Cei mai mari. Alarma de prostie.

Ionel Cel Mare a primit ieri o lecție de care mulți pensionabili n-au avut parte. Insoţit de Radu Buică, prostuţul ăla aciuat pe la MJLC, s-a deplasat la Jilava unde... a mai dat o alarmă. A doua în ultimele 7 (şapte) zile, motivul fiind augusta dumisale prezenţă în penitenciar.

De fapt, venise să-l instaleze pe noul director. Numai că noul director, Stroe parcă, nici măcar nu era în ţară, fiind în concediu, iar Cel Mare habar n-avea. Generalul din piesa cu bufoni, s-a dus deci să se afle în treabă la Jilava.

Trezindu-se el, generalul, la Jilava şi cu alarma dată s-a gandit să stea puţin de vorbă cu negrişorii pe care se gândea că-i va găsi pe plantaţie. Deh, metehne de Focşani, unde oamenii sunt mai infricoşaţi de statura gheneralului cu apucături căprăreşti.

Cum suma inteligenţei de la pupitru nu sărea mult peste zero, discuţia s-a aprins în doi timpi şi trei mişcări. Gheneralul a justificat comunicatul idiot ca fiind o reacţie la faptul că sindicatele susţin că ANP are probleme financiare. A recunoscut, cu alte cuvinte, că a fost doar o răzbunare prostească.

Discuţia a continuat pe acelaşi ton, generalul şi consilierul tâmp aflând cu surprindere că nu mai ţine cu tupeul. Au părăsit sala într-un cor de huiduieli binemeritate.

Mâine, Radu Ragea, de data asta, şi Cel Mai Mare Ionel din penitenciare se vor deplasa, se pare, la Craiova pentru o altă întronizare de conjunctură. Vor încerca iar să adune personalul şi să le povestească cum sunt ei minunaţi şi toată lumea îşi închipuie crize.

Cam aşa descrie finalul discuţiei unul dintre participanţi:

Un subofiţer din foişor i-a zis lui cel mare: ”când facem schimb, eu să vin în biroul dvs. şi dvs. să staţi în foişorul meu?” De aici şi-a pierdut cumpătul, restul e can-can… măi, frate, s-a întors cel mare şi a zis: ”Tu câtă şcoală ai?”

Şi au început huiduielile…n-a ţinut cont, cred că nici nu a auzit şi zice ”când o să ai tu şcoală cât mine, atunci vii la mine în birou!” Asta a fost bomboana pe colivă… au huiduit ăştia într-un hal… a zis cel mare(bine că nimeni nu îl mai auzea) că nu avem educaţie, că avem şorici în loc de piele… în curte a continuat să vorbească de unul singur.

În filtru, la ieşire, subofiţerii au spus că vor un director mai bun (făceau aluzie la Stroe), iar cel mare a zis, super nervos:"Nu merită mocirla asta de Jilava director mai bun". Oamenii au comentat iar cel mare le-a zis că sunt needucaţi, le lipsesc 7 ani de acasă. În primul rând, directorii ar trebui să aibă cei 7 de ani de acasă… Buică era super nervos…

A zis cel mare că ce tot o dau sindicatele cu schimbarea, uite că tot aici sunt, ne străduim cam degeaba şi oricât am căuta în sistem nu o să găsim mai bun ca Băla.

Un coleg a zis că pe 15 iulie dăm noi alarmă la MJ.

Au bălmăjit-o cu salariile, cu orele suplimentare, cu condiţiile de muncă. Varză, vai de mama lor!

În concluzie: Cum au avut tupeul să vină în cea mai grea unitate, cu cele mai proaste condiţii? Unde au dat două alarme degeaba? Ăştia sunt tembeli!

Se aude că încercări de aburire vor mai fi şi în alte puşcării, vine pichetarea, sunt speriaţi. Ţineţi aproape, mai au puţin şi se dau singuri cu capul de pereţi. Nici măcar nu este nevoie să îi împingă cineva, generalii penitenciarelor îşi croiesc singuri drum.

PRIMIŢI-I DECI CUM SE CUVINE... cu pâine şi sare şi... cu tot atât respect cât au domniile lor pentru subordonați.

Scrisoare deschisă către colegii mei din Jilava

Am primit în seara aceasta scrisoarea de mai jos, vă las pe voi să comentaţi:

Dragii mei colegi,

Astăzi am susţinut proba de interviu pentru funcţia de director la Penitenciarul Bucureşti – Jilava. Regret gestul şi nu ştiu exact ce am avut în cap atunci când am gândit că o FEMEIE de 37 de ani, cu o înălţime de numai 1,59 cm şi cu o greutate de 49 kg poate spera să ocupe o funcţie atât de importantă. Sunt doar un asistent social, fără mastere şi alte şcoli înalte, eventual făcute prin străinătate.

Sunt în Jilava din 1996, împuternicită director adjunct educaţie şi asistenţă psihosocială (un domeniu cu totul şi cu totul neinteresant), până în iarna anului trecut am lucrat pe secţia de deţinere, de atunci am biroul în sectorul administrativ. Am muncit cot la cot cu colegii mei bărbaţi (unii dintre ei, să-mi fie iertată sinceritatea, mult mai ruşinoşi decât mine, ca să mă exprim elegant), am respirat acelaşi miros greu, de picioare nespălate, flatulaţii şi chiar rahat întrucât subsolul sectorului de deţinere este inundat cu c….t. La propriu. Am văzut aceleaşi urme de sânge şi urină, am călcat în aceleaşi bălţi de ciorbă scăpată din ghiumuri pe jos ca şi colegii mei bărbaţi.

Am aplanat mii şi mii de conflicte (mai mici sau mai mari), chiar dacă nu am folosit pumnul, am rezolvat mii şi mii de probleme ridicate de condamnaţi sau personal, am luat mii şi mii de decizii, unele chiar din poziţia de director al penitenciarului. Aş putea spune fără să greşesc că sunt printre veteranii puşcăriei, de asta mă şi cunosc toţi recidiviştii.

Cu toate astea, azi nu am fost pe gustul dlui Ragea şi a dlui Băla care au afirmat că nu am abilităţi manageriale. Aşa e, nu am studii în management, nu am probabil nici faţă de manager, se pare că nu am nici pile de manager, aşa cum s-ar fi crezut. Însă abilităţi? Cum au ajuns la această concluzie din 3 întrebări şi cum se poate evalua un candidat la funcţia de director în numai 20 -30 de minute?

