Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta penitenciare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta penitenciare. Afișați toate postările

miercuri, 28 iulie 2010

Bugetarii - ultimul capitol, ultima suflare

Partea a III-a

Pasul 5: Afara!


Spectrul disponibilizarilor a urmat indeaproape actelor premergatoare, "precursorilor" dezintegrarii sistemului bugetar. Amenintarea cu "datu' afara" a venit ca o manusa angajatorilor numiti politic care au vrut sa aiba liniste in institutie, pentru a-si pastra postul.

Cum incepea un tabel de greva sa circule, aparea imediat un "boculet" pe hol care le amintea salariatilor ca urmeaza disponibilizari. "Primii vor fi cei din tabele! Fiti cuminti! Nu iesiti din front!"

Textul de mai sus nu se refera in mod necesar la sistemul penitenciar. Coroborand aceste detalii cu un dezinteres si o blazare enorma manifestate de multi dintre noi, putem insa sa ne explicam in parte, de ce grevele si mitingurile au avut impactul pe care l-am vazut cu totii. Diminuarile au fost implacabile. In principiu, vor suferi si sefii, "boculetii". Dar pentru ei se pare ca merita. Un loc caldut se schimba cu un alt loc caldut.

joi, 17 iunie 2010

News Alert: după reducerea de salarii, disponibilizări?!

Vlădescu zice că minim 100.000 de bugetari trebuie să plece acasă. (vezi video) Ieri se făceau discret la Ministerul Justiției liste cu ce posturi și de unde ar putea fi făcute disponibilizări.

Azi a primit și ANP prin vocea subsecretarului de stat Radu Ragea informarea referitoare la aceiași solicitare. ANP face la acest moment o notă prin care să justifice de ce nu se pot face disponibilizări din sistemul penitenciar. Speră că o să-l înduplece pe Băselu' și pe Boc.

Toți șefii dau instrucțiuni ca aceste liste cu disponibilizări să fie făcute discret, iar ordinele sunt transmise telefonic, doar Vlădescu confirmă. În maxim o lună trebuie dați afară cel puțin 100.000 de bugetari. Cifra vehiculata pentru Ministerul Justiției este 12,5% din personal.

Nici acum nu e momentul să ieșim din letargie?

marți, 15 iunie 2010

Facelift pentru un cadavru



Unii ne-am implicat, alții am simpatizat, destui am așteptat. Tot respectul pentru cei care pun suflet și se implică, chiar dacă ÎNCĂ nu am reușit.

N-am reușit și n-am scăpat

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, lipsind doar 8 voturi pentru ca Guvernul Boc să mai fie încă o dată demis și legile care reduc salarii, pensii și alte beneficii sociale să fie respinse.

A fost aproape deși nimeni nu credea că va fi aprobată. Opoziția anunță contestarea legilor la Curtea Constituțională și o nouă moțiune de cenzură.

Procedurile parlamentare vor menține un Guvern incompetent la Guvernare, dar semnalul este clar. Cel mai probabil va urma o remaniere de fațadă, un facelift făcut unui cadavru politic.

miercuri, 26 mai 2010

Presa despre greva generală din penitenciare

Dupa transmiterea comunicatului de presa reactia mass-media a fost prompta. Un numar mare de ziare si televiziuni au preluat comunicatul, in special in mediul virtual.

Maine la ora 12.00 este organizata de catre SNLP si FSANP o Conferinta de Presa la sediul ANP. In penitenciare sindicatele afiliate vor mediatiza activitatile de protest.

Link-uri utile:
- Realitatea.net - Grevă generală în penitenciare, pe 31 mai
- HotNews - Angajatii din penitenciare, in greva generala din 31 mai
- Antena3 - Sindicaliştii din penitenciare vor intra în grevă pe 31 mai
- Jurnalul - Grevă generală în penitenciare, pe 31 mai; ANP: Zece măsuri pentru siguranţa deţinuţilor în timpul grevei
- Financiarul - Grevă în penitenciare din 31 mai
- EuropaFM - Sindicatele din penitenciare, în grevă pe 31 mai
- Mediafax - Sindicalişti din penitenciare anunţă grevă începând din 31 mai
- Adevarul - Grevă generală în penitenciare pe 31 mai
- Antena1 - Si sindicalistii din penitenciare vor intra in greva pe 31 mai
- Agerpress - Grevă în penitenciare din 31 mai
- ProTV - Angajatii care lucreaza in penitenciare vor intra in greva
- ziare.com - Greva generala si in penitenciare pe 31 mai
- RealitateaFM - La greva generală din 31 mai vor participa şi lucrătorii din penitenciare

Restul pe Google

Comunicat de presa ANP: Pregatiri pentru greva

Echipa managerială a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor asigură opinia publică că, atât în cadrul ANP cât şi în unităţile subordonate, activitatea se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale.

Având în vedere că organizaţiile sindicale din sistemul penitenciar au programat o grevă de solidaritate pentru data de 31 mai a.c., Biroul Relaţii Publice şi Mass-media este împuternicit să prezinte următoarele:

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi unităţile subordonate fac parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului.

În acest sens, grevele pot fi organizate în anumite limite „cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate şi a garantării drepturilor deţinuţilor şi a siguranţei locurilor de detenţie”. De asemenea, activitatea de pază a penitenciarelor şi a deţinuţilor se va desfăşura în mod normal, cu respectarea condiţiilor impuse de lege.

Echipa managerială a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor asigură opinia publică că, atât în cadrul ANP cât şi în unităţile subordonate, activitatea se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale.

Pentru a asigura respectarea normelor de siguranţă, buna funcţionare a sistemului şi drepturile persoanelor deţinute, conducerea ANP a adoptat o serie de măsuri cu caracter preventiv:

marți, 4 mai 2010

Regulamentul privind siguranta locurilor de detinere

Proiectul de Ordin al Ministrului Justitiei pentru aprobarea regulamentului privind siguranta locurilor de detinere sin subordinea ANP

În temeiul art. 6 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti supune dezbaterii publice proiectul de ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea Regulamentului privind siguranţa locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Propunerile, sugestiile şi opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise in scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str.Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail deansd@just.ro până la data de 1 mai 2010.

miercuri, 18 noiembrie 2009

Eu... Votez?

Seringi folosite, cutii de bere, resturi de ţigări, ziare mototolite alături de un tricou sfâşiat, decolorat, toate împrăştiate în scara blocului...

Trei cerşetori chercheliţi, aşezaţi pe treptele unui magazin încă inchis cerşesc o ţigară întinzând 5 bani...

Trecători zgribuliţi, prost şi urât îmbrăcaţi, grăbiţi şi nervoşi, nerăbdători să înceapă o nouă şi minunată zi... Prima zi din restul vieţii lor...

Bannere uriaşe, pictate în culori şi sloganuri greţoase, fâlfâie arogant deasupra maşinilor de lux, plesnite de vântul aspru de noiembrie...

Obsesiv, lipit pe stâlpi din 10 în 10 metri, un Băsescu supradimensionat ameninţă zâmbind viclean şi privind cruciş că vom trăi şi mai bine...

