Ministerul Justitiei: Concursuri pentru pile in vremuri de criza

Am primit pe mail:

Ivancia Ionut Edward și Cârstea Alina Emilia sunt funcționari public cu statut special (fps) la Corpul de control al ministrului justitiei (CCM, n.r.). Acestia s-au inscris la concursul pentru ocuparea unor posturi vacante de magistrat asimilat la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie.

Cine sunt cei doi?

Ivancia Ionut Edward este fps transferat de la Penitenciarul Aiud la MJ - CCM in anul 2007, pe vremea lui Tudor Chiuariu, gratie relatiei de prietenie pe care Ivancia o avea cu Iulia Scantei, acea ,,Jabba the Hut" a MJ, mana dreapta a lui Chiuariu. Deci, acest baietas a ajuns cocotat tocmai in varful MJ, fara nici un concurs.

Nu a fost suficient. În toamna aceluiasi an, 2007, MJ a organizat concurs pt ocuparea unor posturi vacante, intre care si la CCM. La acest compartiment, au fost scoase la concurs, atat posturi de magistrat asimilat, cat si posturi de fps. Pe un post de fps a candidat si numita Carstea Alina Emilia, si - stupoare! - a mai si luat concursul, devenind inspector la CCM.

Duios ministrul JLC-ea

Ministrul justiţiei, sau cum îi spun mai nou piariştii mejeleceului – ministrul JLC, are puncte de vedere pe care simte nevoia să şi le exprime - sub semnătură -  pe site-ul din subordine.

Tocmai luă bătaie de la grefieri şi Coaliţia mârşavă, care mai ieri îl iubea neînduplecat, îi mai arse o scatoalcă. Codurile, dragele de coduri, nu vor merge în Parlament.

Au multe hibe, cine să se lege la cap cu aşa ceva? Mai ales că ministrul jalei ăsteia de JLC vrea să fie trecute în procedura asumării răspunderii guvernamentale.

Scrie ministrul că au fost dezbateri publice. Pardon, nene avocatule! Codurile au stat într-o variantă departe de cea promovată la Guvern pe un link ascuns de pe site-ul pe care te smiorcăi mătăluţă. N-a fost nici vorbă de dezbatere publică, greşeala ai făcut-o matale când le-ai declarat finalizate, pe ele codurile, în scop de campanie electorală.

Deplânge ministrul Predoiu hotărârea Coaliţiei, vă mai amintiţi - pentru România, de a amâna discuţia codurilor. Păi era de aşteptat stimabile domn. Abia acum a fost ceva dezbatere publică, iar politicienii îi ştii cum sunt: exact cum ai devenit mătăluţă, nişte neserioşi.

Tot nea Predoiu se minunează de sistemul de salarizare. După 18 luni de mandat şi două ordonanţe de urgenţă prin care a intervenit în executarea miilor de sentinţe judecătorești, aşa cum îi stă bine oricărui jurist de frunte: neconstituţional.

Da, meştere, pe asta ai nimerit-o! E o problemă cu salarizarea în justiţie. Dar, să-ţi şoptesc un secret: eşti ditamai ministrul! Fă ceva, nu te tot fofila! Asta dacă poţi, pentru că – n-am uitat, eşti independent.

Şi, ca să te liniştesc, îţi amintesc nene ministrule că, dacă la început doar penifestul te mai zburătăcea, acum ai cam dat-o în zacuscă. Grefieri, magistraţi, Guvern, Coaliţie, Parlament abia aşteaptă un berbec ispăşitor.

Blândă corupţie, bleagă justiţie

Ministerul Justiţiei s-a gândit să reducă pedepsele pentru faptele de corupţie. Motivul este unul cât se poate de clar exprimat: practica instanţelor de judecată. În 2008 instanţele de judecată au fost la fel de omenoase cu corupţii. Doar 1 din 4 condamnaţi, şi ăia doar vreo sută, a primit o pedeapsă cu executare, restul dând dovezi temeinice de îndreptare în libertate.

Din totalul de 97 condamnaţi definitiv în 2008 pentru fapte de corupţie, doar 28 au fost condamnaţi la închisoare cu executare, cu pedepse între 1 an şi 5 ani, şi într-un singur caz la 9 ani de în­chi­soare.

