Cât costă libertatea?

Presa zilelor trecute a descris pe larg arestarea unui judecător și a 2 avocați pentru fapte de corupție. Detaliile afacerii le aveti aici. Libertatea în acest caz a costat 45.000 de Euro... dacă va fi să fie vreo condamnare cu executare.

Magistratul Laurenţiu Anghel, de la Tribunalul Dolj, şi avocaţii Ion Militaru şi Octavian Tiberius Ciucă, reţinuţi pentru fapte de corupţie, au fost arestaţi, în noaptea de joi spre vineri, pentru 29 de zile, în baza unor mandate emise pe numele lor de Curtea de Apel Craiova.

După aproximativ cinci ore de la aducerea suspecţilor la instanţa craioveană, judecătorul Doru Filimon a anunţat emiterea mandatelor în şedinţă publică, în sală fiind prezenţi, pe lângă cei trei învinuiţi, apărătorii lor şi jurnaliştii din presa locală şi naţională. (link)

Vocea interioară care ne avertizează că cineva se uita

Un fost detinut mi-a scris de curand o scrisoare in care imi povesteste despre felul in care i-a mituit pe unii dintre supraveghetorii lui, in diferite ocazii. Da nume, date si aduce la zi "tariful" avantajelor. Tot detinutul, care in fond n-are nicio dovada palpabila a coruperii supraveghetorilor lui, ca urmare nu crede ca scrisoarea ar putea avea vreo urmare, imi pune la sfarsitul scrisorii o intrebare mai degraba retorica : "De ce-am stat eu la puscarie ca hot si ei stau la puscarie ca militienii?"

Marturisit sau nu, suntem cu totii convinsi ca in sistemul penitenciar romanesc exista angajati care au obiceiul de a-i "avantaja", contracost, pe unii detinuti. Si cand folosesc cuvantul obicei, exclud cuvantul accident sau cuvantul intamplare. Am incercat nu de putine ori sa inteleg cum functioneaza mintea unui asemenea angajat, chiar in momentul in care intinde mana dupa banii detinutului, stiind ca acesta este lipsit de libertate ca urmare a unui gest oarecum similar.

Varianta, el a fost prins, el este detinut, asadar el este nimeni, ca urmare el este lipsit de orice drepturi, inclusiv de dreptul de a ma judeca pe mine, salariatul angajat sa-i pazesc pedeapsa, mi s-a parut cea mai logica.

De regula si nu intamplator, lucratorul asta de penitenciare dispretuieste sistemul, dispretuieste 'hotul' cu sinceritate si vehementa si in viziunea lui, singura motivatie acceptata sau acceptabila, a motivului pentru care continua sa se prezinte zi de zi la penitenciar, este obligatia de a se planta in campul "muncii", in lipsa altor variante, mai onorabile, la care a fost impiedicat de catre altii sau de ghinion, sa ajunga!

Blândă corupţie, bleagă justiţie

Ministerul Justiţiei s-a gândit să reducă pedepsele pentru faptele de corupţie. Motivul este unul cât se poate de clar exprimat: practica instanţelor de judecată. În 2008 instanţele de judecată au fost la fel de omenoase cu corupţii. Doar 1 din 4 condamnaţi, şi ăia doar vreo sută, a primit o pedeapsă cu executare, restul dând dovezi temeinice de îndreptare în libertate.

Din totalul de 97 condamnaţi definitiv în 2008 pentru fapte de corupţie, doar 28 au fost condamnaţi la închisoare cu executare, cu pedepse între 1 an şi 5 ani, şi într-un singur caz la 9 ani de în­chi­soare.

Fa­ţă de un număr de 42 de inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată a exe­­cutării pedepsei cuprinse între 6 luni şi 3 ani (într-un caz 3 luni, iar în două cazuri 2 luni), iar faţă de 26 inculpaţi, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pedepsele fiind cuprinse între 1 an şi 4 ani de închi­soa­re. (sursa: link)

Deşteaptă mişcare, merită aplauze. Nu e de ajuns că justiţia e bleagă, trebuie să scrie asta şi în codurile care vor fi adoptate în pas alergător de parlamentari care nu le vor citi niciodată decât din foarte posibila postură de făptuitor, învinuit sau inculpat. Nu că s-ar supăra domnii cu dosare importante şi cu ceva interese politice, dar e bine de ştiut că se întâmplă ca proiectele de acte normative trimise la Parlament cu basculanta să aibă tot felul de, să le spunem, scăpări.

