii, nu poate sa inteleaga durerea si nelinistea celor din linia intai. In parte lucrurile stau chiar asa, unii dintre angajatii din Maria Ghiculeasa nu au lucrat nicio zi intr-un penitenciar, altii n-au vazut in viata lor cum arata un penitenciar pe dinauntru. Ca urmare, se iau nu de putine ori, decizii absurde, se dau ordine care se bat cap in cap, se trimit in control oameni incompetenti care exagereaza, terorizeaza sau vaneaza greselile din teritoriu, cu nedisimulata placere.

Ce facem insa cu anpistii care au avut mai inainte state vechi in penitenciare? Care se presupune ca sunt in cunostinta de cauza, care se presupune ca ar trebui sa indrepte lucrurile si care in realitate aplica exact acelasi tratament, de data asta fostilor colegi? Ce facem cu lucratorii din unitati care nu obiecteaza niciodata, care telefoneaza de trei ori pe zi, care oficial venereaza sefii de la ANP, care neoficial barfesc si injura, visand in taina sa le ia locul intr-o buna zi?!

Saptamana trecuta, candidatii care asteptau la interviul pentru posturile de directori, la etajul intai al ministerului, s-au aflat pe neasteptate fata in fata cu Iosif - ex directorul general ANP, care se deplasa cu sfiosenie, spre toaleta. Nici la venirea si nici la plecarea 'demnitarului', fostii subalterni n-au salutat, n-au reactionat in niciun fel, s-au prefacut cu alte cuvinte, ca Iosif nici nu exista.
.
Tot saptamana trecuta, tot la Ministerul Justitiei, fostul director de penitenciare Zinica Trandafirescu, nu a obtinut nota de trecere la interviul sustinut in fata onor comisiei de examinare. Oficial, potrivit rezultatului, Zinica Trandafirescu nu este un bun manager de penitenciare. In realitate, Zinica Trandafirescu a fost unul dintre cei mai eficienti directori de penitenciar si asta stiau si membrii comisiei, parte dintre ei colegi si prieteni, asta stiau si cei care au obtinut note nemeritate. Fara indoiala, rezultatul a fost dictat de anumite interese, de anumite circumstante, in virtutea carora se reconsidera orice perceptie, orice credinta.

Suntem asadar propria noastra creatie, unica, comuna, reprezentativa. Ideea este ca supravietuim intr-un fel de simbioza urata, distructiva. Facem cum am fost invatati sa facem si se pare ca nimeni nu are rabdarea, sau intelepciunea sau curajul de a schimba obiceiurile proaste.

In iarna este de asteptat ca vom avea un nou ministru. Sunt tentat sa-mi imaginez viitoarele interese, viitoarele circumstante, viitoarele victime. Nu mi le imaginez pentru ca ele deja exista.

Mai muncim sau nu cu deţinuţii?

Cine sunt vinovaţii pentru fuga deţinuţilor de la punctele de lucru? Care sunt adevăratele cauze ale acestor evenimente negative? Sunt indirect responsabili şi cei din Administraţia Naţională a Penitenciarelor de producerea acestor evenimente? S-au luat vreodată măsuri de sprijinire a celor din teritoriu sau punctarea evenimentelor şi responsabilizarea celor implicaţi sunt suficiente pentru a dormi liniştiţi?

Cadru legal şi tendinţe

Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate este reglementată prin legea de executare a pedepselor, regulamentul de aplicare al acesteia şi decizii care arată condiţiile şi criteriile de selecţionare la muncă a deţinuţilor.

Dat fiind faptul că prin munca lor se pot aduce venituri frumuşele unităţilor penitenciare, care suferă din ce în ce mai mult de lipsă de fonduri pentru cheltuieli, investiţii ş.a.m.d., toată lumea a fost încurajată să caute beneficiari şi să crească numărul deţinuţilor folosiţi la muncă.

Multe comisii de selecţionare la muncă au fost tentate să fie mai blânde în ceea ce priveşte repartizarea acestora, esenţial fiind gradul de ocupare a deţinuţilor şi veniturile pe care ei le pot aduce penitenciarelor.

