Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta Catalin Predoiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Catalin Predoiu. Afișați toate postările

joi, 18 septembrie 2008

Ministrii Justiţiei la judecata noastra

Bun. Ne-am distrat aproape 4 ani. Tumultoşi, aş putea spune. O perioadă de măcel care s-a propagat de sus în jos, de la nivel de principiu pană la nivel de răfuială personală. Aparent sau în mod real un haos cu miros de hazna, instituţii încleştate într-o luptă pe viaţă şi pe moarte, oameni politici trădaţi şi trădători, oameni corecţi şi ticăloşi. Toţi luptand sub stindardul anticorupţiei, integrităţii şi profesionalismului, însă eşuand în lehamitatea şi neîncrederea generale care ne-au cuprins pe noi toţi, spectatorii. Un spectacol grandios replicat la scară mică în sistemul penitenciar şi chiar în discuţiile de pe acest blog. Vă invit să vorbim despre sistemul penitenciar în aceşti ultimi patru ani. Să vă spuneţi părerea sinceră despre oamenii care au condus acest sistem, fie că e vorba de miniştri ai justiţiei care ne-au păstorit sau directori generali ai ANP aduşi de aceştia.
.
Înainte de toate, am, însă, o observaţie generală. Să-i spunem premisa de la care aş dori să încep acest dialog: nu toţi sunt sunt o apă şi un pămant. Nu toţi sunt ticăloşi, nu toţi îşi urmăresc exclusiv interesul personal, nu toţi sunt neprofesionişti. Dincolo de circumstanţe, de idiosincrazii sau greşeli personale, de compromisuri sau erori de judecată, dintre toate taberele prinse în încleştarea asta doar una singură poate fi mai aproape de viziunea noastră eterică despre o societate dreaptă, integră şi profesionistă, chiar dacă într-un mod profund imperfect. Oameni perfect buni sau perfect ticăloşi nu există. În această mare de gri, unii dintre ei sunt cel mai aproape de alb. Pe ei îi căutăm!
.
În dansul ăsta al reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei am schimbat în 4 ani 3 parteneri: Monica Macovei, Tudor Chiuariu şi Cătălin Predoiu. Declarativ, aceştia au urmărit aceleaşi obiective. Toţi 3 au produs şocuri la nivelul sistemului penitenciar. Cat de aproape au ajuns, însă, de aşteptările noastre?
.
Monica Macovei: apreciată de Comisia Europeană, de societatea civilă şi avand sprijinul şi admiraţia necondiţionată a intelighenţiei în Romania. A scuturat cu violenţă copacul impunităţii
juridice în care se cocoţaseră politicienii, a creat mecanisme instituţionale şi legislative anticorupţie (DNA şi ANI). A scos steguleţe roşii de pe capitolul justiţiei şi a asigurat, astfel, aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007. A reorientat sistemul penitenciar către un principiu social (reintegrarea deţinuţilor) şi a forţat transparentizarea sistemului penitenciar. În mandatul acesteia au fost scoase la concurs circa 1600 de posturi şi au fost traşi pe linie moartă dinozauri ai sistemului.
În acelaşi timp, însă, a fost permanent acuzată de influenţarea politică a DNA, de schimbarea neprofesionistă a unor legi care, prin neconstituţionalitatea lor, au dus la rezultate neconvingătoare în lupta împotriva corupţiei. În cadrul sistemului penitenciar a mizat neconcludent pe promovarea magistraţilor şi a ignorat, din punctul multora de vedere, interesele angajaţilor în favoarea drepturilor deţinuţilor. Cei doi magistraţi numiţi directori generali ANP, Marius Iacob şi Alexandru Şerban, au fost implicaţi în scandaluri de corupţie şi s-au dovedit prea puţin profesionişti şi interesaţi de o reformă sustenabilă.
În ansamblu, evaluarea generală tacită care transpare în articolele noastre a fost pozitivă în ceea ce o priveşte.
.