Dezolant tablou matinal al unei existenţe plină ochi de o democraţie urlată în megafon şi licitată absurd cu sânge...
# # #
Zarvă mare în penitenciare, de parcă s-ar pregăti pentru vizita Papei. Totul trebuie să fie perfect, până în cel mai mic detaliu. Să nu care cumva să planeze vreo suspiciune de fraudă sau, Doamne fereşte!, să fie încălcat dreptul pepeleului.

Curg în valuri, pe toate canalele de informare, ordinele precise de la nava-mamă ANP, iar fepesese, copleşiţi de însemnătatea evenimentului, dar depăşiţi numeric, nu mai prididesc să le îndeplinească.

Peste fix 3 zile (şi 26 de ore?!) alegerile prezidenţiale vor acapara întreaga naţiune şi una dintre garanţiile respectării democraţiei în România este figura zâmbitoare a pepeleului depunând relaxat, dar victorios, preţiosul buletin de vot în urna specială.
# # #
În 40 de ani de comunism, am aplaudat, ne-am spart piepturile cântând osanale, am aşteptat să vină americanii să ne elibereze cu ciungă şi cola şi am inventat bancuri pentru care am fi putut fi torturaţi de securitate.

În 20 de ani de haos de import, numit savant democraţie, am aşteptat să apară dintre noi un lider adevărat, care să ne înveţe să trăim.

Împovăraţi de lipsuri, sătui de promisiuni nesimţite şi de atâta aşteptare, renunţăm la ceea ce am strigat patriotic că vrem acum 20 de ani, în decembrie – alegeri libere – şi alegem să sancţionăm demagogii cocoţaţi pe umerii noştri prin ceea ce ne este cel mai la îndemână: refuzul de a alege.
# # #
Săptămâna viitoare, raportările penitenciarelor vor "suna" normal: mai mult de 90% dintre pepeleii cu drept de vot au ales să-şi exprime acest drept.

joi, 9 iulie 2009

Mișcări de trupe

UPDATE 20.00

Ministrul Predoiu, contactat telefonic de reprezentantii sindicatelor, precizeaza ca masura de reducere a sporului de pericol ANP de la 30% la 10% se aplica doar la nivelul Aparatului de Lucru al MJLC. In sistemul penitenciar sporul de pericol nu va fi afectat.
***

Siparezii au șef nou. Cornel Răduță a fost scos din ecuație, în locul lui fiind numit Marius Ștef, șeful informațiilor clasificate din ANP. Se mai aude că doi siparezi aduși de Firinel sunt detașați în țară, ca să facă puțin loc.

În plină campanie de dezinformare ANP/MJLC siparezii schimbă așadar șefii. Direcția siparezilor trece din subordinea lui Firinel - în scădere vizibilă de formă și popularitate pe holurile MJLC - în subordinea lui Băla. Parastas sau botez? Rămâne de văzut.

Firinel primește Direcția Economico - Administrativă, Cel Mare primește paza și resursele umane, Dincă rămâne cu ce rămâne. Motivul schimbărilor nu a fost prezentat. Nu lipsă de performanță, nu "reevaluarea priorităților". Nici un motiv.

ANP și MJLC nu simt nevoia să motiveze în nici un fel această decizie. Așa li s-a părut probabil, părerile fiind foarte importante în deciziile ultimelor luni. Cine știe?! Firinel la Economic?!
*
Cel Mai Mare Ionel a fost și pe la Deva și pe la Bistrița. Nu s-a mai aruncat la gâtul sindicatelor. A precizat totuși că nici gând de demisie. Penisionabilul rămâne așadar la poalele meterezelor. Vizite scurte și viteză după experiența Jilava și Craiova.
**
Magistrații și personalul auxiliar nu au mai intrat în sala de judecată, iar FSANP și SNLP continuă pregătirile pentru pichetarea MJLC din 15 iulie 2009.

PS Ministrul Justiției a anunțat măsuri dure precum REDUCEREA SPORULUI DE PERICOL ANP de la 30% la 10%. După câte se înțelege din declarația de presă (min. 28) reducerea operează doar la nivel de minister.

Dacă ar fi să ne luăm după siparezi, generali, anti-anti-siparezi și anti-anti-generali totul va fi bine. Întrebarea e, cât credeți că mai ține?

joi, 23 aprilie 2009

Duios ministrul JLC-ea

Punct de vedere MJLC Ministrul justiţiei, sau cum îi spun mai nou piariştii mejeleceului – ministrul JLC, are puncte de vedere pe care simte nevoia să şi le exprime - sub semnătură -  pe site-ul din subordine.

Tocmai luă bătaie de la grefieri şi Coaliţia mârşavă, care mai ieri îl iubea neînduplecat, îi mai arse o scatoalcă. Codurile, dragele de coduri, nu vor merge în Parlament.

Au multe hibe, cine să se lege la cap cu aşa ceva? Mai ales că ministrul jalei ăsteia de JLC vrea să fie trecute în procedura asumării răspunderii guvernamentale.

Scrie ministrul că au fost dezbateri publice. Pardon, nene avocatule! Codurile au stat într-o variantă departe de cea promovată la Guvern pe un link ascuns de pe site-ul pe care te smiorcăi mătăluţă. N-a fost nici vorbă de dezbatere publică, greşeala ai făcut-o matale când le-ai declarat finalizate, pe ele codurile, în scop de campanie electorală.

Deplânge ministrul Predoiu hotărârea Coaliţiei, vă mai amintiţi - pentru România, de a amâna discuţia codurilor. Păi era de aşteptat stimabile domn. Abia acum a fost ceva dezbatere publică, iar politicienii îi ştii cum sunt: exact cum ai devenit mătăluţă, nişte neserioşi.

Tot nea Predoiu se minunează de sistemul de salarizare. După 18 luni de mandat şi două ordonanţe de urgenţă prin care a intervenit în executarea miilor de sentinţe judecătorești, aşa cum îi stă bine oricărui jurist de frunte: neconstituţional.

Da, meştere, pe asta ai nimerit-o! E o problemă cu salarizarea în justiţie. Dar, să-ţi şoptesc un secret: eşti ditamai ministrul! Fă ceva, nu te tot fofila! Asta dacă poţi, pentru că – n-am uitat, eşti independent.

Şi, ca să te liniştesc, îţi amintesc nene ministrule că, dacă la început doar penifestul te mai zburătăcea, acum ai cam dat-o în zacuscă. Grefieri, magistraţi, Guvern, Coaliţie, Parlament abia aşteaptă un berbec ispăşitor.

joi, 2 aprilie 2009

Cum să croşetăm după modelul Nuţi


Titlul şi ideea acestui articol nu sunt ale mele, recunosc. Sunt ale unui cititor, autointitulat „Părintele 17”, căruia îi mulţumesc pe această cale pentru idee şi care, probabil nemulţumit uneori de posibila desincronizare dintre articolele scrise şi evenimentele fierbinţi, (sau, daca vreţi, dintre ploaia planificată şi cea întârziată) mi-a sugerat, poate pe bună dreptate, cu ocazia unui comentariu la un articol anterior, să îmi reorientez atenţia spre activităţi mai domestice.
 