Fa­ţă de un număr de 42 de inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată a exe­­cutării pedepsei cuprinse între 6 luni şi 3 ani (într-un caz 3 luni, iar în două cazuri 2 luni), iar faţă de 26 inculpaţi, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pedepsele fiind cuprinse între 1 an şi 4 ani de închi­soa­re. (sursa: link)

Deşteaptă mişcare, merită aplauze. Nu e de ajuns că justiţia e bleagă, trebuie să scrie asta şi în codurile care vor fi adoptate în pas alergător de parlamentari care nu le vor citi niciodată decât din foarte posibila postură de făptuitor, învinuit sau inculpat. Nu că s-ar supăra domnii cu dosare importante şi cu ceva interese politice, dar e bine de ştiut că se întâmplă ca proiectele de acte normative trimise la Parlament cu basculanta să aibă tot felul de, să le spunem, scăpări.

Foarte interesant e că medicii şi profesorii beneficiază de o ofertă promoţională având reduceri de 50% la pedepsele aplicabile pentru fapte de corupţie (deja reduse şi dânsele). Bravos! Aşa se vede grija pentru categoriile profesionale care îţi dau învăţătură şi sănătate. Medicul care condiţionează actul medical de mica atenţie va fi astfel protejat, iar profesorul care aranjează examene pentru viitorii ‘profesionişti’, nu va mai avea emoţii.

România n-are nevoie de corupţi, şi o demonstrează. Îi elimină unul câte unul, chiar dacă pentru asta trebuie să-i ferească de puşcărie prin orice mijloace posibile. De data asta sunt codurile. Unde nici avocaţii nu se avântă, se avântă scriitorii de legi ai Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti ale corupţilor, prostituaţilor şi incestuoşilor… oameni cu legile lor cu tot.

PS. Nu. Domnul Predoiu n-are nici o vină, pentru dânsul proiectele de coduri sunt doar o prioritate politică. Vina o poartă cei care au lucrat la aceste documente şi nu s-au învrednicit să-şi exerseze simţul realităţii. Domnul Predoiu e doar ministrul justiţiei şi al libertăţilor. Nu administrează justiţia doar o povesteşte la televizor.

Curatenie de primavara

HotNews.ro a prezentat lista celor 29 de magistrati deconspirati de CNSAS in 2008 ca ofiteri sau colaboratori ai securitatii. Din cei 15 judecatori si 14 procurori deconspirati, 5 ocupa si azi functii de conducere. Potrivit legii, magistratii-colaboratori nu pot ocupa functii de conducere.

HotNews.ro a prezentat si cazul unui judecator, deconspirat in 2008 drept colaborator cu nume de cod Aurel, care a judecat timp de un an dosarul de turnator al fostului ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, deconspirata sub numele de cod Sanda. Din cele 29 de cazuri, majoritatea sunt in curs de judecata la Curtea de Apel. CNSAS a castigat cinci procese, unul l-a pierdut iar restul sunt in derulare.

Dosarul de turnator al fostului ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, a fost judecat vreme de un an de zile de un judecator gasit la randul sau de CNSAS turnator la Securitate. Stere Learciu, deconspirat in 2008 drept colaborator al Securitatii cu numele de cod Aurel, a judecat intre mai 2007 – iunie 2008 dosarul in care fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, fusese la randul ei deconspirata drept colaborator.

In tot acest timp, Learciu, judecator la Curtea de Apel, a facut parte din complet sau chiar a condus sedintele. Nu s-a recuzat iar CNSAS avea sa afle abia cateva luni mai tarziu ca si judecatorul pe care avocatii colegiului incercau sa-l convinga ca Rodica Stanoiu e una si aceiasi cu turnatoarea Sanda fusese, la randul sau, colaborator al Securitatii cu numele de cod Aurel. Dosarul sau se judeca in prezent la Curtea de Apel, Learciu fiind trimis in instanta de CNSAS la data de 7 octombrie 2008.

In procesul Rodicai Stanoiu judecat de Stere Learciu, Aurel pentru Securitate, s-a produs ceva straniu. Stanoiu contestase ca notele informative semnate Sanda ar fi scrise de mana ei. A cerut expertiza grafologica in repetate randuri, dar pe inscrisuri indicate de ea. CNSAS a cerut sa fie expertizate si alte inscrisuri, instanta a consemnat acest lucru dar, surpriza maxima: in adresa trimisa de instanta catre Institutul National de Expertize Criminalistice lipseste tocmai fraza cheie: inscrisurile solicitate de CNSAS.