Mai mult, s-a instaurat un fel de model al Penitenciarului Timişoara care ar fi obţinut anul trecut un venit de 1 milion euro din munca persoanelor private de libertate. Exemplul este deosebit şi target-ul greu de atins dar, după întâlnirile directorilor de penitenciare din ultima perioadă, toată lumea s-a simţit îndemnată să ţintească spre venituri tot mai mari.

Faptele şi cauzele lor

Şi aşa s-a ajuns la întâmplări nefericite în care deţinuţii, din diverse categorii, au părăsit locuri de muncă exterioare unităţilor, acţiuni care au atras după ele o serie de sesizări ale comisiilor de disciplină pentru agenţii şi ofiţerii implicaţi în selecţionarea, escortarea şi supravegherea fugarilor; reanalizarea efectivelor de deţinuţi folosiţi la activităţi productive; stabilirea de măsuri suplimentare de supraveghere; intensificarea controalelor la punctele de lucru; reinstruirea tuturor factorilor implicaţi în această activitate şi, inevitabil, intimidarea comisiei de selecţionare la activităţi productive care preferă să păstreze deţinutul „pe cameră” decât să rişte, repartizându-l la muncă.

Din ultimele informări primite în unităţile penitenciare, reiese că la Brăila, Deva, Bacău şi Târgu Ocna condamnaţi pentru tâlhărie, furt, trecere frauduloasă a frontierei, ultraj contra bunelor moravuri şi viol, care executau pedeapsa în regim deschis (în cele mai multe dintre cazuri) şi semideschis, au profitat de neatenţia celor care îi supravegheau (agenţi sau persoane civile angajate ale beneficiarilor) şi au părăsit locul de muncă, hotărându-se în acest sens spontan sau după ce au studiat temeinic situaţia.

Cauzele producerii acestor evenimente sunt enumerate în informarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor:
  • lipsa de profesionalism, rutina şi neimplicarea agenţilor în activităţi de obţinere a informaţiilor necesare cunoaşterii preocupărilor persoanelor private de libertate precum şi neutilizarea informaţiilor care li se aduceau la cunoştinţă;
  • superficialitate în îndeplinirea atribuţiilor din partea membrilor escortei;
  • lipsa de implicare în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu din partea factorilor de conducere care a condus la ineficienţa activităţilor de control;
  • neefectuarea controalelor, în mod repetat, la intervale orare diferite, din partea personalului din sectorul operativ;
  • superficialitatea şi lipsa de implicare de care au dat dovadă membrii comisiei de selecţionare la activităţi productive.

Acestora din urmă li s-a reproşat că nu au ţinut cont de precaritatea legăturii deţinuţilor cu familia (unii dintre ei nu erau vizitaţi, nu corespondau şi nu efectuau convorbiri telefonice), situaţia lor disciplinară (câţiva dintre ei aveau de la una la 5 sancţiuni), faptul că se aflau în perioada de amânare a liberării condiţionate propusă de Comisia de individualizare a pedepsei sau de informaţiile consemnate de psiholog în Dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială.

Pe de altă parte, aşa cum am arătat mai sus, directorii de penitenciare şi directorii adjuncţi pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (preşedinţi ai comisiei de selecţionare la activităţi productive) au fost îndemnaţi să „iasă la muncă” cu cât mai mulţi deţinuţi, chiar sancţionaţi fiind, întrucât dacă deţinutul este menţinut în cameră, „pe staţionare”, nu îşi va schimba conduita iar unitatea nu va profita de resursele sale.

Care ar fi cauzele cauzelor?

De ce au ajuns agenţii să nu se implice prea mult în activitatea de cunoaştere a deţinuţilor? De ce nu se fac controale mai multe şi de ce nu îşi ating scopul? De ce agenţii şi ofiţerii sunt lipsiţi de profesionalism? Există şi cauze ale acestor stări de fapt?