Nu că sistemul penitenciar ar fi sălbatic, doamne fereşte! Nu vreau să îmi justific acest gen de postări prin clişeul obosit de pe la convocări "folosirea gândirii alternative", ci doar să mă îndoiesc că autoîncătuşarea noastră în grile rigide de abordare, indiferent de spaţiile sociale în care ne mişcăm (serviciu, blog, sindicate, familie, o bere cu colegii), ar putea sa ne facă bine.
 
Aşadar, a croşeta înseamnă a împleti, a face astfel încât un ghem banal de bumbac sau din alt material textil să devină un frumos goblen sau un valoros macramé. Desigur, pentru asta ai nevoie de o serie de calităţi: îndemânare, vedere bună, răbdare, viziune de ansamblu, imaginaţie (sau măcar veleităţi de plagiator), creativitate. Mai e nevoie ca materialul textil să fie de bună calitate, ca ghemul să fie fără noduri, să fie suficient de lung cât să îţi ajungă pentru capodopera planificată şi, evident, mai ai nevoie de ácele alea de croşetat... nu ştiu exact cum se numesc, Nuţi, ajuta-mă, te rog!
 
Unii dintre noi ne desăvârşim opera dintr- un fotoliu comod, în compania luminii, a muzicii ambientale, cu un decor care să stimuleze creaţia, beneficiind de înţelegerea celor din jur pentru o activitate ce presupune timp, efort şi uneori consum nervos (mai ales dacă ţi se rupe aţa când ţi-e lumea mai dragă sau dacă „beţele alea” nu reuşesc să parcurgă traiectoria corectă printre orificiile sau jaloanele materialului imaginar, în cazul macrameului sau ale "negativului", în cazul goblenului).
 
Alţii croşetează o viaţă într-un colţ, acolo unde nu îi vede nimeni, la lumina de veghe, din resturi de ghemuri, iar cei mai mulţi dintre noi învăţăm să croşetăm în linişte, aşteptând ca goblenul nostru să fie observat. Uneori e furat, alteori copiat, pătat adesea cu cafeaua lu Nuţi, lăsat din când în când nesupravegheat şi făcut ferfeniţă (ma gandesc la atmosfera de la Târgu Ocna), dar rareori valorizat.
 
Pentru cine croşetăm, de fapt? Printre cine croşetăm? Cine monitorizează îndemânarea sau neîndemânarea noastră? Eşecurile şi "succesurile" noastre, minciuna noastră, copiatul nostru, petele de cafea, lenea sau graba, renunţarea sau entuziasmul nostru. Măcar să ne străduim să nu lăsăm macrameul neterminat. Sau dacă îl lăsăm, să avem puterea de a pune la dispoziţie modelul după care s-a lucrat, fără regretul că altcineva desăvârşeşte o idee. Şi fără teama că se va lucra după alt "negativ".

Dar, în afară de deţinuţii care participă la expoziţii cu goblenuri, ce legătură au toate astea cu penitenciarele? I don t know, maybe the armchair...

Pentru detalii suplimentare puteţi să vă adresaţi lu` Nuţi. ANDRELE, asta era! Mersi, draga mea!

miercuri, 25 martie 2009

Cu rabdarea se trece marea dar nu numai

In sistemul penitenciar exista mai bine de 12.000 de angajati. Nu stim cu exactitate care este nivelul de intelegere sau care sunt asteptarile fiecarui lucrator dar stim cu exactitate ca suntem cat se poate de diferiti. Lucrul asta se vede limpede daca analizam comentariile postate pe blog. Cele mai multe comentarii sunt agresive sau rau intentionate. Cele mai multe comentarii sunt iscate de bani si de satisfactia de a lovi, sub umbrela anonimatului, in alti oameni.

Alte comentarii sunt intelepte sau inteligente, unele sunt generoase sau amuzante. Pentru comentariile injurioase sau lipsite de noima, cea mai la indemana justificare este proasta crestere romaneasca, care nu se compara cu buna crestere a altor popoare (vezi desele trimiteri la bunele obiceiuri nemtesti sau americane si la desele indemnuri ori anunturi de parasire a meleagurilor mioritice!).

Ne place sau nu, suntem totusi romani si suntem pe deasupra parte din aceasta tagma (nu e nicio ironie!) compusa din mai bine de 12.000 de lucratori de penitenciare. Habar n-am cine a tras concluzia ca exista meserii nobile, prin comparatie cu alte meserii care sunt asadar practicate de insi mai putin onorabili.

Dupa parerea mea, orice meserie are rolul si importanta ei si nu cred ca medicii sau oamenii politici au sange albastru in timp ce prin venele altor meseriasi curge sange de proasta calitate. Cum nu cred de asemenea, ca germanii sau americanii se nasc cu un coeficient mai mare de inteligenta prin comparatie cu romanii ori congolezii.

Am intalnit cu totii medici sau magistrati slab pregatiti, care nu fac de loc cinste tagmei lor si am intalnit strungari sau agricultori care-si practica meseria cu talent si seriozitate. Am intalnit de asemenea germani ori americani inculti si brutali, net inferiori din acest punct de vedere unor romani cu care m-as mandri oriunde (intamplarea face sa nu fi intalnit nici-un fel de congolezi, dar congolezi inteligenti si talentati exista cu certitudine).

In aceste conditii, cum au reusit totusi germanii sa fie mai buni cetateni decat romanii? Si cum au reusit alti meseriasi sa fie mai uniti si mai bataiosi decat lucratorii de penitenciare? Nu sunt intrebari grele de vreme ce raspunsul este la indemana oricaruia dintre noi si intelegem ca la mijloc este o chestiune de disciplina si responsabilitate care se primeste si se da mai departe de la o generatie la alta.

M-am intrebat nu de putine ori ce-i invata acasa parintii pe copiii romani, respectiv lucratorii de penitenciare pe micutii lor. Sunt parinti care indeamna la bataie, la vorbe urate, sunt lucratori de penitenciare care-si indeamna urmasii sa ia aminte la felul in care se da o replica "barbateasca" ?! Una peste alta suntem multi, suntem diferiti, suntem la anaghie, suntem nevoiti sa ne suportam in pofida a tot ceea ce ne desparte. Ideal ar fi sa facem mai mult, altfel sarcina asta cade in carca generatiilor viitoare!

duminică, 22 februarie 2009

Bilant 2013

Romania. Bilant 2013. Sfarsitul crizei economice. Inceputul sfarsitului in ceea ce priveste criza morala.

Romani repatriati - 80%. Dosare penale solutionate - 90%. Numar detinuti - 41.763.

Unitati reprofilate - 100%. Programul pilot in ture - implementat in toate unitatile. Profitul reprofilarii - strict secret.

Regionalizarea - un succes al cincinalului 2008 - 2013. Personal testat psihologic pentru manifestari dezadaptative - 841.

Informatii de stricta utilitate pentru ANP - 16.712. Recompense - 16.712.

Numar educatori la DIICOT - 16. Numar conferinte de presa fara purtator de cuvant - 64. Ziaristi care stau la poarta unitatii pana vine aprobarea pentru un dialog cu ei - 832.