In adresa sunt mentionate doar cele indicate de Rodica Stanoiu. Altfel spus, Institutul va realiza expertiza doar pe inscrisurile indicate de fostul ministru al Justitei, care nu prezinta in totalitate garantia autenticitatii. Altfel spus, Stanoiu si-a marit sansele sa scape de Sanda.

Magistrati-ofiteri deconspirati de CNSAS in 2008

- Ionescu Ion. Membru in Colegiul de Conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedintele sectiei civile. Ofiter de Securitate, deconspirat de CNSAS in 2008. Dosar in curs de judecata la Curtea de Apel Bucuresti. Fost ofiter de securitate in cadrul directiei a III-a in perioada 1964 – 1967, la contrainformatii interne, dupa care a activat la Securitatea Municipiului Bucuresti. Proces suspendat, Ionescu a sesizat Curtea Constitutionala.

- Popescu Nicolae. Procuror la Parchetul de la langa Judecatoria Brezoi. Fost ofiter de securitate la Brasov in perioada 1968 – 1969, iar din '71 este ofiter la Inspectoratul Judetean de Securitate Valcea. Deconspirat de CNSAS in 2008, proces in derulare la Curtea de Apel.

- Tabaltoc Dan. Judecator la Curtea de Apel Iasi. Fost ofiter, deconspirat de CNSAS in 2008. Proces in derulare.

Magistrati-colaboratori deconspirati de CNSAS in 2008

- Ciubotariu Petru. Judecator la Curtea de Apel Iasi. Proces in curs.

- Cristea Lucian. Judecator la Curtea de Apel Cluj. Proces castigat de CNSAS.

- Aionitoaie Veronel. Judecator la Judecatoria Barlad. Proces in curs.

- Cozma Marius. Judecator la Curtea de Apel Brasov. Proces in curs.

- Nistor Valentin. Judecator la Tribunalul Vaslui. Proces pierdut de CNSAS.

- Chersa Pantelimon. Judecator la Judecatoria Caransebes. Proces in curs.

- Cozilec Ioan. Vicepresedinte la judecatoria Lugoj. Proces in curs.

- Covrig Valer. Vicepresedinte la Judecatoria Bistrita. Proces in curs.

- Haidoc Ioan. Procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Timis. Proces in curs.

- Iordache Tudor. Procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Caras Severin. Proces in curs.

- Lupascu Sergiu. Judecator la Judecatoria Bacau. Proces castigat de CNSAS.

- Murg Florian. Judecator la Curtea de Apel Oradea. Proces castigat de CNSAS.

- Mos Vasile. Judecator la Curtea de Apel Oradea. Proces in curs.

- Radulescu Dorin Paul. Prim-Procuror adjunct la Parchetul pe langa judecatoria Buzau. Proces in curs.

- Bostan Theodoru. Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Buhusi. Proces castigat de CNSAS.

- Irimiea Constantin. Procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau. Proces in curs.

- Noaja Constantin. Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Olt. Proces in curs.

- Radulescu Radu. Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu. Proces in curs.

- Ispas Adriana Jeni. Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Mures. Proces castigat de CNSAS.

- Drexler Mihaela. Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea. Proces in curs.

- Learciu Stere. Judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Proces in derulare.

- Bors Mircea. Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi. Proces in curs.

Colaboratori ai securitatii. Deconspirati de CNSAS in 2008, in instanta din 2009

- Dicu Marioara. Prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Dragasani. Proces in curs.

- Brasoveanu Mircea. Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures. Proces in curs.

- Marin Ion. Judecator la Tribunalul Gorj. Proces in curs.

- Maria Corneliu. Judecator la Curtea de Apel Craiova. Proces in curs.

Macarale, în zori de zi

Muncitori cu braţe de oţel, şefi de echipă destoinici, ingineri şi arhitecţi pricepuţi servesc patria pe un nou şantier. Un adevărat şantier instituţional,  justiţia română se află în plin proces de reconstrucţie. “Încet dar sigur, o nouă realitate se construiește în Justiție. Raportul activității (…) stă mărturie. Cifrele de bilanț, lista programelor (…) sunt probe solide in acest sens.”