Pe lângă motivele ca neglijenţa în serviciu, rutina, lipsa de reacţie şi experienţă care au stat la baza acestor evenimente există şi alte cauze care nu ţin strict de cei aflaţi în executarea serviciului în situaţiile enumerate ci şi de şefii lor precum şi de şefii şefilor lor:

  • personalul insuficient care este alocat escortării şi supravegherii deţinuţilor la instanţele de judecată, punctele de lucru, pe secţiile de deţinere, aspect datorat printre altele şi onorării numeroaselor solicitări din partea ANP – ului sau Ministerului Justiţiei de a delega sau detaşa personal (în capitală, există agenţi din sectorul operativ, financiar sau secretariat care sunt detaşaţi de ani întregi la forurile superioare, fără şanse de a se reîntoarce curând);
  • ineficienta distribuire a sarcinilor în condiţiile unui număr insuficient de angajaţi şi nu rare sunt cazurile în care secretariatele sau birourile de resurse umane sunt neîncăpătoare pentru angajaţii cu pile iar ANP - ul geme de preaplinul birourilor din unele sectoare (ex. Serviciul Asistenţă Psihosocială cu 6 psihologi sau cabinetul directorului general cu 4 ofiţeri de presă);
  • proasta comunicare pe verticală, de sus în jos, cunoscute fiind situaţiile în care conducerea unităţii şi ofiţerii nu transmit mai departe hotărârile luate la acest nivel, nu informează sau nu prelucrează cu subordonaţii aspecte esenţiale ale activităţii lor şi nu se implică nemijlocit în activitatea executanţilor, de multe ori aceştia acţionând pe baza intuiţiei şi a bunului simţ;
  • executarea controalelor de către ofiţerii din pază, în mod special, doar pentru a pedepsi pe cei surprinşi în ofsaid şi nu pentru a găsi cauzele şi condiţiile în care apar neregulile, cu scopul de a atrage atenţia asupra lor şi a le remedia împreună cu cei controlaţi;
  • ignorarea de către factorii de decizie a părerilor educatorilor sau psihologilor, aceştia „beneficiind” de un tratament rece şi nepăsător, chiar batjocoritor, pe motivul neseriozităţii unor astfel de concluzii (aspect întâlnit şi în comisia de individualizare a pedepselor, în cea de stabilire a gradului sporit de periculozitate sau la propunerea pentru liberare condiţionată).

Avem şi alte măsuri

Pe lângă măsurile dispuse de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (aşa cum am arătat mai sus – sesizarea comisiilor de disciplină pentru factorii implicaţi, reevaluarea psihocomportamentală a deţinuţilor folosiţi la muncă etc.), dacă ar sta în puterea agenţilor care execută misiuni de escortare şi supraveghere a deţinuţilor (principalii găsiţi vinovaţi), s-ar lua probabil următoarele măsuri:

  • încetarea detaşărilor şi delegărilor angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea în alte unităţi;
  • încadrarea urgentă a posturilor vacante;
  • distribuirea sarcinilor în mod echitabil şi încetarea mutărilor prin decizie de zi pe unitate a agenţilor şi ofiţerilor din sectorul operativ care îşi desfăşoară activitatea în alte compartimente de muncă;
  • pregătirea temeinică a personalului prin informare reală, prelucrare de speţe şi metode interactive;
  • comunicarea permanentă şi obligatorie de către şefi subordonaţilor despre toate informaţiile de interes iar, înainte de luarea deciziilor, consultarea acestora;
  • instaurarea obligativităţii „ieşirii pe teren” a şefilor nu doar în scopul verificării activităţii subordonaţilor ci şi a sprijinirii acestora;
  • analizarea periodică a problemelor de către echipe de lucru formate din angajaţi ce îşi desfăşoară activitatea în diferite compartimente de muncă;
  • ascultarea obligatorie de către personalul decident a opiniilor celor care execută.

Lista ar putea continua cu siguranţă şi chiar vă rog să o completaţi cu atât mai mult cu cât sugestiile dvs. ar putea folosi celorlalţi. De asemenea, aş vrea să vă cunosc opinia cu privire la oportunitatea folosirii la muncă a deţinuţilor, în special în afara unităţilor penitenciare şi fără escortă, în cazul celor care execută pedeapsa în regim deschis.