Numar functionari publici cu statut special sanctionati pentru sapca pe ceafa - 28. Cativa gorbunovi - sanctionati in comisia de disciplina pentru neimplicare in "alte activitati". Consiliul consultativ prezinta dezideratele urmatorului cincinal.

Ianuarie 2013, interviu realizat de un cotidian national de mare tiraj cu un fost ministru al justitiei - "Sunt voci care afirma ca ati putea reveni la conducerea ministerului. Confirmati zvonurile?" - "Nu, categoric!. Suntem in stare de metastaza."

Blogul? O gluma proasta, din trecut, a falsilor intelectuali.

miercuri, 4 februarie 2009

De ce?

Nu-mi place vanatoarea de vrajitoare si nici gustul metalic al victoriei asupra cuiva doborat la pamant. Cel putin teoretic, ceea ce se petrece la Craiova, macar daca ne-am referi numai la puhoiul mediatic abatut asupra oltenilor, seamana mai degraba cu o vanatoare de vrajitoare. Si daca adaugam toate echipele de control, lansate si ele intr-un tir concentrat de pigulit cotloanele si hartiile locului, totul incepe sa semene cu o cursa din care nimeni nu mai are sansa sa scape viu si nevatamat.

Habar n-am cata vinovatie sta pe umerii celor care tocmai au fost "decapitati" astazi la Craiova, habar n-am daca acei lucratori, fac sau nu parte dintr-un fel de complot, menit sa faca scapat un infractor periculos, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru jaf armat, sau toata schizofrenia asta are la baza, neglijenta unui functionar care, din nepricepere sau din lene, a omis pur si simplu sa introduca o nenorocita de data, intr-un nenorocit de calculator.

Am intrebari insa, care nu sunt retorice :

1. De ce a fost transferat Gorbunov la Craiova?
2. De ce la Codlea, detinutul a avut 8 rapoarte de incident si la Craiova nici unul?
3. De ce timp de aproape trei zile, reprezentantii penitenciarului au sustinut neabatut, ca adresa catre politie a fost transmisa in timp util?
4. De ce, potrivit unui articol din ziarul Ziua, o adresa expediata in octombrie 2007 de catre Tribunalul Craiova, pe adresa penitenciarului, prin care acestia erau solicitati sa precizeze care este situatia detinutului, n-a primit raspuns, desi ea a fost inregistrata la penitenciar ca atare, de ce mai ales solicitarea asta, nu l-a trezit din amorteala pe functionar incat sa-si aduca pana la urma aminte, ca este cazul sa cerceteze calculatorul si sa transmita avertizarea catre politie?
5. De ce si in alte penitenciare, sunt situatii in care Politia nu a fost avertizata la timp, despre nerevenirea din intrerupere a unor detinuti?
6. De ce un medic oftalmolog cu experienta, pune un diagnostic si recomanda interventie chirurgicala de urgenta, dupa care admite ca este posibil sa se fi lasat pacalit?
7. Cati detinuti grav bolnav, executa la Craiova sau in alte penitenciare, pedeapsa cu inchisoarea, fara nicio sansa de intrerupere pe caz de boala?
8. De ce penitenciarele sunt periodic antrenate in scandaluri mediatice, de o asemenea amploare?
9. De ce perceptia societatii, in ceea ce ne priveste pe noi lucratorii, este una negativa?

Are cineva raspunsuri, raspunsuri logice, asumate, oneste?!

luni, 26 ianuarie 2009

De la bilanturi adunate

Mai multi directori de unitati au fost nemultumiti de faptul ca reprofilarea unitatilor s-a facut fara sa se tina cont de parerea lor si au resimtit aceasta masura ca pe una impusa, in conditiile in care o operatiune de o asemenea anvergura ar fi trebuit dezbatuta mai amplu.

Reprezentantii ANP prezenti la bilanturile regionale au dat garantii ca se va tine cont de toate sugestiile, in timp ce comisiile de evaluare care vor avea sarcina evaluarii modului in care decurge operatiunea in teritoriu vor inregistra toate disfunctionalitatile legate de reprofilarea unitatilor.

Sefii ANP au promis ca persoanele private de libertate implicate in activitati de importanta majora (scoala, calificare, programe pilot, etc) nu vor fi transferate decat dupa finalizarea acestora. Se vor solicita date concrete din teritoriu in acest sens.

Decalajele numerice dintre regimurile care fac obiectul schimbului de regimuri vor fi solutionate prin redistribuirea detinutilor pe locuri ramase libere in alte unitati cu profil similar (poate reusim sa ii plimbam de 2 ori).

Printre obiectivele majore ale ANP, odata cu reprofilarea unitatilor, se afla eliminarea afacerilor judiciare fictive ale detinutilor. Impresia generala este ca se mizeaza mai mult pe o asteptare de ordin psihologic („detinutii nu vor avea chef sa se plimbe cu masinile, daca tot nu raman acolo”) decat pe un calcul economic foarte riguros.

Nu e foarte clar cum se reduc costurile in conditiile in care cheltuilelile de transport sunt aproape identice indiferent daca instanta presupune un (1) detinut sau 12.

Intentia de a transforma spatiile ramase goale prin transferul detinutilor in sali de mese, cluburi, ateliere (un alt obiectiv major laudabil) e sublima, dar unele unitati nu corespund arhitectonic pentru asa ceva.

Unele institutii au apelat la consultanta de specialitate pentru solutii de criza. ANP a facut, oare, acest lucru? Ideea de a folosi detinuti la munca e formidabila, dar sa nu uitam ca si firmele sunt in criza. Solutiile cele mai viabile: accesarea fondurilor europene, inclusiv pentru construirea de noi unitati.

Referitor la comentarii, nemultumiri, bloguri si alte prostii, colegilor din teritoriu li s-a sugerat la una din ultimele convocari ca "ordinul se executa, nu se discuta". Asadar, in contradictie cu amabilitatile standard facute pe la bilanturi, mai mult ca sigur ca reprofilarea unitatilor si noul program de lucru in ture se vor face fara ajustari majore, cel putin nu in prima faza.

Strategia sistemului pentru perioada 2009 – 2012 va fi elaborata cu sprijinul mai multor generali in rezerva („Sfatul batranilor”), care si-au manifestat disponibilitatea, fermitatea si vigilenta pentru a sustine eforturile ANP de a duce aceasta institutie pe cele mai inalte culmi de civilizatie si progres.

vineri, 16 ianuarie 2009

A.N.P.: S-a deschis sezonul de muncă forţată!

Mai multă abnegaţie!

Nu mai departe de ieri Ministerul Finanţelor Publice a hotărât: din bugetul A.N.P. pe 2009 au fost eliminate sumele pentru ore suplimentare şi pentru premiere. Şi bugetul este încă departe de a fi aprobat.

Cei avizaţi ştiu că proiectul de buget este un goblen care se ţese cu mare atenţie înainte de a avea o formă finală, agreată.