Eh, aşa da. Parcă mai vine primăvara şi pe la justiţie, că destul am pătimit. Totul merge bine, suntem în plin avânt, lumea se schimbă, iar justiţia este pe cale să ne arate o faţă nouă. Asta spunea ieri un domn la bilanţul Ministerului Public.

Trio Grigoriu - Macarale

Criză necriză justiţia se construieşte mai mândră şi mai frumoasă ca niciodată. Pe şantierul instituţional îşi dau mână cu mână grefieri, personal tehnic şi agenţi de penitenciare. Fundaţia şi armăturile sunt executate la cotele stabilite de şefii din justiţie, coordonatori de echipă cu ochi vigilent şi pixuri în dotare.

Şedinţele de producţie sunt prilej de bucurie pentru şeful de şantier şi pentru toţi oamenii muncii. S-a hotărât deja ca cincinalul să fie redus la 2 ani şi 6 luni pentru a recupera întârzierile în realizarea planului, înregistrate sub conducerea vechilor şefi de şantier. În 17 ani n-au parcurs decât un cincinal şi jumătate, aşa că n-avem ce face. Dacă vrem să ne fie bine în continuare, altă şansă n-avem. Munca, entuziasmul şi ascultarea de porunci sunt obligatorii.

***

E bine deci. Totul e minunat. Dar, ce avem la pasivul justiției? Ceva corupţie şi abuzuri? Justiţiabili care stau cu anii prin tribunale? Infrastructura în paragină? Buget rahitic? Asta e doar lista scurtă. Dar, nu contează. După cum spunea şeful de şantier, cifrele şi rapoartele stau mărturie că o nouă justiţie se construieşte chiar sub ochii noştri.

Chiar acum, în timp ce noi ne minunăm că nu sunt bani pentru ciment şi fier beton, justiţia se înalţă către cer mai zdravănă ca niciodată. Nici măcar inginerii şi arhitecţii mai îngrămădiţi n-o mai pot opri. Justiţia s-a eliberat de cele muritoare. Justiţia s-a transformat în energie pură, iar şeful de şantier îi e stăpân.

Închei aici, copleşit de măreţia şi urieşenia construcţiei celei luminate a justiţiei româneşti cu o încurajare pentru cel care riscă să devină pasivul justiţiei. Mei dă fors bi uit iu, şefule dă şantier!

Referinţe:

- just.ro - Discursul ministrului Catalin Predoiu la Bilantul activitatii Ministerului Public.

- Predoiu- Justitia nu este in criza, ci in reconstructie

- evz.ro -- Predoiu: Justiţia nu este în criză

- Emil Boc: Celeritatea actului de justiţie este ceea ce deranjează cetăţenii

- Cătălin Predoiu consideră că Justiţia nu este în criză, ci în reconstrucţie

PS. Sper să vă placă muzica şefu’. Data viitoare o găsesc şi p’aia cu puşca şi cureaua lată. O să se potrivească perfect cu viitoarea schimbare de discurs. Fors ăsta nu e unul din băieţii matale domnu’ Tibi.

Serviciul şi “serviciile”. Despre corupţie şi informaţii.

Information is not knowledge. Albert Einstein

Ministrul justiţiei promovează tot mai insistent ideea reînfiinţării unui serviciu de informaţii sub controlul Ministerului Justiţiei (şi Libertăţilor Cetăţeneşti). Mai întâi a înfiinţat o comisie specială, câteva zile mai târziu s-a arătat îngrijorat de actualul serviciu de informaţii – care nu e serviciu de informaţii. Recent, într-un interviu amplu acordat HotNews, a enunţat fără ocolişuri prioritatea înfiinţării unei astfel de structuri.

Motivul principal e acela că ministrul are nevoie de informaţii. Cel puţin asta a dat de înţeles Cătălin Predoiu, atunci când a făcut referire la mult prea mediatizatul caz Gorbunov. “Nu s-a luat încă o decizie daca atribuțiile serviciului sa se limiteze la culegerea informațiilor din penitenciare sau sa se extindă la magistrați, funcționarii si demnitarii din ministerul justiției”, afirma ministrul.