Consider că am fost notată incorect şi mă opresc deocamdată aici. Am riscat ajungând în faţa acestei comisii pentru un asemenea job şi am crezut, naiva de mine, că cei 13 ani de puşcărie grea, cunoştinţele pe care le-am acumulat, curajul şi voinţa, ca să mă opresc aici, vor şterge din ochii „greilor” imaginea de educatoare din faţa lor. Sigur că m-am înşelat, trebuia să ştiu că nu sunt potrivită pentru un asemenea post, trebuia să-mi fi dat seama că nu am abilităţi manageriale.

Nu, femeile sunt bune numai pe secţii, în cabinete medicale, în cluburi, în săli de clasă, nesupravegheate, dacă se poate cu 10-20 deţinuţi repetând o piesă de teatru penibilă sau făcând terapie cu criminalii. Femeile sunt bune să redacteze adresele dictate de bărbaţi, să fie purtători de cuvânt, contabili şef, agente la vizite, să împartă procedura la camere dar în absolut niciun caz nu sunt bune de manageri. Oricum nu la puşcării…

Cancelarul Germaniei, vice premierul Chinei, alpiniste, tanchiste, căpitani de vas, piloţi de avioane de vânătoare….asta da, se poate, director de penitenciar de bărbaţi în România (pe bune, nu pe pile!) nu, nu se poate. Doamnelor, dacă aţi avut vreun dubiu în ceea ce priveşte discriminarea femeilor în penitenciarele româneşti, mă simt datoare să vă lămuresc: SUNTEM DISCRIMINATE. Şi nu am să vorbesc despre lumea bărbaţilor, duritatea muncii noastre, bla bla bla ci despre laşitatea unora care sunt în funcţii de conducere şi care de teamă să nu apară la orizont vreo femeie mai inteligentă, mai pregătită, mai perspicace şi mai serioasă decât ei, o apasă cu călcâiul în piept. Parcă şi văd cum spun în sinea lor „Marş în p…a mătii de fufă!” Bine, unii o spun chiar pe faţă sau mai rău, mai fac şi avansuri de parcă ar fi Feţi – Frumoşi iar ei nu sunt decât nişte bătrâni impotenţi sau tineri unsuroşi.

Adevărul este că sunt dezamăgită şi ştiu că mulţi colegi şi colege au crezut că voi sparge gheaţa. Îmi pare rău că nu am reuşit însă am să vă spun acum ce am spus comisiei şi azi, la sfârşitul interviului, în afara probei: „IUBESC JILAVA, m-am simţit însufleţită şi încurajată de îndemnurile colegilor şi sper să daţi şansele mai mari aceluia dintre noi care este cel mai potrivit pentru acest penitenciar. Oamenii din Jilava au nevoie de un conducător bun!”

Sunt conştientă de consecinţele postării acestui text şi de comentariile răutăcioase pe care le voi primi. (Punem pariu că nu o să mai fiu director adjunct în curând?) Pe de altă parte, am să studiez posibilitatea înfiinţării unei organizaţii a femeilor din penitenciare.

Directoriada reincepe

ANP anunta scoaterea la concurs a unui numar de 15 posturi de directori de penitenciar. MJLC anunta ca Guvernul a aprobat deblocarea concursului pentru avansarea in categorie si ocuparea prin concurs a altor 487 posturi vacante.

Anunt concurs directori si adresa deblocare posturi

Multi veniti, putini alesi

Asadar, Spaiuc a plecat de la ANP. Nu simt ca-mi galgaie inima de bucurie, nu-mi crapa pieptul de atata satisfactie, dar nici nu mi-e indiferent lucrul asta. Plecarea asta neasteptata, mai degraba alungare, pentru ca ma indoiesc sa fi fost la mijloc decizia Dlui. Spaiuc de a-si intrerupe reveria de la etajul unu al stabilimentului cu pricina, imi reactiveaza brusc memoria.

Procurorul Spaiuc a poposit in sistemul penitenciar timp de aproape doi ani. Daca inmultim cifra asta cu o medie de 5000 de euro pe luna, ajungem la frumusica suma de 120.000 de euro (aproximativ, in orice caz am bagat aici si diurna de aur si benzina pana la Iasi si telefoanele si masina la scara si n-am bagat chiria, de mai bine de 1000 de euro pe luna, ca doar nu era sa locuiasca domnul magistrat, tocmai in Rahova!.

Pentru toti banii astia, Dl. Spaiuc a facut vizite prin tara si strainatate, si-a decorat salasul, a semnat cateva hartii si a emis din cand in cand niste panseuri, care daca nu te faceau sa intorci capul intr-o parte (de jena!), te amuzau (ca sa nu plangi, pentru ca oricum nu ti-ar fi folosit la nimic!). Am uitat CV-ul dumnealui, un fel de piept mare si bombat, burdusit cu decoratii si diplome fara acoperire, pe care scrie de-acum incolo, negru pe alb, director Administratia Nationala a Penitenciarelor (o saptamana prin 2007 si alte trei saptamani prin 2008, plus director general adjunct in restul timpului).

Intr-un fel Dl Spaiuc n-are nicio vina pentru ca nu intelegea mare lucru din toata agitatia aia care il inconjura, vinovati sunt cei care l-au ales, cei care l-au cadorisit cu o palarie prea mare, de sub care abia i se mai intrezarea nasul. Asta daca nu si-l lua la purtare in anumite situatii favorabile, caz in care, conform principiului prostul daca nu e si fudul, parca nu e prost destul, Dl. Spaiuc reusea sa se invartoseze si sa se imbatoseze ca nimeni altul.

Nu pomana pe care statul si-a facut-o in tot acest timp, cu saraca familie Spaiuc, ma supara pe mine cel mai tare, chiar daca statul are nume de om iar banii nu erau ai familiei Chiuariu ci ai contribuabililor, adica si ai mei. Ceea ce ma supara este usuratatea asta romaneasca, inconstienta cu care ne dam noi cu stangul in dreptul si pe urma ne intrebam uimiti de ce ne tot impiedicam si de ce naiba nu dam inainte.

Pai de-aia nu inaintam, pentru ca tinem agatati de picioare, caram pe umeri si taram la nesfarsit dupa noi, toate personajele astea "inalte" care nu sunt capabile sa-si foloseaca propriile picioare, ce sa mai vorbim despre propria minte! Plecarea lui Spaiuc din sistem nu este nicio pierdere, problema este ca domnul cu pricina nu pleaca acasa, nu-si deschide cu banii nostri o tutungerie cinstita sau o ferma de gaini pe undeva, se muta pur si simplu de pe un scaun pe altul, la fel de serafic, la fel de zambitor si la fel de increzator.

De unde se poate trage concluzia ca in realitate, in toata afacerea asta, prostul sunt eu si altii ca mine. Ceea ce incepe sa ma enerveze din ce in ce mai tare!