Mai întâi se calculează necesarul real apoi se înaintează timid către ordonatorul principal care se oripilează cu cât mai multă naturaleţe şi recomandă primele tăieturi, pe baza avertizărilor preliminare de la finanţe. Când pare să prindă un contur mai rezonabil se dă examenul adevărat: se trimite la M.F.P.

Fiţi rezonabili!

Niciodată în România contemporană nu s-a întâmplat să se aprobe integral sumele solicitate de A.N.P. Problema a fost cât şi ce să se taie. Nici nu vă aşteptaţi că veţi vedea un fel de ciornă corectată cu roşu în care sumele tăiate se evidenţiază cu roşu. Acest extemporal se dă prin telefon sau poştă electronică şi precede forma finală, agreată a proiectului care se va aproba integral în aplauzele celor care ştiu că suma necesară în realitate era mai mare cu 1/3 sau mai mult.

Nu-i grav. Suntem bugetari. Bugetul evoluează. Periodic au loc rectificări. Ne hrănim cu speranţa că guvernanţii nu vor lăsa o instituţie publică din sistemul de apărare, fără salarii. Astfel încât se mizează enorm pe aceste rectificări. Atât de mult încât, pentru a nu rămâne descoperiţi la anumite capitole, se preferă o diminuare a cheltuielilor de personal care nu pot acoperi salariile decât pe 9 luni. Nu ne lasă Guvernul…

Staţi liniştiţi, n-aveţi nicio nădejde!

Uite că Guvernul a-nceput să ne lase! Campania preşedinţială se apropie cu efecte de tot felul. Sistemul de apărare nu este văzut bine. Salarii marii, compensatorii stufoase, legi speciale, fonduri de pensii speciale, case de sănătate speciale… Opinia publică nu pare interesată de riscurile muncii noastre. Când se uită spre penitenciare vede doar directori cu 300 milioane salariu şi salariaţi avantajaţi de o legislaţie împănată cu sporuri.

Primul efect concret: după recomandările Guvernului Tăriceanu de compensare exclusivă a orelor suplimentare cu timp liber vin impunerile Guvernului Boc. Nu se mai plătesc deloc orele suplimentare. Şi… ca să fim siguri că nu veţi găsi nicio cale de scăpare, se suspendă şi concursurile de ocupare a posturilor vacante. Nici deţinuţii nu pot fi lăsaţi nesupravegheaţi.


Deci, domnilor: MUNCĂ FORŢATĂ!


UPDATE

Având în vedere faptul că singura metodă disponibilă de compensare a timpului de muncă suplimentar rămâne compensarea cu timp liber, lansez o întrebare:

Când vi se acordă recuperări cum credeţi că ar trebui acestea calculate şi cum se calculează în realitate litera R consemnată în pontaj?

Variante:

1. R = 0 ore (pentru că aţi stat acasă şi nu aţi muncit în acele zile)

2. R = 8 ore fără sporuri (pentru că e o compensare dar la sporuri nu se poate depăşi media de 170 ore lucrătoare/lună sau alte motive)

3. R = 8 ore + toate sporurile aferente (pentru că aţi muncit în luna precedentă şi nu aţi fost plătiţi, iar luna următoare staţi acasă dar figuraţi la muncă, aceasta fiind o compensare)

miercuri, 7 ianuarie 2009

Externalizarea reintegrării sociale - utopie sau nu?

j385347 La nivel declarativ şi teoretic majoritatea se pronunţă în favoarea reintegrării sociale a celor care comit fapte de natură penală, indiferent dacă aceştia ajung într-un penitenciar sau nu. În practică însă prejudecăţile sunt mai importante decât bunele intenţii. Foarte puţini, inclusiv angajaţi din sistemul penitenciar, justiţie şi probaţiune, pot trece peste bariera clişeelor şi stereotipurilor legate de infractori şi de reacţia socială faţă de aceştia. Specialişti în domeniu, de ce să nu recunoaştem, sunt puţini, prezenţa acestora în sfera academică sau a justiţiei fiind mai degrabă exotică decât utilă.

S-au blocat concursurile, sunt probleme cu banii şi, se întâmplă iar, nu avem o direcţie clară. Din acest motiv am ceva îndoieli că subiectul reformei instituţiilor penale este o discuţie potrivită momentului. Dar totuşi, ce credeţi? Externalizarea reintegrării sociale poate fi o soluţie viabilă? La nivel european instituţiile penitenciare şi de probaţiune nu sunt organizate şi nu funcţionează după un model unitar. Nu există o soluţie perfectă. Nu există nici măcar una care să poată garanta rezultate bune sau costuri mici.

Reintegrarea socială rămâne aşadar o provocare pentru justiţia europeană. În Franţa, de exemplu, prin Decretul nr. 276 din 13 aprilie 1999, de modificare a Codului de procedură penală francez şi înfiinţarea Serviciilor Penitenciare de Inserţie şi Probaţiune s-a realizat reforma sistemului execuţional prin unificarea, la nivel departamental, a celor două categorii de servicii într-o unitate administrativă unică.

în Olanda, Serviciul de Probaţiune are în prezent un caracter mixt, aproximativ 90% din ofiţerii de probaţiune fiind angajaţi ai unor instituţii private, a căror activitate este subvenţionată şi controlată de către statul olandez. În Anglia serviciile de probaţiune sunt plasate sub tutela Home Office-ului (Ministerul de Interne), în timp ce administrarea fondurilor şi monitorizarea la nivel naţional sunt realizate de către Inspectoratul de Probaţiune (Her Majesty’s Inspectorate of Probation).

În România, probaţiunea este un serviciu public relativ nou, încă în curs de dezvoltare.  Există o Direcţie de Probaţiune la nivelul Ministerului Justiţiei care coordonează câte 4 – 5 consilieri de probaţiune în fiecare judeţ. Atribuţii, conform legii, sunt destule. Despre sistemul penitenciar ştiţi, nu e nevoie să insist. Deţinuţii vin, peste ceva timp pleacă. La un moment dat aproape 70% dintre aceştia se întorc în calitate de recidivişti sau persoane cu antecedente penale.

Drept urmare, mă întreb şi vă  întreb, cum ar fi dacă cele două componente – Educaţie şi Asistenţă Psihosocială din cadrul ANP, respectiv Probaţiune de la nivelul MJ ar fi reunite într-un singur serviciu externalizat? Pentru asta ar trebui, desigur, identificate resurse financiare şi ar trebui să existe voinţă politică. Ar mai fi nevoie de un management performant, cu precădere în faza de design instituţional.

Argumente pentru o astfel de idee sunt şi "pro" şi "contra". În mod cert, o astfel de decizie nu se poate lua fără o evaluare prealabilă serioasă, dar oricum există o prăpastie între funcţia custodială şi cea de reinserţie socială la nivelul fiecărui penitenciar.  Poate că ar fi mult mai eficient dacă cele două „instituţii” ar fi separate şi formal. Poate aşa funcţionează. Ce credeţi?

luni, 5 ianuarie 2009

Viitorul justitiei

planning-choice-among-multiple-roads_id267012_size350 Gata, acum aveti cuvantul domnilor. Anul trecut n-ati prea avut ocazia, din pricina alegerilor si a nesigurantei specifice unei astfel de perioade. Ati luat in primire dregatoriile in cursul anului 2008 si, de atunci, v-ati tot pregatit pentru sansa de a avea un mandat intreg. Unul care sa va permita sa reformati justitia si penitenciarele. Si, uite ca minunea s-a intamplat cand totul parea pierdut pentru unii dintre dumneavoastra. Aveti, deci, ocazia nesperata de a va demonstra calitatile.