Ministrul uită, se pare, că actuala Direcţie pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar (DPCMP) ar fi trebuit să-i furnizeze acele informaţii. Nu a făcut-o şi nu e foarte relevant faptul că buba s-a spart la Craiova. Ar fi putut la fel de bine să se întâmple oriunde în ţară, iar birourile locale să fie la fel de în necunoştinţă de cauză. Poate că o justificare ar fi capacitatea operativă scăzută a DPCMP.  Dar, asta e altceva.

Nu mi se pare că vechile structuri, servicii secrete cu acte în regulă, au fost mai eficiente. Au fost mai influente, au produs mai multe informaţii, dar în nici un caz nu au fost mai eficiente. S-au ocupat şi de penitenciare şi de justiţie, mai precis de integritatea şi rezistenţa la corupţie a acestora, dar rezultatele au fost foarte slabe.

Utilitatea discutabilă a unui serviciu de informaţii la Ministerul Justiţiei a fost deja demonstrată. Ideea în sine are totuşi adepţi. Practica Ministerului de Interne este folosită ca argument şi, deseori, America cu cele câteva zeci de servicii speciale. Nu ţări din Uniunea Europeană, pentru că o astfel de practică nu este foarte agreată. Situaţiile sunt diferite, iar termenii de comparaţie sunt în sine contestabili.

Întrebarea este, şi trebuie un răspuns înainte de a se lua o decizie, dacă ar fi reînfiinţat un serviciu de informaţii, ce ar face diferit decât a făcut până acum? SRI are deja un departament care se ocupă de justiţie. Bănuiesc că domnul Predoiu ştie asta, în calitate de ministru având acces la informaţii de acest gen. Ce-ar putea face noul SIPA mai bine? Mai bine decât în ultimii 15 ani şi mai bine decât serviciul naţional de informaţii. Greu de spus.

Sunt voci care pun pasiunea ministrului în reactivarea SIPA pe seama unor calcule politice, un fel de cursă a înarmărilor între diversele tabere, controlul unui serviciu secret fiind un obiectiv prea puţin disimulat în ecuaţia puterii. Poate fi o explicaţie. Probabil că ministrul a fost jenat de cazul Gorbunov, dar conexiunea imediată cu ideea serviciului de informaţii nu e deloc firească.

ANP trebuie să ştie ce i se întâmplă în curte oricum. Ministrul trebuia să primească oricum informaţii cu privire la neregulile din sistemul penitenciar. Nu s-a întâmplat nu pentru că nu exista informaţia, s-a întâmplat pentru că informaţia nu a ajuns pe nici un canal la nivelul MJLC. Iar, despre faptul că informarea către Poliţie nu s-a făcut la timp se ştia din octombrie, de la apelul general. Nici comanda unităţii n-a transmis informaţia, dar nici alte structuri abilitate.

Ministrul confundă intenţionat lipsa de control cu  lipsa de informaţii. Primeşte rapoarte lunare de la DPCMP, analize trimestriale, şi informaţii urgente atunci când e cazul. Asta nu-l ajută deloc. Informaţiile nu sunt de calitate, e posibil. Dar, atunci problema e alta, iar soluţia nu este în nici un caz reînfiinţarea serviciului de informaţii ci îmbunătăţirea celui de prevenire a criminalităţii existent. Ar putea fi o variantă de lucru pentru comisia specială a cărei existenţă a fost dezvăluită de ministru.

Informaţiile, cele care sunt, aşa cum sunt, nu par a folosi la ceva. Aici este, după câte se observă, problema. Politic, se poate justifica orice. Asta e deja evident. Se restrâng drepturi salariale şi libertăţi cetăţeneşti sub te miri ce pretexte, reînfiinţarea unui serviciu secret nu va fi pre dificil de explicat. Întrebarea ela ce foloseşte, care e utilitatea? Şi, nu de explicaţii de principiu e nevoie. Rezultatele concrete şi de impact ar face orice explicaţie inutilă.

***

Referinţe:

- google.com – SIPA

- hotnews.ro - Inca un serviciu secret. Cui foloseste

- patrasconiu.blog.cotidianul.ro - Serviciu secret pentru Ministerul Justitiei?