HotNews: Director de penitenciar la bal mascat in costum de zeghe (video)

Hotnews | Marţi, 13 ianuarie 2009, 13:10

Procurorul Adrian Dicu, directorul Penitenciarului Giurgiu, a fost filmat costumat in detinut in timpul unui bal mascat. Directorul a intrat intr-un restaurant incatusat si insotit de doi agenti ai penitenciarului. Una din organizatiile sindicale din cadrul sistemului penitenciar a sesizat CSM si il acuza pe procurorul Dicu de abuz in serviciu. Sindicalistii mai sustin ca procurorul, invitat la o nunta, a ordonat agentilor grupei de interventie, aflati in timpul serviciului si echipati in tinuta de lupta, sa fure mireasa. Procurorul Adrian Dincu sustine insa ca acuzatiile nu sunt altceva decat “niste mizerii”.

Intr-o adresa trimisa Consiliului Superior al Magistraturi, reprezentantii Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor sustin ca procurorul Adrian Dicu, invitat la balul mascat al Penitenciarului, ar fi abuzat de functia sa pentru a scoate din post doi politisti din cadrul penitenciarului.

“Insotit de agentul sef Dorobantu Valentin, acesta a parasit unitatea in jurul orei 22.00, iar la intrarea in restaurant, procurorul si-a pus catuse la maini, si costumat in “detinut”, si-a facut intrarea in incinta restaurantului, sustinand o pantomima decadenta in raport cu pozitia detinuta in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor”, se arata in sesizarea trimisa catre CSM.

Sindicalistii sustin ca procurorul Dicu se face vinovat de abuz in serviciu pentru ca a ordonat prezenta in incinta restaurantului a unor functionari publici cu statut special, angajati ai Penitenciarului Giurgiu. Sceneta in care directorul penitenciarului intra in restaurant imbracat in haine de detinut si incatusat a fost filmata si postata pe Internet.

Urmariti si galeria foto de la balul mascat aici

Cu mascatii la furat mireasa

In sesizarea trimisa catre CSM, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor mai sesizeaza un alt incident care ar fi avut loc in in iulie 2007 la nunta medicului Penitenciarului Giurgiu.

“Spre miezul noptii, acesta a sunat la Penitenciarul Girgiu, unde a dispus executarea unei misiuni de la penitenciar la restaurant de catre doi agenti din cadrul grupei de interventie aflati in serviciu, echipati in tinuta de lupta, cu intentia de a “fura mireasa”. Acestia s-au deplasat la localul din centrul orasului pentru a indeplini dispozitia primita”, se mai arata in sesizarea FSANP. In opinia sindicalistilor procurorul Dicu s-ar face vinovat de abuz deoarece a scos din dispozitiv agentii penitenciarului chiar in timpul serviciului.

Alarma la unitate pentru un comunicat de presa

Sindicalistii mai sustin ca actualul director al penitenciarului ar fi ordonat alarmarea unitatii in mod abuziv in iulie 2007. “Procurorul Dicu Adrian, aflat in concediu legal de odihna, a venit la unitate, si, ilegal, a ordonat alarmarea unitatii în data de 11.07.2008, în jurul orei 11.00 unde a infierat solicitarile liderului de sindicat şi a celui mai recent comunicat de presa emis de acesta. Conducerea a sperat ca invrajbirea anagajatilor intre ei, avand ca motiv deranjarea din timpul liber, il va determina pe presedintele de sindicat Comoreanu să retracteze acuzatiile aduse conducerii unitatii”, se precizeaza in adresa sindicatului.

Adrian Dicu: "Sunt niste mizerii"

Contactat telefonic, directorul penitenciarului Giurgiu a declarat ca nu poate comenta acuzatiile din adresa CSM deoarece nu a fost informat oficial.

“Situatia este mai complexa pentru ca nu este singura sesizare impotriva mea. In cadrul penitenciarului exista doi angajati care fac parte dintr-unul din sindicatele din cadrul sistemului Penitenciar si care au o atitudine mult prea vehementa. Astfel, s-au produs sesizari carora nu pot sa le spun decat mizerii. Au mai existat sesizari care insa s-au adresat forurilor superioare ale Administariei Nationale a Penitenciarelor”, a declarat Adrian Dicu.

In baza acuzatiilor prezentate, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor a solicitat CSM sa intrerupa detasarea procurorului  la conducerea penitenciarului. “Managementul defectuos si abuzul in functia de conducere pe “feuda penitenciara” a procurorului Dicu, au condus la crearea unei stari tensionate in Penitenciarul Giurgiu, o vendetta a conducerii unitatii fata de sindicalisti si “dizidenti”, in conditiile in care bugetul public sustine financiar salariile “imorale” ale magistratilor detasati”, se mai arata in documentul redactat de Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor.

• Alte informatii despre directorul penitenciarului Giurgiu au mai fost postate si pe blogul de specialitate penifest.blogspot.com la urmatoarele linkuri: Penitenciarul Giurgiu, Muscalu, Dicu si ... Mocuta si Penitenciarul Giurgiu si primele lui Muscalu.

Conducerea Administratie Nationale a Penitenciarelor a transmis intr-un comunicat ca a dispus un control la penitenciarul condus de catre procurorul Dicu. Cat despre posibilele masuri ANP a informat ca nu are competenta in acest sens. "Directorul Penitenciarului Giurgiu este magistrat şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu este abilitată să dispună măsuri disciplinare în cazul judecătorilor şi procurorilor care au atribuţii de conducere în sistem", se arata in comunicatul ANP. (Sursa: link)

Alinierea alinierilor

Zilele trecute, l-am ascultat pe Andrei Plesu, invitat intr-o emisiune de televiziune. Vorbea despre Romania, despre conditia romanului. Noi avem numai chipuri si n-avem niciun portret - zicea Andrei Plesu - ne mandrim cu romanii care i-au batut acum cinci sute de ani pe turci, ne scuzam ca am stat in calea paganilor si n-am avut vreme sa ne asezam si sa sa construim pe indelete (ca si cum ar fi existat in Europa popoare fara batalii!).

Tot el, Andrei Plesu, povestea despre imprejurimile orasului Florenta, care aduc cumva cu dealurile Buzaului. Acolo, presupunand ca ti-ar fi trecut prin cap sa schimbi ceva, n-aveai ce schimba pentru ca ceea ce construise italianul era in armonie perfecta cu natura. Aici, ceea ce a construit romanul, seamana cu o improvizatie care-ti baga unghiile in ochi. Improvizatia asta, pentru ca despre ea este vorba, pare sa nu se mai termine. Pare ca ne-am obisnuit sa traim asa, de azi pe maine, atarnati in bataia vantului, dar cu spinarea flexibila, care din aceasta pricina uite ca nu se frange niciodata.