N-am auzit ca vreunul dintre dumneavoastra sa spuna ca nu poate sau ca nu e in stare, ca n-ar vrea sau ca nu i-ar placea, ca n-ar sti sau ca s-ar feri. Drept urmare, presupun ca aveti in intentie sa doborati mitul nepriceputilor care se plimba prin functii pe la Ministerul Justitiei si Administratia Nationala a Penitenciarelor. Ma adresez dumneavoastra domnule ministru, in calitate de ‘independent’ si de garant al punerii in aplicare a planurilor, strategiilor, memorandurilor si al altor intelegeri. În 2008 nu prea v-ati descurcat, dar sunt sigur ca anul asta va fi altfel.

Ma adresez dumneavoastra domnule coordonator al sefilor din ANP. În 2008 ati vorbit mult, domnule Ragea, ati promis mult, dar ati fost la fel de putin norocos la capitolul izbanzi profesionale. Aveti acum destule sanse, Catalin Predoiu nu va renunta la dumneavoastra dupa cum nu va renunta nici la celalalt paj care-i tine telefoanele. Poate anul asta vedem si ceva lucruri bune. Si, nu in ultimul rand, ma adresez conducerii ANP si directorilor din sistemul penitenciar.  Sper ca acum sunteti mai bine. S-a schimbat guvernul, iar dumneavoastra, cu putine exceptii domnu’ Spaiuc, sunteti in siguranta. Coalitia asta, “pentru Romania”, a inceput prin a se asigura ca romanii, directori in justitie sau penitenciare, nu vor fi deranjati. Sa fie primit.

Ma adresez dumneavoastra, domnilor sefi de justitie si penitenciare, pentru ca sunt sigur ca nu veti rata aceasta sansa. Si, pentru cei care au alte pareri… da, e o sansa. Va oferim ocazia de a spune omenirii ce aveti de gand pentru 2009. Nu e nevoie sa trageti biletele sau sa dati vreun concurs pentru asta. Nu e nevoie sa platiti zeci de mii de euro pentru timpul de antena. E de ajuns sa scrieti pe adresa de mail a blogului nostru. Oricum, daca ar fi un concurs, nu l-am lasa pe domnul Ragea sa-l organizeze. Am fi riscat sa incepem cu dl. Ungureanu, care in calitate de fost sef de spioni, inca nu s-a hotarat daca sa spuna ceva sau sa protejeze informatiile clasificate care-i tulbura mintea.

Deja nu mai suportati asteptarea. Nu-i asa? Precis ca, de mult va doriti sa spuneti tuturor ce planuri aveti pentru perioada 2009 – 2012. Sunt sigur si ca aveti totul pregatit. Din acest motiv, v-ati asumat responsabilitatea de a conduce justitia sau sistemul penitenciar. Tocmai de aceea va rog sa ne spuneti care este planul dumneavoastra pentru perioada ce urmeaza, asa, ca sa stim si noi cum ne va fi. Puteti pune acolo orice, nu e nevoie sa respectati canoanele. Puteti spune cum o sa va descurcati cu bugetul anilor viitori sau la ce miscari iscusite v-ati gandit ca sa ne platiti salariile, facturile si, sa mai si investiti. Ar fi minunat.

Puteti sa scrieti si despre viziunea minunata asupra legislatiei din domeniu, sunt sigur ca aveti o imagine completa si ca nu veti mai fi constransi sa promovati ordonante pe sub mana ca sa va rezolvati micile probleme. Nici politica de resurse umane nu ar fi un subiect neinteresant pentru cititorii nostri. Cati magistrati, ofiteri si agenti de penitenciare sau personal auxiliar veti mai angaja, de ce si unde, nu ar deranja pe nimeni sa afle. Poate ca n-aveti bani si chef de asa incercari, dar, nu va jenati, dati-ne de veste. O sa ne bucuram sa auzim orice, si o sa luam totul ca pe o promisiune.

Sigur, peste doua – trei luni o sa incepem sa va intrebam, de una de alta. Dar, veti primi toate laudele noastre, pentru ca, istoria va fi dreapta, si va va recunoaste zbuciumul si truda. Pentru ca, pentru noi - pentru popor, va zbateti. Asa ziceau sefii coalitiei “pentru Romania” imediat inainte de anuntul potrivit caruia e criza si ca nu prea au cum sa se tina alesii de promisiunile electorale.

Precis, invitatia mea nu v-a luat prin surprindere. Si, sunt sigur ca nu vor trece mai mult de, sa zicem doua saptamani, pana cand dumneavoastra veti fi profitat de aceasta ocazie. Azi suntem in 05.01.2008. E luni. Pana in data de 19.01.2008, tot o zi de luni, sunt sigur ca veti fi facut cunoscute toate planurile dumneavoastra pentru anul 2009. Atat de mare va va fi fost nerabdarea. Si eu, empatic, voi numara cu nerabdare zilele pana cand dumneavoastra ne veti dezvalui planurile de viitor. Pe data de 19.01.2009, vom vedea cu totii cam cat de in serios va luati misiunea.

O precizare. Puteti scrie ce doriti, nimeni nu va muta o virgula. Le vom pastra pe toate si… le vom folosi mai tarziu. Exista riscul, si trebuie sa ne ferim de asta, ca dumneavoastra sa nu va tineti de cuvant. Pe vremuri ar fi fost ceva normal, acum ar fi un eveniment iesit din comun… doar lucrati cu totii ‘pentru Romania’. O alta precizare. Daca vi se pare ca cedati presiunilor si ca pierdeti la capitolul mandrie personala, puneti planurile astea pe site-urile proprii, asa ca din intamplare, ca sa dovediti tuturor ce dornici de reforma sunteti.

***

PS. Mai sunt numai 13 zile si cateva ore pana la marea luminare. Abia astept sa vad ce va framanta. O sa-i spun, daca nu va suparati, Marele Plan pentru Justitie, avand in vedere ca guvernul si-a adjudecat parteneriatul “pentru Romania”. Puteti desigur, sa-i schimbati numele si sa considerati ca sunteti platiti pentru efort.

PPS. Am primit cateva informatii care duc la ideea ca decizia referitoare la suspendarea concursurilor de avansare este destul de posibila desi liderii sindicali au primit promisiuni ferme ca se vor face demersurile necesare depasirii impasului. O parte dintre cei programati la testarea psihologica in zilele de 05 si 06.01.2009 au fost intorsi din drum fiind reprogramati sine die.

duminică, 4 ianuarie 2009

O’Tabel

short-reportsRadu Buică a mulţumit raportorilor din penitenciare pentru colaborare şi a urat tuturor numai de bine asigurându-i de aprecierile celor din minister. Mai mult, în ajunul Crăciunului, odată cu mulțumirile a schimbat ‘bunul obicei’ de a raporta zilnic fără însă a oferi şi vreo sinteză a informaţiilor de până acum. Doar a mulţumit.