- penifest.blogspot.com – SIPA

- hotnews.ro - Catalin Predoiu: Ministerul Justitiei cauta solutii pentru infiintarea unui serviciu secret

- ziua.ro - Predoiu, nemultumit de activitatea serviciului secret pe care il pastoreste

Bugetul MJLC, mic si independent

Ministrul justiției începe să înțeleagă poziția independentului in guvernul politic. A cerut 0,46 - 0,60% din PIB, susține că bugetele sunt încă în discuție. Proiectul de buget aprobat de Guvern și transmis Parlamentului spre aprobare are în calcul alte cifre. Taină multă, nimic concret în declarația ministrului. A promis că atunci când are cifrele definitive revine cu detalii, cu astea provizorii nu prea a avut curaj.

Ministrul s-a făcut iar prieten cu Daniel Morar, pe care o să-l propună procuror șef al DNA. Decizia e tehnică și ministrul respinge acuzațiile că ar lua decizii politice. E criză.

Download: Declaratie privind bugetul MJLC

Audio: Declaraţie de presă a ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti

Publish at Scribd or explore others: Government Business & Legal mjlc penifest

***

Alte documente utile:

• Proiect privind eliminarea unor sporuri
• Ordonanta prelungire aplicabilitate legi salarizare

***

Update 01.02.2009 ora 11.00

Conform proiectului de buget adoptat de guvern, MJLC a primit doar 0,3% din PIB adică 1,34 miliarde RON.  MJLC ceruse 2,69 miliarde. Proiectul de buget (impreuna cu anexele aferente) il  gasiti pe scribd.com la urmatorul  link.

Mejeleceu, anepeu, pepeleu

Săptămâna trecută am auzit una tare. Zicea un prieten că-i place noua denumire a ministerului nostru. MJLC parcă-l duce cu gândul la un serviciu public. Așa zicea. Pentru prima dată după mulți ani i se pare că sobrietatea denumirii unei instituții fundamentale îi stârnește un sentiment familiar.

Seamănă cu fostul IJCL, seamănă cu fostul BJATM. Nu mai știu, parcă zicea ceva și de ICRAL. Oricum, ideea e că sună într-un mare fel. Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a rămas în cele din urmă numele, deși inițial se vehicula MJRL. Se adăuga în coadă, în faza bunelor intenții de guvernare, sintagma reforma legislativă; de dragul inventării numelor frumoase și dătătoare de speranță.

Și mai tare ar fi fost dacă ANP s-ar fi transformat în ANPLC. Administrația Națională a Penitenciarelor… și a Libertăților Cetățenești ar fi însemnat deja un pas uriaș pentru reintegrarea socială a prietenilor noștri certați cu legea. Seamănă puțin cu ANL-ul la nume, doar că nu dă locuințe decât pe o perioadă limitată și nu prea poți să le părăsești așa, oricum. Partea bună e că sună optimist și profi’. Nici nu mai trebuie să ne calce ONG-urile 'vrășmașe’, oricum ne-am ocupa noi cu asta. Numai avantaje, deci.

Mai zicea omu’ că se simte atât de bine cu noua denumire încât mai că-i vine să facă o cerere de ceva. Branșare, debranșare, legare, acordare de ceva util gospodăriei. N-am înțeles exact că era zgomot. Oricum colegul era încântat de umanizarea ministerului articolelor, robelor și asimilaților întru justiție. Chiar dacă e așa de chichi, sunt de acord că sună mai bine și e mult mai probabil să rămână în mentalul colectiv. Mejeleceu, pepeleu, anepeu, și, de ce nu, anpleceu? Doar cerul e limita pentru imaginația mai marilor noștri.

Chiar și Direcția Educație și Intervenție Psihosocială a devenit după reorganizare Direcția Reintegrare Socială, dacă am citit bine schița publicată invers în Monitorul Oficial. Nu face altceva, dar are alt nume care nici de această dată nu garantează găsirea unei identități. Cultural, educativ, socio.., reintegrare, intervenție, educație sau reinserție. Au tot încercat șefii să găsească un nume pentru activitatea asta de care întreabă toată lumea și care chiar va trebui să beneficieze cândva de mai multă atenție.