Se discuta intens despre ultimele improvizatii ale guvernantilor, despre alinierea pensionarilor, alinierea directorilor si alte alinieri. Un director general, unul normal ca sa spun asa, incaseaza la ora actuala in jur de 9000 de lei. La valoarea actuala a leului, suma asta face cam 2000 de euro. Indiferent din care parte am analiza lucrurile, 2000 de euro pentru o asemenea functie, nu este mult, chiar daca bagam in ecuatie criza sau tara. Pana la urma, salariul unui director este direct proportional cu importanta muncii si a responsabilitatilor aferente. Ori a conduce un sistem penitenciar, este o munca grea si o mare responsabilitate, care trebuiesc apreciate la justa lor valoare.

Daca este sa ne gandim insa la fostul director de la Penitenciarul Aiud, magistratul cu pensie de peste o suta de milioane, daca este sa ne aducem aminte despre felul in care a contribuit nenea asta la bunastarea penitenciarului, pe vremea cand motaia la comanda, atunci o asemenea pensie este de neinteles. Daca este sa ne gandim si la alti magistrati, invitati sa sprijine oleaca propasirea sistemului si la cam cat costa vizita asta a lor prin "perimetru", daca nu-i excludem din calcul pe toti sefii si sefuletii, discipolii fermecatorul domn Stan, a caror singura calitate este aceea de a rosti neabatut "da, sa traiti", atunci lucrurile se schimba cu totul.

Nu salariul unui director este insa marea problema a sistemului, sau a altor institutii romanesti, ci calitatile conducatorului, in virtutea carora ar trebui sa ocupe el o asemenea functie. Si daca legea asta noua il inlocuieste pe habarnistul bine platit cu altul la fel de nepriceput, dar prost platit, fara sa umble la usa din dos, la filtrul asta ciuruit de lacomie si nepasare, prin care se strecoara intr-o veselie, de 19 ani incoace, toti nasii si finii si afinii tuturor cumetriilor politice romanesti postcomuniste, atunci este o lege proasta, insailata pe genunchi, este o improvizatie care tulbura apele fara niciun folos!

Ordonanţele anti-şefi

Guvernul Boc a făcut o surpiză neplăcută şefilor din sectorul public. Le-a limitat remuneraţia lunară la nivelul maxim al unei indemnizaţiei de secretar de stat şi a stabilit că funcţiile de conducere nu pot depăşi 12% din total. OUG 222/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici şi unele măsuri referitoare la remunerarea conducătorilor şi adjuncţilor conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi 0UG 228/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administraţiei publice sunt vinovate.

Nici sistemul penitenciar nu rămâne neafectat. Directorii de penitenciare - magistraţi se văd în situaţia de a-şi reconsidera intenţia de a rămâne în funcţie. Salariul cu 80% mai mic fiind principala motivaţie până acum. Gheorghe Şpaiuc va ceda probabil presiunilor soţiei şi se va întoarce la Iaşi când va vedea ce puţin îi apreciază noul guvern şederea într-o funcţie de conducere. Salariile maxime, pentru un director general undeva pe la 5500 RON net, nu vor mai fi atractive, sau cel puţin, nu vor mai fi singura motivaţie pentru doritorii de funcţii. E primul efect. Cel de-al doilea efect se va vedea în 10 februarie când şefii ANP şi directorii de penitenciare, funcţionari publici, îşi vor vedea remuneraţia la nivelul celei primite de un demnitar (secretar de stat, subsecretar de stat, primar, viceprimar).

Haios e că nu nu mai pot fi scoase la concurs decât funcţii unice, cele mai multe de şefi, în timp ce aceleaşi funcţii sunt reduse ca număr. Maxim 12%, raportat la cele de execuţie. Asta înseamnă că pe la ANP trebuie să se refacă organigramele. Mai bine de 15 şefi de diverse nivele îşi vor pierde scaunul numai în Aparatul Central. Nu ştiu cum e prin unităţi, dar cred că şi acolo sunt în discuţie unele modificări. Dar, nu e totul pierdut. Speranţa e într-o interpretare creativă a ordonanţelor lui Boc. Să fie exceptaţi şefii din justiţie şi penitenciare. Asta e ideea.

PS. Mai jos aveţi ordonanţele care dau dureri de cap. Pentru informaţii de ultimă oră vizitaţi şi forumul SNLP.

OUG 222_2008 remunerarea conducătorilor şi adjuncţilor conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor public...

Publish at Scribd or explore others: Government administraţie public remuneraţie

OUG 229_2008 reducerea unor cheltuieli la nivelul administraţiei publice

Publish at Scribd or explore others: Government administraţie public penifest

Nici un Firinel de CV

De ce nu apare CV-ul lui Firinel pe site-ul ANP? E o întrebare pe care am primit-o de câteva ori la rubrica de comentarii. Mă gândisem şi eu la asta săptămâna trecută. Mi-am zis însă că o fi vreo problemă tehnică şi că durează puţin până se rezolvă. M-am gândit că, poate, Firinel Ungureanu îşi pregăteşte, pe îndelete, un CV demn de un director general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

Şi, ar fi fost şi cazul. Doar nu s-a spetit Ragea să-l facă director degeaba. În van ar fi dosarele şi probele de 'concurs' măsluite, dacă un astfel de document de prezentare ar fi întocmit neglijent. Sigur, există sau ar fi trebuit să existe unul la dosarul de 'concurs', dar, mă gândesc că, ăla era prea puţin pentru aşa o măreţie de funcţie.

La pagina cu directorii ANP apar toate documentele promise de link-urile incluse cu drag de informaticienii ANP. Biografii, declaraţii de avere şi de interese pentru toţi, mai puţin pentru Tiberiu Firinel Ungureanu. Alăturat aveţi mesajul auster cu care ne întâmpină site-ul ANP. În mod ciudat, link-ul e funcţional doar că nu duce nicăieri. Drept urmare pot să presupun şi că Firinel nu şi-a postat documentul pentru că nu a binevoit.

Şi de ce n-ar fi binevoit proaspătul şef adjunct al sistemului penitenciar să facă asta? Pentru că a fost prea ocupat cu gestionarea crizelor de imagine pe care singurel-firicel le-a creat? Pentru că visează cai verzi pe pereţi şi revolte zilnice? Pentru că e ocupat cu treburi serioase şi n-are timp se asemenea mizilicuri? N-aş zice. Uite că declaraţia de avere şi cea de interese au apărut regulamentar pe site. Doar povestea vieţii dumisale nu prea vrea să apară.