La începutul lunii iulie se dăduse dispoziție în toate unităţile şi direcţiile ANP de a raporta zilnic dlui. Buică şi cabinetului ANP problemele cu care ne confruntăm, soluţiile pe care le-am găsit şi activităţile pe care le-am întreprins cu o zi în urmă pentru punerea în aplicare a Planului. Mai apoi, la începutul lunii septembrie, s-a dat un model de raportare, mai detaliat, care cuprindea tot felul de date despre activităţile zilnice.

Și, s-au pus penitenciarele pe raportat. Reparaţii, consultaţii, campionate sportive, documente înregistrate şi scăzute la secretariat, consilieri individuale, fătări, prezentări la instanţă, persoane private de libertate analizate în tot felul de comisii, agresiuni între deţinuţi, ieşiri în comunitate, decizii de detaşare, şedinţe ale consiliului de conducere, lucrări de investiţii etc. Unii au fost meticuloși şi au raportat cu regularitate şi promptitudine, zilnic până la ora 11.00, datele culese din ziua precedentă. Alţii nu şi-au ignorat senzaţia de inutilitate a acestui demers şi au abandonat rapid activitatea.

Ce consecinţe au avut raportările către dl. Buică? Au fost tratate cu indiferenţă. Cei care au dat raportări zilnice, au făcut bine. Cei care nu le-au dat, au făcut şi mai bine pentru că nu au muncit în zadar. În tot acest timp, din iulie şi până în prezent, nu s-a primit niciun rând, nicio o vorbă bună sau laudă, nicio mustrare, nicio atenţionare, pentru cei care au respectat sau nu dispozițiunea dlui. Buică. Ce să înţelegem de aici? A fost doar o măsură de imagine? Sunt utile cuiva datele trimise din penitenciare? Au muncit în zadar raportorii? Da, da şi da.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei (MJ) s-au gândit că, din punct de vedere managerial, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) este cam năucă. Nu ştie nimeni nimic de capul lui şi ar fi timpul să ne arate dumnealor cum se face treaba. Ca şi în alte instituţii publice sau ministere, s-a aplicat măsura raportărilor (la unii se face săptămânal) preconizând, pe de altă parte, că înaintea alegerilor va da bine efortul lor de a avea o bază de date reale (?!) despre ceea ce se întâmplă în penitenciare.

Nu s-au găsit soluţii la problemele identificate și nu s-a iniţiat un dialog între conducerile penitenciarelor şi reprezentantul MJ care centralizează datele. Nu s-au făcut evaluări, analize sau măcar referiri la informaţiile oferite centralizate, fapt care mă face să cred că s-a muncit în van. Aşadar raportarea a fost utilă celor care au lăudat-o şi este total nefolositoare penitenciarelor. Care, degeaba s-au străduit să adune date de la toate compartimentele şi sectoarele pentru a crea o imagine despre ceea ce se întâmplă în curtea lor.

Mai nou, raportările zilnice se vor face către grupurile regionale de management care, tot zilnic, vor face o sinteză a acestora, vor indica măsurile adoptate pentru problemele semnalate de penitenciare şi le vor expedia tot către radu.buica[at]ust.ro  „Grupurile regionale vor ţine evidenţa stadiului de implementare al propriilor Planuri de măsuri comunicând permanent în acest sens cu Ministerul Justiţiei” se spune în adresa trimisă de dl Buică. Nu se spune însă nimic despre scopul acestor raportări, rezultate sau deficienţe; nu se cunosc demersurile ulterioare şi resursele implicate.

S-ar putea să aveţi alte păreri despre raportările zilnice. Chiar vă invit să vi le spuneţi cu atât mai mult cu cât este foarte posibil să daţi astfel o mână de ajutor. Personal, cred că este util să ne planificăm bine acţiunile şi activităţile, să le evaluăm periodic şi să intervenim în schimbarea lor dacă este necesar. Însă, până în prezent, nu am fost convins de utilitatea completării acestor tabele.

sâmbătă, 3 ianuarie 2009

Suspendarea, de la intentie la frectie

Concursuri ANP

Concursurile pentru ocuparea functiilor vacante din administratie sunt suspendate pana la 31 decembrie 2009. A fost una dintre primele masuri luate de guvernul “pentru Romania”, iar Ordonanta nr. 223/2008 stabileste ca suspendarea include si concursurile aflate in desfasurare, dar a caror procedura nu a fost finalizata. Masura anti-criza, deh. Asa a fost prezentata. Nimeni n-a vazut si o justificare cu date concrete, dar nici n-a comentat cineva.

Vestea buna e ca Guvernul poate aproba derogari, in cazuri temeinic justificate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice  (MFP) si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS). Vestea rea e ca avizul si aprobarile nu  sunt sigure pentru concursul de avansare in categorie a agentilor de penitenciare. Prima proba a fost deja amanata. Justificarea oficiala, venita dupa ce primul ministru a anuntat masura suspendarii, a fost ca este nevoie de timp pentru efectuarea testarilor psihologice, numarul candidatilor fiind foarte mare.

În acelasi timp Guvernul isi mareste schema pentru aparatul de lucru si, in plus, infiinteaza patru noi ministere, referitor la a caror risipa de resurse Boc a uitat sa fie vehement. Pentru structurile nou infiintate nu se aplica niciuna dintre masurile anti-criza. Premierul a fost destul de ferm in declaratii, mai putin in ceea ce priveste exceptiile. Sunt blocate posturi utile, in schimb sunt angajati, fara probleme, destui pentru a utila noile structuri. Cum se intampla de obicei, diavolul se ascunde in detalii. Mai precis in exceptii.

Majoritatea masurilor anuntate sunt de un populim prostesc. Impactul asupra bugetului e, daca masurile se aplica in realitate, infim. Sub 0,5% din PIB, conform anuntului facut de insusi premierul Romaniei. O sa radeti, dar e un mizilic. Impactul pozitiv va fi neglijabil si nu va inlocui un program de redresare a economiei. Nu pentru ca asemenea masuri, care limiteaza cheltuielile bugetare, nu sunt binevenite, ci pentru ca nu se vor aplica.

Guvernul se joaca de-a pompierii pe banii nostri, si, din pacate, tine. Putini si-au pus problema ca demiterea directorilor de la transporturi, dincolo de partea spectaculoasa, este o ilegalitate crasa. Chiar si niste directori cu salarii obscene, victime mediatice perfecte, ar fi trebuit sa fie tratati corect, mai ales ca in locul lor vor veni alti recompensati politic, cum s-a intamplat acum 2, 4 sau 8 ani. Și, asta e doar semnalul. Administratia se va politiza cu alti directori, pentru ca asta era adevarata problema, iar Guvernul mizeaza pe faptul ca multi vad putini inteleg. Exact din aceleasi motive, la fel de putini isi vor pune serios problema impactului masurii de suspendare a concursurilor din sistemul penitenciar.