Foarte interesant e că medicii şi profesorii beneficiază de o ofertă promoţională având reduceri de 50% la pedepsele aplicabile pentru fapte de corupţie (deja reduse şi dânsele). Bravos! Aşa se vede grija pentru categoriile profesionale care îţi dau învăţătură şi sănătate. Medicul care condiţionează actul medical de mica atenţie va fi astfel protejat, iar profesorul care aranjează examene pentru viitorii ‘profesionişti’, nu va mai avea emoţii.

România n-are nevoie de corupţi, şi o demonstrează. Îi elimină unul câte unul, chiar dacă pentru asta trebuie să-i ferească de puşcărie prin orice mijloace posibile. De data asta sunt codurile. Unde nici avocaţii nu se avântă, se avântă scriitorii de legi ai Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti ale corupţilor, prostituaţilor şi incestuoşilor… oameni cu legile lor cu tot.

PS. Nu. Domnul Predoiu n-are nici o vină, pentru dânsul proiectele de coduri sunt doar o prioritate politică. Vina o poartă cei care au lucrat la aceste documente şi nu s-au învrednicit să-şi exerseze simţul realităţii. Domnul Predoiu e doar ministrul justiţiei şi al libertăţilor. Nu administrează justiţia doar o povesteşte la televizor.

Lupul paznic la oi

Am aflat si eu, nu cu stupoare ci cu neplacere, despre colegul nostru de la Iasi caruia i s-a lipit de bocanc un pliculet cu droguri. Toate televiziunile au comentat stirea, asa ca iar am fost vedete pentru o zi.

Ce e drept, nici comentatorii nu pareau stupefiati, de unde deduc ca lumea ne percepe mai degraba ca pe niste oameni necinstiti, decat ca pe niste supraveghetori ai celor pedepsiti de lege. Pe de o parte din necunoastere, pe de o parte prin asociere cu locul, pe de alta parte cazul de la Iasi, adaugat si altora, alimenteaza prejudecatile legate de lucratorul de penitenciare.

Inteleg ca omul lucra in sistem de mai bine de 10 ani, inteleg ca cei care l-au prins sunt proprii lui colegi, deduc ca exista totusi o anumita luare de atitudine, ca un fel de eliminare a unui corp strain, sau este doar o mare naivitate din partea mea?!

In realitate, pentru ca tocmai imi scanez propriile prejudecati, daca ar trebui sa raspund, racordat la un detector de minciuni, la intrebarea - cum percepeti lucratorul de penitenciare, ca pe un functionar mai degraba cinstit sau ca pe un functionar mai degraba corupt? - raspunsul meu sincer ar fi, ca pe un functionar mai degraba corupt.

Evident, spus asa cu glas tare, lucrul asta ma pune intr-o situatie cel putin stanjenitoare, obligandu-ma in acelasi timp la un soi de explicatie fata de mine insami. Constat ca in realitate, perceptia mea este construita pe supozitii, pe intamplarile relatate de altii, pe banuieli, in niciun caz pe propria mea experienta de viata, cat timp, eu unul, n-am vazut niciodata cu proprii mei ochi pe cineva care aduce droguri sau alte lucruri interzise, in inchisoare.

L-am intrebat odata, pe cel mai vechi lucrator de penitenciare din preajma mea, cam care este in opinia lui, exprimat in procente, numarul necinstitilor care lucreaza in penitenciar si el mi-a raspuns calm, cam 70%. Cifra asta m-a luat atat de tare prin surprindere incat un timp, mi-am privit colegii cu alti ochi, cu alta atentie. N-am vazut coruptii nici asa, pe de alta parte exista si posibilitatea, demna de luat in calcul, sa nu vrem sa-i vedem.