Nu știu ce să zic, nu sunt specialist în estetica denumirii instituțiilor, nici nu cred să existe așa ceva. De prin 1990 îmi amintesc destule schimbări de denumiri fără ca asta să însemne și o reformă de fond. Una însă mi-a atras atenția în mod deosebit. Încă am în minte transformarea prin care a trecut Poliția Judiciară înainte să primească un nume sugestiv și foarte potrivit. Poliția Criminală a fost denumirea care i-a făcut pe mulți polițiști să se simtă în pielea altcuiva destui ani.

Important e că nașii sunt oameni educați. Denumirile nu sunt chiar nasoale. Sunt folosite totuși cuvinte care încap în dicționarul limbii române,  chiar dacă motivația schimbării lor nu e niciodată prezentată la botez, retez sau la ce mai fac dumnealor, șefii, prin birouri. Un motiv ar fi cică reorganizarea și înlocuirea celor din vechea gardă, dar nu cred că e valabil și la noi. Noi suntem români, n-am admite așa o nerozie știind că se schimbă doar un nume deasupra intrării principale a instituției. Poate alții, noi nu. Noi avem legi, nu ne jucăm.

***

ANP se pregătește de concurs. Unul mic și intim. Directorii generali ai instituției se pregătesc să dea examenul de promovare la gradul de chestor de penitenciare. Dacă tot nu mai pot face alte concursuri, liniștea e un bun prilej pentru câștigarea gradului profesional suprem. N-ar rezolva asta problemele, dar e o oportunitate care înțeleg că stă să se îndeplinească. Domnu’ Ragea poftiți de organizați, ca să fim siguri că nu apar surprize neplăcute.

Viitorul justitiei

Gata, acum aveti cuvantul domnilor. Anul trecut n-ati prea avut ocazia, din pricina alegerilor si a nesigurantei specifice unei astfel de perioade. Ati luat in primire dregatoriile in cursul anului 2008 si, de atunci, v-ati tot pregatit pentru sansa de a avea un mandat intreg. Unul care sa va permita sa reformati justitia si penitenciarele. Si, uite ca minunea s-a intamplat cand totul parea pierdut pentru unii dintre dumneavoastra. Aveti, deci, ocazia nesperata de a va demonstra calitatile.

N-am auzit ca vreunul dintre dumneavoastra sa spuna ca nu poate sau ca nu e in stare, ca n-ar vrea sau ca nu i-ar placea, ca n-ar sti sau ca s-ar feri. Drept urmare, presupun ca aveti in intentie sa doborati mitul nepriceputilor care se plimba prin functii pe la Ministerul Justitiei si Administratia Nationala a Penitenciarelor. Ma adresez dumneavoastra domnule ministru, in calitate de ‘independent’ si de garant al punerii in aplicare a planurilor, strategiilor, memorandurilor si al altor intelegeri. În 2008 nu prea v-ati descurcat, dar sunt sigur ca anul asta va fi altfel.

Ma adresez dumneavoastra domnule coordonator al sefilor din ANP. În 2008 ati vorbit mult, domnule Ragea, ati promis mult, dar ati fost la fel de putin norocos la capitolul izbanzi profesionale. Aveti acum destule sanse, Catalin Predoiu nu va renunta la dumneavoastra dupa cum nu va renunta nici la celalalt paj care-i tine telefoanele. Poate anul asta vedem si ceva lucruri bune. Si, nu in ultimul rand, ma adresez conducerii ANP si directorilor din sistemul penitenciar.  Sper ca acum sunteti mai bine. S-a schimbat guvernul, iar dumneavoastra, cu putine exceptii domnu’ Spaiuc, sunteti in siguranta. Coalitia asta, “pentru Romania”, a inceput prin a se asigura ca romanii, directori in justitie sau penitenciare, nu vor fi deranjati. Sa fie primit.

Ma adresez dumneavoastra, domnilor sefi de justitie si penitenciare, pentru ca sunt sigur ca nu veti rata aceasta sansa. Si, pentru cei care au alte pareri… da, e o sansa. Va oferim ocazia de a spune omenirii ce aveti de gand pentru 2009. Nu e nevoie sa trageti biletele sau sa dati vreun concurs pentru asta. Nu e nevoie sa platiti zeci de mii de euro pentru timpul de antena. E de ajuns sa scrieti pe adresa de mail a blogului nostru. Oricum, daca ar fi un concurs, nu l-am lasa pe domnul Ragea sa-l organizeze. Am fi riscat sa incepem cu dl. Ungureanu, care in calitate de fost sef de spioni, inca nu s-a hotarat daca sa spuna ceva sau sa protejeze informatiile clasificate care-i tulbura mintea.