Pentru penitenciare, nu c-am fi noi buricul pamantului si starul noii guvernari, situatia este cu atat mai grava cu cat ministrul e ‘independent’ si se numeste Catalin Predoiu. Nu e genul care sa faca ceva pentru a putea fi continuate concursurile din sistemul penitenciar. Nici nu va spune nu, si asta e adevarata problema. E bun la planuri, da bine la discutii, semneaza protocoale, dar nu are o agenda politica adevarata. Eh glumesc, are una, dar e strict personala.

Link-uri utile:

joi, 18 decembrie 2008

Noi impotriva noastra

In anul 1822, la Paris, trupa unuia dintre cele mai renumite teatre londoneze, a deschis stagiunea la Odeon, cu Othello. Actorii au fost initial intampinati cu trivialitati, injurii si tot felul de proiectile. A trebuit sa se lase cortina intr-un tumult de nedescris, si al strigatelor:"Jos Shakespeare!". Spectatorii au luat cu asalt scena, pe urma conflictul s-a extins in jurul teatrului, a intervenit armata si foarte multi oameni au fost raniti.

A fost nevoie de interventia a doua sarje de cavalerie pentru a imprastia multimea deslantuita. Prima intrebare care-ti vine in minte, la auzul unei asemenea intamplari, de neinteles din perspectiva prezentului, este sa intrebi cu adanca uimire, dar de ce? Ei bine, era o perioada de anglo-fobie si francezii urau tot ceea ce venea din Anglia. Poate, dar de ce sa te duci la o piesa englezeasca daca nu-i iubesti pe englezi si de ce mai ales sa-l linsezi pe Shakespeare?!

Cu perceptia omului civilizat din anul de gratie 2008, o asemenea reactie nu poate fi catalogata decat ca fiind o dovada de prostie, de primitivism. Diferenta dintre omul primitiv si omul civilizat este ratiunea, este respectul pentru sine, pentru ceilalti. De aceea, omul civilizat nu se lasa condus de instincte, ca urmare nu loveste, nu uraste si mai ales nu dispretuieste fiintele umane, situate pe o treapta sociala inferioara.

Multi dintre contemporanii mei, au convingerea ca sunt oameni civilizati, pentru simplul motiv ca au absolvit o scoala, pentru ca petrec vacanta in strainatate, pentru ca au permis de conducere auto, pentru ca au telefon mobil, pentru ca stiu sa ceara un pahar cu apa intr-o limba straina, pentru ca trec strada la lumina verde a semaforului, pentru ca folosesc internetul sau pentru ca merg la un spectacol de teatru.

ANP-ul a facut de curand o propunere tuturor lucratorilor de penitenciare. Aceea de a dona, din prisosul sau preaplinul jucariilor copiilor lor, cate ceva pentru copii detinutilor saraci. La mica ceremonie urmeaza sa participe si presa. Care va avea cu aceasta ocazie, posibilitatea sa constate ca "gardienii" nu sunt niste brute nemiloase, dupa cum sunt cel mai adesea perceputi in societate, ci niste oameni normali, care nu pedepsesc instinctiv detinutii si cu atat mai putin pe copii acestora. Invitatia asta a nascut, dupa cum se vede, controverse aprinse. S-a aruncat la gramada in capul organizatorilor, nu cu rosiile si ouale clocite de la spectacolul din 1822, ci cu ura pura, contemporana, abia invelita intr-o pojghita de argumente "civilizate".

Perceptia societatii asupra lucratorului de penitenciare este una foarte proasta. Suntem perceputi ca fiind mai degraba nemilosi, corupti, limitati. Periodic, aceasta parere este intretinuta de catre ziaristi, care fie pe buna dreptate, fie in virtutea propriilor prejudecati, descriu atat penitenciarul cat si pe angajati, in culori cat se poate de sumbre. Moartea unui detinut este de cele mai multe ori perceputa ca fiind, fie o crima petrecuta sub ochii nepasatori ai angajatilor, fie cu concursul acestora. Aceasta este o realitate care ne afecteaza pe noi toti, o realitate care se poate oricand intoarce cu brutalitate, inclusiv impotriva celui ce n-a corespuns niciodata unui asemenea portret!

A dona jucarii vechi si a le oferi de Craciun, copiilor detinutilor saraci, poate fi interpretata ca fiind o actiune de imagine. Care nu va modifica peste noapte perceptia despre angajati, dar care, adaugata altor actiuni, ar putea sa schimbe, putin cate putin, imaginea compromisa a lucratorului de penitenciar. Ce legatura are aceasta initiativa cu salariile, primele, sporul de antena, femeile abuzate, deciziile imature ale unor angajati, de a gira sau contracta imprumuturi exagerate? Ce legatura are aceasta intiativa cu situatia sociala precara a unor lucratori de penitenciare? Nici o legatura!

Cine impiedica sindicatele sa scoata la lumina asemenea situatii, sa initeze actiuni de ajutorare? Cine ii impiedica pe lucratorii din penitenciarele romanesti sa aiba intiative generoase, in favoarea copiilor colegilor cu o situatie materiala precara si de ce trebuie ca aceasta initiativa sa apartina neaparat ANP-ului? Cine mai ales, are curajul sa deschida un cont pentru ajutorarea colegilor din Regia Multiproduct, despre a caror situatie se vorbeste pe blog de luni de zile, timp in care n-am vazut niciodata un indemn la solidaritate, la intrajutorare financiara? Subliniez cuvantul curaj, pentru ca ar trebui sa ne confruntam mai apoi, la inchiderea contului, cu rezultatul generozitatii noastre si am convingerea ca dincolo de vehementa si sincera indignare a unora dintre noi, am pune pe masa foarte putini bani si foarte multa ipocrizie!

A dona jucarii vechi, copiilor saraci ai detinutilor, poate fi interpretata ca fiind o actiune de intelegere si profunda omenie. Daca ar trebui sa raspundem la intrebarea, va considerati un om bun, am convingerea ca toti angajatii din sistemul penitenciar ar raspunde afirmativ. Biblic vorbind, a fi om bun, presupune sa indeplinesti anumite conditii, printre care si aceea de a-ti iubi (macar o data pe an!) aproapele. Am suficienta intelegere pentru munca lucratorului de penitenciare, pentru felul in care poate ea afecta la un moment dat, perceptia detinutul. Pot sa inteleg de asemenea, mecanismul care genereaza dispretul sau ura adultului (lucrator de penitenciare sau nu!) care se abate asupra unui copil (copil de detinut sau nu!), tocmai pentru ca el nu are puterea sa se apere.

Intelegerea mecanismului nu ne face insa viata nici mai frumoasa, nici mai usoara. Probabil ca, peste 186 de ani, atunci cand cineva va citi despre aceasta intamplare, despre felul in care risca in anul 2008, sa fie intampinat copilul detinutului la poarta unor penitenciare, va intreba cu adanca uimire, dar de ce sa linseze copilul? Pentru ca, la vremea aceasta, intr-o tara mai putin civilizata, copiii detinutilor, copiii tiganilor, orfanii, copiii strazii, nu sunt la fel cu copiii celorlati, dupa cum tocmai am fost avertizati!