Habar n-am care este in realitate procentul coruptilor din sistemul penitenciar, sau procentul coruptibililor, cert este ca traim intr-o tara care a fost obligata sa-si construiasca departamente speciale de lupta impotriva coruptiei, cert este ca perceptia romanilor despre politicieni, magistrati,politisti, medici, profesori si functionari este una negativa, ca urmare de ce am fi noi exceptia?! Suntem?!

Criminalitatea în imagini şi statistici

Imagini cu deţinuţi care se droghează pe internet

.

Am văzut cum arată anticorupţia în penitenciare. O tânără a fost prinsă de DIICOT şi BCCO. Pentru cele câteva sute de capturi de droguri şi cele câteva mii de telefoane mobile descoperite la percheziţii ANP nu are decât explicaţii fanteziste. Ar trebui să înţeleagă că acest volum de capturi, nu de intrări, indică existenţa a cel puţin câteva zeci de cărăuşi, care fac asta pentru bani, nu din dragoste. Preferă însă politica struţului.

.

Direcţia pentru prevenirea criminalităţii se joacă de-a spionii prin penitenciare în timp ce criminalitatea înfloreşte. Despre acţiunile majore sunt doar informaţi de DIICOT şi BCCO, care fără să fie ditamai serviciile secrete au sute de infractori prinşi în fiecare an.

.

Acum câteva zile un articol dintr-un ziar de scandal povestea cum un deţinut a publicat pe internet imagini de când se droga... în camera de detenţie. ANP a anunţat că, după ce a văzut imaginile, a identificat deţinuţii şi a luat măsurile de rigoare. Imaginile vorbesc de la sine.

Un criminal inchis la Penitenciarul Margineni si-a facut, pe un site de intalniri si prietenii, un cont unde sunt prezentate mai multe poze realizate in puscarie, cu ajutorul unui telefon mobil. Mai mult decat atat, detinutul a publicat inclusiv o serie de fotografii in care isi injecteaza in vena o doza de heroina.

Pe langa un set voluminos de imagini in care acesta este prezentat in diverse ipostaze, pe contul de "hi5" al puscariasului apar mai multi colegi, intre care unul vorbeste la celular. Imaginea lasa de inteles ca detinutii care au telefoane in celule nici macar nu se mai obosesc sa le ascunda si nu ezita sa se fotografieze in timp ce vorbesc cu nonsalanta la celular. (sursa: Cancan, Un detinut s-a fotografiat in timp ce se droga)

2008 - anul clemenţei pentru corupţi

Anticorupţia în general stă, păstrând proporţiile, la fel de prost. Conform statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii doar 10 din cei 41 de condamnaţi pentru fapte de corupţie au primit o pedeapsă privativă de libertate, cu executare. Pedepsele aplicate sunt între 1 şi 5 ani, doar una fiind de 15 ani.

.

În schimb justiţia română stă mai bine la capitolul găinari condamnaţi. Proporţia celor condamnaţi la închisoare este mult mai mare şi pedepsele sensibil mai mari. Aşa merge treaba. Senzaţia de bine pe care o produce judecătorului obrazul subţire al coruptului nu se compară cu repulsia indusă de găinarul care, dacă are ghinionul să mai fie şi recidivist, face puşcărie cât 10 corupţi la un loc.

Doar 10 dintre cele 41 de persoane condamnate definitiv anul acesta pentru luare de mită au primit pedeapsă cu inchisoarea cu executare, potrivit statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii, insă marile dosare privind această infracţiune făcute de procurori sunt tergiversate. Potrivit datelor CSM, 9 persoane au fost condamnate definitiv anul acesta la pedepsa inchisorii cu executare intre 1 şi 5 ani şi o persoană a primit o pedeapsă definitivă de pană la 15 ani de inchisoare cu executare. Astfel, cele mai multe condamnări definitive pentru luare de mită sunt cu inchisoare cu suspendare. (...)

Spre exemplu, unul dintre cazurile de condamnare pentru mită recente este cel al prim-procurorului la Parchetul de pe langă Judecătoria Dragomireşti, Anuţa Bucur. Aceasta a fost condamnată la o pedeapsă de 4 ani de inchisoare cu executare, pentru o mită de 4000 de euro. (sursa: Ziua - In 2008, Justitia a pierdut meciul cu Coruptia cu scorul de 10 la 41)