Deja nu mai suportati asteptarea. Nu-i asa? Precis ca, de mult va doriti sa spuneti tuturor ce planuri aveti pentru perioada 2009 – 2012. Sunt sigur si ca aveti totul pregatit. Din acest motiv, v-ati asumat responsabilitatea de a conduce justitia sau sistemul penitenciar. Tocmai de aceea va rog sa ne spuneti care este planul dumneavoastra pentru perioada ce urmeaza, asa, ca sa stim si noi cum ne va fi. Puteti pune acolo orice, nu e nevoie sa respectati canoanele. Puteti spune cum o sa va descurcati cu bugetul anilor viitori sau la ce miscari iscusite v-ati gandit ca sa ne platiti salariile, facturile si, sa mai si investiti. Ar fi minunat.

Puteti sa scrieti si despre viziunea minunata asupra legislatiei din domeniu, sunt sigur ca aveti o imagine completa si ca nu veti mai fi constransi sa promovati ordonante pe sub mana ca sa va rezolvati micile probleme. Nici politica de resurse umane nu ar fi un subiect neinteresant pentru cititorii nostri. Cati magistrati, ofiteri si agenti de penitenciare sau personal auxiliar veti mai angaja, de ce si unde, nu ar deranja pe nimeni sa afle. Poate ca n-aveti bani si chef de asa incercari, dar, nu va jenati, dati-ne de veste. O sa ne bucuram sa auzim orice, si o sa luam totul ca pe o promisiune.

Sigur, peste doua – trei luni o sa incepem sa va intrebam, de una de alta. Dar, veti primi toate laudele noastre, pentru ca, istoria va fi dreapta, si va va recunoaste zbuciumul si truda. Pentru ca, pentru noi - pentru popor, va zbateti. Asa ziceau sefii coalitiei “pentru Romania” imediat inainte de anuntul potrivit caruia e criza si ca nu prea au cum sa se tina alesii de promisiunile electorale.

Precis, invitatia mea nu v-a luat prin surprindere. Si, sunt sigur ca nu vor trece mai mult de, sa zicem doua saptamani, pana cand dumneavoastra veti fi profitat de aceasta ocazie. Azi suntem in 05.01.2008. E luni. Pana in data de 19.01.2008, tot o zi de luni, sunt sigur ca veti fi facut cunoscute toate planurile dumneavoastra pentru anul 2009. Atat de mare va va fi fost nerabdarea. Si eu, empatic, voi numara cu nerabdare zilele pana cand dumneavoastra ne veti dezvalui planurile de viitor. Pe data de 19.01.2009, vom vedea cu totii cam cat de in serios va luati misiunea.

O precizare. Puteti scrie ce doriti, nimeni nu va muta o virgula. Le vom pastra pe toate si… le vom folosi mai tarziu. Exista riscul, si trebuie sa ne ferim de asta, ca dumneavoastra sa nu va tineti de cuvant. Pe vremuri ar fi fost ceva normal, acum ar fi un eveniment iesit din comun… doar lucrati cu totii ‘pentru Romania’. O alta precizare. Daca vi se pare ca cedati presiunilor si ca pierdeti la capitolul mandrie personala, puneti planurile astea pe site-urile proprii, asa ca din intamplare, ca sa dovediti tuturor ce dornici de reforma sunteti.

***

PS. Mai sunt numai 13 zile si cateva ore pana la marea luminare. Abia astept sa vad ce va framanta. O sa-i spun, daca nu va suparati, Marele Plan pentru Justitie, avand in vedere ca guvernul si-a adjudecat parteneriatul “pentru Romania”. Puteti desigur, sa-i schimbati numele si sa considerati ca sunteti platiti pentru efort.

PPS. Am primit cateva informatii care duc la ideea ca decizia referitoare la suspendarea concursurilor de avansare este destul de posibila desi liderii sindicali au primit promisiuni ferme ca se vor face demersurile necesare depasirii impasului. O parte dintre cei programati la testarea psihologica in zilele de 05 si 06.01.2009 au fost intorsi din drum fiind reprogramati sine die.