Îmi amintesc, şi vă amintiţi şi dumneavoastră cu siguranţă, că Firinel a avut o mică problemă în a-şi explica un impas profesional. Atât noi cât şi observatorii am cerut comisiei de concurs să nu-i primească dosarul, fiind demis din funcţie pentru incompetenţă în toamna lui 2005. Reacţia comisiei de concurs a fost o bazaconie venită după ce individul fusese declarat câştigător. Ăsta să fie motivul? Să nu fi găsit încă fostul spion o explicaţie pentru povestea din 2005?

Poate fi şi asta o variantă. Ori, site-ul penitenciarelor a fost sabotat tocmai în cazul spionului, şi CV-ul e p-acolo pe undeva aşteptând să vază calea internetului. Personal, îl aştept cu mare curiozitate, aşa cum am aşteptat şi Raportul de activitate pe 2007, postat prin august 2008 după plecarea lui Marius Iosif, prietenul consumatorilor de droguri din penitenciare. Până atunci, nu vrusese muşchiul sperios şi bine întreţinut cu salarii şi prime de neam prost al lui Mariusică.

Dar, cine ştie? Poate că în zilele următoare nea Firinel o să ne îndeplinească hatârul. Sunt sigur că o să-şi găsească timp şi curaj să poruncescă postarea unui CV care să semene cât mai mult cu ce au postat ceilalţi colegi de la rubrica Echipa Manageriala. Ar fi bine dacă dumnealui, cîrmuitorul adjunct al penitenciarelor, să dea un aşa semn de transparenţă. Asta, dacă n-are, sau nu mai are, nimic de ascuns.

Se caută directori

Discuţiile prilejuite de concursul pentru funcţiile de directori, din toamna acestui an, au scăzut în intesitate. Nu şi discuţiile despre conducerile penitenciarelor. Printre împuterniciţi, s-au produs deja sau se vor produce schimbări (Ploieşti, Jilava, PMT Craiova). Sunt motive să credem că vor urma ceva cutremure şi la conducerea unor penitenciare precum Giurgiu sau Arad.

.

Ce fel de directori caută conducerea ANP?

.

Până nu demult directorul trebuia să aibă cel puţin gradul de maior, vârsta peste 40 de ani, să fie acceptat de SIPA, să se „descurce”, să aibă experienţă, să fie dur. Cine nu îşi mai aminteşte de modul cel puţin nepotrivit în care directorii, militari de carieră, îşi tratau subordonaţii, chiar şi în faţa deţinuţilor? Cine a uitat abuzurile ce se petreceau cu ştiinţa celor din Direcţia Generală a Penitenciarelor? Câţi dintre noi erau trataţi în mod egal cu şefii sau amantele lor când exista posibilitatea să cumperi de la popota unităţii ouă, brânză, carne? Circulau zvonuri legate de sume enorme pe care le primeau directorii la încadrarea posturilor.

.

Şi acum, în unele unităţi, se mai comit nereguli sau ilegalităţi dar cu siguranţă vremurile s-au schimbat. Auzim tot mai des despre directori care abia au peste 30 de ani, indiferenţi, papă - lapte sau încurcă - lume. Mulţi dintre ei se comportă ca şi când ar fi venit cu pluta, nu se implică decât în relaţii extraconjugale sau politice. Sunt directori care vin la ora 9.00 la serviciu şi pleacă la ora 14.00 sau lasă în seama directorilor adjuncţi toate responsabilităţile, ei producând doar apariţii în ziarele locale. Se ocupă de propriile afaceri în timp ce Ministerul Justiţiei este neputincios sau se face că nu observă.

.

În alegerea unui director (pentru a-l împuternici), un singur aspect a rămas neschimbat: să fie „de la pază”, dacă se poate militar de carieră. Trebuie să recunoaştem că această cerinţă reduce considerabil variantele, iar ofiţerii din sectorul logistic sau educativ parcă nici nu există, cu foarte puţine excepţii. Mă întreb însă, dacă cei de la educaţie şi asistenţă psihosocială sunt consideraţi a fi poeţi, naivi, filosofi, „ameţiţi” (probabil Bejan întăreşte regula), ofiţerilor din logistică ce li se reproşează?

.

Sau, de ce un şef resurse umane nu se poate „ridica” la nivelul unui ofiţer din pază? De ce unui absolvent al facultăţii de management nu i se dă şansa reală de a fi director? De ce o femeie poate fi director economico-administrativ, sau alta chiar judecător delegat într-un penitenciar de bărbaţi, dar nu şi director? Există o motivaţie obiectivă sau vorbim doar de mentalitatea învechită a celor care au ca şi criteriu obligatoriu de selecţie apartenenţa la sectorul siguranţa deţinerii şi regim penitenciar?! Şi, e interesant că multe penitenciare conduse de pazişti sunt în derivă.

.

Cum îşi doresc subordonaţii să fie directorul lor?

.

Sunt ei interesaţi ca directorul să fie o mână fermă şi brutală, capabilă să facă răsuciri rapide cu bastonul, sau mai degrabă să comunice deschis şi onest, să negocieze abil şi să îi reprezinte cu succes? Nu spun că oamenii din pază sunt brutali, nici măcar nu cred că sunt prea mulţi cei care manevrează bine bastoanele. O mare parte din cei care lucrează pe secţiile de deţinere, în foişoarele de pază sau la escorte, ca să amintim doar câteva sectoare, au studii superioare (psihologia este cel mai des întâlnită) şi au pretenţii justificate de a fi respectaţi şi priviţi cu demnitate. Dar, sunt şi unii care se laudă cu felul în care folosesc forţa spre deosebire de colegii lor, mai slabi de îngeri, din alte compartimente.

.

Oare este posibil ca oamenii să îşi dorească şi altfel de directori? Directori care să facă în fiecare zi ceva diferit, cărora să le placă să vină la serviciu şi să transmită aceeaşi stare şi celorlalţi? Să fie vizionari, să se simtă provocaţi, să nu aibă linişte până nu soluţionează o problemă, să fie productivi în mod constant? Să fie realişti şi dornici de schimbare, să ia deciziile corecte, să vrea să aducă o contribuţie în fiecare zi? Directori motivaţi, stăpâni pe sine, buni ascultători, energici, eficienţi, maturi, integri, responsabili. Directori care să creeze acel spirit comun, acea coeziune ce permite echipei să simtă că trage în aceeaşi direcţie. Directori care să-şi sprijine subalternii în relaţia cu deţinuţii sau cu presa, dacă este cazul.

.

Au în vedere conducerile Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor aceste aspecte când împuternicesc directorii de penitenciare? Dar cei care acceptă, se simt într-adevăr capabili să îşi îndeplinească misiunea sau sunt orbiţi de orgoliu şi consideră că se vor descurca şi ei aşa cum au făcut-o ani de-a rândul şi alţii?! Cât de serios privesc aceştia sarcina pe care au primit-o? Un şef serviciu sau chiar director adjunct, împuternicit director la un alt penitenciar, într-un colectiv nou, lipsit de experienţă dar pus să facă ordine în curtea altuia, va fi în stare să facă performanţă? Va creşte valoarea unităţii pe care o conduce?

.

Sigur că nu deţin toate răspunsurile, dar mi-am pus aceste întrebări pentru că în cariera mea am întâlnit directori buni şi răi, tineri şi bătrâni, oneşti şi falşi, muncitori şi leneşi, sobri şi simpatici, dar parcă nu se succedeau cu atâta repeziciune la conducerea unui penitenciar ca în ziua de azi. Şi asta nu face bine nimănui.

A căzut măreţia peste unii...

Shakespeare spunea: ”Unii se nasc măreţi, alţii ating măreţia iar peste alţii ea pur şi simplu cade.” Câştigătorii concursurilor din care categorie fac parte? Din prima sigur nu, pentru că nici unul nu a moştenit vreo funcţie în adevăratul sens al cuvântului. Din a doua este de dorit dar, din păcate, cei mai mulţi sunt din ultima categorie. Iar noi trebuie să îi suportăm.

Nu am să fac o recapitulare a tuturor candidaţilor cu atât mai mult cu cât unii nici nu merită osteneala, iar despre cei mai mulţi s-a tot vorbit în ultimele două luni. Rezultatele concursurilor, în special ale contestaţiilor de ieri, mă îndeamnă totuşi să îmi pun o întrebare dar nu banala „Cum este posibil ca…” pentru că ştiu răspunsul, ci mai degrabă: „Ştiu membrii comisiilor de examinare că toate faptele bune sunt răsplătite, dar cele rele se întorc?” Desigur, depinde din ce perspectivă priveşti lucrurile.

De exemplu, cei care au punctat lucrările candidaţilor mult peste valoarea lor doar pentru că „e singur pe loc, nu fac nicio nedreptate” gândesc că au făcut o faptă bună ajutându-l pe unul sau pe altul să ocupe postul dorit. Cei care au intervenit pe lângă celelalte persoane din comisie în favoarea unui candidat întrucât şi ei la rândul lor au câştigat un concurs ajutaţi fiind de cel examinat, consideră că s-au achitat de datorie, slavă Domnului! Cei care au făcut troc cu unii candidaţi în schimbul obţinerii unui alt loc de muncă după „investire”, au sentimentul că în acest fel toată lumea are numai de câştigat.

Am stabilit că nu a moştenit nimeni vreo funcţie, dar cine a atins cu adevărat măreţia în urma acestor concursuri şi peste cine a căzut ea, pur şi simplu? Cine dintre candidaţi a avut experienţa, capacitatea, înţelepciunea de a trece peste acest concurs cu succes? Cine are seminţele măreţiei şi ar putea ţine atât de mult la ceilalţi încât împreună să îndeplinească lucruri remarcabile? Cui acordăm cele mai mari şanse de reuşită şi ce facem cu cei care s-au trezit în funcţie, „în putere”, ajutaţi fiind de „soartă”?

Ce ne facem cu cei proşti, răi, incapabili, iresponsabili dar care au câştigat concursul din prima sau în urma contestaţiei şi vor conduce mulţimi şi destine, se vor împăuna cu reuşita lor „autentică” şi ne vor lovi peste obraz cu legitimitatea pe care le-o conferă examenul luat? Credeţi că or să îşi ducă mandatul la capăt sau or să clacheze pe parcurs întocmai ca fostul director adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar de la Jilava? Exemplul lui este cel mai bun la ora asta.

În urmă cu 2 ani şi el obţinea prin redistribuire, în urma unui concurs, postul de adjunct la Jilava şi de atunci şi până în această toamnă a chinuit pe toată lumea: subordonaţi, colegi, şefi, colaboratori. I se cunoşteau de multă vreme caracterul şi posibilităţile dar… concursul e concurs (gurile rele spun că ar fi fost ajutat) şi omul a fost numit pe funcţia râvnită. A fost sfătuit, tras de urechi, luat cu binişorul, certat şi „amendat” dar a servit tuturor replica: ”am dat concurs de director adjunct, nu de popularitate”. Greşeală după greşeală, lipsit de susţinere, nedorit, a sfârşit prin a fi şef tură la Penitenciarul Rahova. La cerere. Căzuse măreţia peste el dar nu i-a folosit la nimic.

Cine mai corectează consecinţele greşelilor lui care se răsfrâng asupra personalului şi unităţii mult timp de acum înainte? Cine răspunde pentru îngăduinţa cu care s-a trecut peste abuzurile şi nedreptăţile lui? Cine calculează „costurile” provocate de pierderea unor ofiţeri şi agenţi de încredere care au ales să plece din unitate întrucât nu puteau munci alături de acest personaj?
.

Ca el pot fi toţi cei pentru care s-a intervenit la corectare, s-au dat subiectele în aşa fel încât să nu rişte prea mult aventurându-se într-un studiu de caz sau speţă, ci doar să înveţe câteva definiţii, enumerări…

Vor avea tupeul de a ne privi în ochi, deşi ştiu bine cât valorează profesionalismul lor; vor pretinde ascultare oarbă, deşi vor fi incapabili să ducă un raţionament până la capăt; vor stabili propriile criterii de apreciere a subordonaţilor, fără legătură cu calităţile acestora; vor greşi neacceptând sugestii şi ne vor forţa să greşim; vor ţine minte când o să ne opunem şi ne vor „taxa” la salariile de merit sau în alte situaţii favorabile nouă.

Pe de altă parte, să spunem că ne vor mai şi… lăsa reci pentru că nu o să fim intimidaţi de ţipetele, slăbiciunile, inflexibilitatea şi opacitatea lor. Nu o să fim impresionaţi de relaţiile şi proptelele pe care le vor etala. Nu o să cedăm în faţa lipsei de scrupule, a manipulării, a perversităţii şi prostituţiei intelectuale pe care o practică „femeile uşoare” ale acestor concursuri. Sau să le spunem caricaturi?

Felicitări cu dar-uri

Destui dintre cei care au luat note bune la 'concursurile' pre-electorale merită să fie directori în sistemul penitenciar. Pur şi simplu au ce le trebuie, iar dacă aceste calităţi le-ar fi fost validate de o concurenţă serioasă ar fi meritat felicitările noastre, ale tuturor. S-au chinuit să-şi facă un proiect managerial, au parcurs tonele de legislaţie, au făcut faţă unui interviu şi unei probe scrise. Dar...

.

Concursuri pentru pile

.

Din păcate unii prostuţi, cretinuţi şi idioţei cu pile politice trebuiau să fie musai directori înainte de schimbarea guvernării. Din acest motiv, comisiile lui Radu Ragea, vorbitorul de romgleză - cum bine zicea un cititor, au măsluit concursurile. Buni şi răi, competenţi şi incompetenţi, piloşi şi nepiloşi au intrat în acest joc, arbitrat de evaluatori, să le spun aşa că alt nume nu-mi vine, de o incompetenţă crasă şi cu agendă clară.

.

Faptul că ieri un candidat a mai primit 3 (trei) puncte este o dovadă în plus a incompetenţei de care vorbeam. E inadmisibl ca această diferenţă să existe, aşa cum e inadmisibil ca subiectele să fie greşite, şi să se aleagă unicul rămas. Şi asta în condiţiile în care aceste subiecte au fost penibile, raportat la nivelul pe care ar fi trebuit să-l aibă acest concurs. Dar, să purcedem metodic.

.

75% împuterniciţi

.

Grabă mare că vin alegerile. A fost concursul împuterniciţilor. Peste 75% dintre câştigătorii concursului sunt actualii împuterniciţi, unii oameni de partid alţii oameni care-şi merită locul, în lipsa unei concurenţe reale. Peste ceva timp, ne vom mira, cu siguranţă, de ce aceşti câştigători de concursuri nu sunt buni manageri. Ei bine, cocoloşirea împuterniciţilor e unul dintre motive. Îi pasă cuiva?

.

S-ar putea, desigur, spune că, până la urmă, faptul că au luat concursul e normal. Înseamnă că au fost bine aleşi. Asta probabil că va fi şi justificarea oficială. Dar, cine i-a ales? Radu Ragea, după câteva luni de experienţă? Marius Iosif, care ne-a convins deja de calităţile-i manageriale? Gheoghe Şpaiuc, inutilul care nu ştie şi nu va şti pe ce lume trăieşte. Sau poate Marin Dumitru ori Petre Stan?

.

Unii dintre împuterniciţi au fost promovaţi după venirea lui Ioan Băla în funcţie? Şi-a ales bine colaboratorii, avea nevoie de o mascaradă de concurs pentru a definitiva pe post profesionişti? Multe întrebări. Răspunsurile le ştim cu toţii. Şi, până la urmă, o comisie de incompetenţi nu e cu nimic mai brează. Parcă, mai corect ar fi fost, dacă numirile erau directe, fără minciuni.

.

Resurse umane de clan

.

Au vrut să evite orice probleme. Din acest motiv s-a promovat intens ideea că este concursul împuterniciţilor. Principalul vector au fost tocmai împuterniciţii, dar şi Ministerul Justiţiei, care, fără perdea, i-a invitat la 'concurs', dând cele mai clare asigurări că nu vor fi probleme pentru cei de-ai casei. O politică de resurse umane de clan.

.

Pe cele 28 de posturi am avut 50 de candidaţi. Cele mai râvnite funcţii din sistemul penitenciar, pentru care ar fi îndeplint condiţiile cam 500 de ofiţeri, tot atâţia magistraţi şi, poate, o mână de angajaţi personal contractual, au atras 50 de candidaţi. Nu s-a făcut nici un fel de recrutare sau de promovare a importanţei participării la acest 'concurs'. Pentru că nu dorea nimeni un concurs. În intenţie era o mascaradă care să-i certifice pe cei cu pile.

.

Anunţul - primul hop, primul cap spart

.

Anunţurile privind soaterea la concurs a posturilor vacante au fost făcute, cred, de cineva care nu a văzut în viaţa lui actul normativ care stabileşte domeniile şi specializările academice. Bibliografia s-a adresat maşinilor de memorat, norocoşilor şi celor cu legături telefonice directe cu membrii comisiei. Vasile Pop, pentru cine e curios, a pus pe foaia de concurs exact baremul afişat, e drept că a mai uitat câte ceva.

.

Anunţurile 'organizatorice', au fost nesemnate, fără date de identificare sau pur şi simplu idioate. Anunţul referitor la proba de interviu pentru funcţiile vacante din ANP a uitat esenţialul: locul, data şi ora întâmplării. Busuiocul a fost dres pe muţeşte. Am salvat ambele variante, pentru cine e interesat.

.

Dosar de spion, mai competitiv şi mai destituit

.

Selecţia dosarelor - prima mişculaţie. Am avut informaţii, le-am dat mai departe, şi s-au făcut contestaţiile. Ungureanu Tiberiu, şeful spionilor sub Chiuariu şi Predoiu, a trecut de această probă, deşi a fost destituit, pentru management defectuos, în octombrie 2005. Comisia de concurs, la ordinul lui Ragea, a considerat că nu se pune destituirea că e de militar nu de foncţionar. Adică se transferă musiu' Ungureanu, cu toate acareturile de vechime şi beneficii, dar destituirea nu se pune.

.

Interesant e că tovarăşu', fost spion deja, îşi depusese dosarul la spioni, dar după o discuţie telefonică cu un preşedinte de comisii de concurs, s-a răzgândit şi s-a făcut director general adjunct. Imediat după, Radu Ragea, iuliuscîteiul lui Predoiu, s-a retras din comisie, fiind înlocuit de Bogdan Găurean, mariusiosiful de la Registrul Comerţului. Întâmplător, nu-i aşa? Ca să ne lămurim. Şi abuzul în funcţie e la fel de infracţiune ca şi falsul în declaraţii.

.

Interviul - o feerie cu zâni şi zâne

.

Nu numai că nu a fost organizat conform ordinului ministrului 3493/2007, dar evaluatorii, cu puţine excepţii, nu aveau căderea să asite la o naştere de pui vii cu atât mai puţin la un asemenea proces complex. P'afariştii Miinisterului Justiţiei, cei mai mulţi nimeriţi în comisie pe criteriul Mizaru, Kikazaru, Iwazaru, şi-au dat cu întrebările mai abitir ca băiatu' ăla care face emisiuni din dragoste.

.

Şi atât de competenţi au fost încât au realizat imposibilul. Au evaluat în 30 de minute proiecte de management, abilităţi manageriale şi, fără să se codească, aptitudini manageriale. Alţii fac o astfel de evaluare în săptămâni, şi în centre de testări, ei au făcut totul în câteva minute pe un colţ de masă. De ce? Pentru că habar n-aveau de ce se întâmplă. Nici măcar ordinul nu l-au respectat. Spune altceva despre interviu, dar cine a avut timp să-l citească?

.

Proba scrisă - dumbrava minunată

.

Subiectele au fost greşite, comisiile nu ştiau ce corectează, notele s-au dat la mica înţelegere. Au fost date subiecte care n-au fost în bibliografie, evaluatorii nu erau de specialitate, şi, în câteva cazuri, notele s-au dat la negociere, preşedintele comisiei având un rol important.

.

Cum s-a putut întâmpla ca dintr-o bibliografie atât de vastă comisiile de concurs să greşească subiectele? E prostie, e simplu. Cum s-a putut ca anumite subiecte să fie anulate după deschidere? N-am un răspuns, dar înclin spre prostie. Cum s- a putut ca evaluatorii lu' peşte să dea un subiect şi să puncteze un alt subiect, după care comisia de contestaţii să găsească 3 (trei) puncte lipsă la o lucrare? Să mai repet? Tot prostie, şi în acest caz? Prostie, incompetenţă, indolenţă.

.

Contestaţiile - întâmplător posibile

.

Alţi aiuriţi, speriaţi de poziţia în care se află, au trebuit să reevalueze lucrări dintr-un domeniu care, cu puţine excepţii, le era perfect străin. Până şi scriitorul de procese verbale, Radu Buică, a ajuns evaluator în astfel de comisii. Pare incredibil, dar e perfect adevărat.

.

Contestaţiile observatorilor, au fost rezolvate când nu mai conta. Răspunsuri în doi peri date de anepişti recitatori de legi încălcate şi reşapate la ordin au explicat ceva de neexplicat. Lipsa de transparenţă, lipsa de profesionalism şi încălcarea legii.

***

În concluzie...

.

Comisii de habarnişti pentru concursuri politice. Asta e concluzia. Am fi meritat puţin respect, ne-am cam săturat de vorbe şi de discursuri despre profesionalism. Ministerul Justiţiei, cel care clamează corectitudidnea şi echilibrul ar fi trebuit să şi arate că predică puţin şi are principii sănătoase. 'Concursul' lui Predoiu, de care înţeleg că se delimitează, a fost o mocirlă politică pre-electorală.

.

Da. Sunt rău şi vorbesc urât, dar cineva trebuie să le spună că totul are o limită, şi că ne-am săturat de prostuţi, cretinuţi şi idioţei cu pile, chiar dacă urechile care ar trebui să audă sunt surde. Ce spuneţi domnule Predoiu? Ce spuneţi domnu' Iuliu 'Ragea' Scîntei? Ştiţi cumva cine a îngurgitat usturoiu'?

.

PS - Ochelariştii din poze sunt, în ordine, Radu Ragea - semi chelios şi fumuriu la ochi, Marius Iosif - cel cu mâna ridicată hitleriunghist, Bogdan Găurean - transpirat şi rozaliu. Oamenii ministrului adicătelea. Şi trăgători de sfori, şi premianţi, şi şefi...

Rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba scrisă a concursului pentru posturile vacante de director de penitenciar

Ministerul Justiţiei(MJ) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor(ANP) au publicat azi rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba scrisă a concursului pentru posturile vacante de director de penitenciar.
.
Au fost admise 3 contestaţii:

• Mihaela Puşcaş - 7,34;
• Popescu Mihail - 09,60 (!!!);
• Scutaru Vasile - 07,00.

Anunţul îl puteţi găsi la adresa de mai jos şi pe site-ul MJ şi ANP la secţiunea concursuri.

Link-uri utile:

• scribd.com - Rezultate solutionare contestatii proba scrisa concurs directori
• site MJ - Rezultatele solutionarii contestaţiilor la proba scrisă de examinarea cunoştinţelor teoretice
• site ANP - Rezultatele solutionarii contestaţiilor la proba scrisă de examinare a cunoştinţelor teoretice - 04.11.2008.

Rezultatele probei scrise la 'concursul' pentru ocuparea posturilor vacante de director de penitenciar

Ministerul Justiţiei a făcut publice, în această seară, rezultatele probei scrise din cadrul 'concursului' pentru ocuparea funcţiilor vacante de director de penitenciar.

.

Pe lista câştigătorilor au rămas, înainte de contestaţii:

1. Darie Denis - Penitenciarul Rahova (împuternicit);
   
2. Bălă Constantin - Penitenciarul Craiova (împuternicit);
   
3. Pop vasile - Penitenciarul Gherla (împuternicit);
   
4. Stanciu Florin - Penitenciarul Mărgineni (fost împuternicit);
   
5. Dincă Gelu Dănuţ - Penitenciarul Poarta Albă (împuternicit);
   
6. Chiş Horia Ştefan - Penitenciarul Baia Mare (împuternicit);
   
7. Burlibaşa Neculai - Penitenciarul Galaţi (magistrat);
   
8. Enache Gheorghe - Penitenciarul Târgu Jiu;
   
9. Hăbălău Mihai - Penitenciarul Târgu Mureş (împuternicit);
   
10. Greaca Victoria Marinela - Penitenciarul Spital Poarta Albă;
    
11. Anghel Gheorghe - Centrul de Reeducare Găeşti.
    

Candidaţii la posturile vacante la penitenciarele Ploieşti şi Târgşor, Centrul de Reeducare Târgu Ocna, SNPAP Târgu Ocna şi BAGR nu au obţinut notă de trecere.

Rezultate proba scrisa concurs posturi vacante director de penitenciar

Subiectele, după cum v-aţi obişnuit, adresează strict memoria şi, după caz, telefoanele candidaţilor. Cele câteva sute de pagini de memorat au un rost ştiut numai de cei norocoşi şi de prietenii lor din comisiile de concurs. Dar, despre asta, aşa cum am promis, vom mai avea prilejul să discutăm.

Barem proba scisa concurs posturi vacante director penitenciar

Link-uri utile:

• scribd.com - 20081030 Rezultate proba scrisa concurs posturi vacante d...
• scribd.com - 20081030 Barem proba scisa concurs posturi vacante direct...
• just.ro - Concurs director unitate penitenciara

Rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba de interviu a concursului pentru posturile vacante de director de penitenciar

Pe site-ul Ministerului Justiţiei şi pe cel al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost publicate rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba de interviu a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de director de penitenciar. Din 7 contestaţii depuse 2 au fost admise.

Rezultate contestatii concurs directori penitenciar

Sursa: site ANP - Rezultatele solutionarii contestatiilor candidatilor înscrisi la concursul pentru functiilor vacante de director de unitate penitenciara - proba interviului - 27.10.2008.