Tudor Chiuariu: din punctul de vedere al autorilor acestui blog a fost o ciumă. Dacă există şi aspecte pozitive ale mandatului acestuia vă las pe dumneavoastră să le formulaţi. Dotat cu impertinenţă nativă, a reuşit în 7 luni de mandat prin poziţii publice şi diferite iniţiative legislative să discrediteze lupta anticorupţie, să blocheze, legislativ şi financiar, reforma justiţiei, a fost marioneta perfectă a unor interese politice transparente şi a promovat pe linie ticăloşia şi non-valoarea la nivelul Ministerului Justiţiei. A adus un tanar la conducerea sistemului penitenciar cu comportamente suspecte de a fi tratabile la secţiile psihiatrice ale spitalelor: Marius Iosif. Acesta a impus o atmosferă de teroare în ANP, a condus sistemul spre colaps financiar, a blocat toate reformele, bune sau proaste, începute în mandatul Macovei, a fost implicat în nenumărate scandaluri publice, s-a înconjurat de incompetenţi, ticăloşi şi lingăi şi, poate cel mai important, a fost catalizatorul unora din cele mai abjecte comportamente pe care le-am văzut vreodată. În acest caz, oamenii din acest sistem, şi în special de la nivelul structurii centrale, au căzut examenul integrităţii şi demnităţii. Fie şi numai prin tăcere (deşi a fost mai mult de atat), au girat şi au fost complicii non-valorii, turnătoriei şi lipsei de integritate. Marius Iosif a adus la suprafaţă tot ce e mai rău în noi. Mă gandesc cu groază caţi dintre noi n-ar fi fost torţionarul perfect dacă totul s-ar fi întamplat prin anii '50.
Evaluarea noastră este negativă în integralitatea ei în ceea ce priveşte mandatul Chiuariu.
.
Cătălin Predoiu: oarecum apreciat şi văzut bine prin prisma statutului de independent, comportamentului decent şi echilibrat. A repus, parţial, în mişcare Ministerul Justiţiei, a încercat să schimbe personalul de conducere al ministerului, are o relaţie normală cu Consiliul Superior al Magistraturii şi nu a implicat ministerul în scandaluri majore. Şi-a asumat statutul de gestionar al ministerului pană la proximele alegeri, pentru a evita activarea clauzei de salvgardare după mandatul Chiuariu. Partea cea mai eficientă a mandatului lui au fost, cred, deciziile în legătură cu sistemul penitenciar. În ciuda sprijinului politic de care se bucura Marius Iosif, Cătălin Predoiu a dispus controale la nivelul ANP, a schimbat conducerea ANP-ului şi a eliminat persoane aflate la şefia unor direcţii. A repus pe tapet strategiile de dezvoltare a sistemului şi a organizat pentru prima oară concursuri pentru funcţiile de conducere ale ANP. A adus în frunte sistemului o persoană echilibrată şi cvasiapreciată de angajaţi: Ioan Băla.
A început să-şi dea cu stangu'n dreptu' cand a încercat să schimbe conducere DNA, în ciuda recomandărilor explicite ale Comisiei Europene. A propus în locul lui Daniel Morar o catastrofă care s-a făcut de ras în şedinţa secţiei de procurori a CSM. A rămas înconjurat de consilierii lui Chiuariu şi cu secretari de stat numiţi de primul ministru peste capul lui. Începe să dea dovadă că este profesionist şi integru pană la limita ordinului politic.
Evaluarea generală tacită care transpare din articolele noastre este pozitivă.
.
Sunt doar cateva din lucrurile pe care le putem spune despre aceşti oameni. Însă sunt nişte indicii. Toţi 3 ne-au influenţa viaţa în mod direct. Vă invit, deci, să vorbim despre ei!
.

sâmbătă, 6 septembrie 2008

Ordonanţa de urgenţă - istoria uitată a justiţiei

Haos legislativ întreţinut cu ordonanţe de urgenţă
.
Cel mai recent proiect de act normativ supus consultării publice de către Ministerul Justiţiei a dispărut de pe site-ul oficial la numai 40 de minute de la publicare. Link-ul încă funcţionează la această oră, dar anunţul iniţial şi documentul de consultare este invizibil.
.
Explicaţia cea mai la îndemână este că proiectul nu era destinat să ajungă în atenţia publicului larg. Doar o 'problemă de comunicare' din MJ ne-a permis să-l vedem pentru câteva minute. Ordonanţe de guvern promovate în secret au mai existat, cea de faţă nefiind o noutate. Acest eveniment explică însă un fenomen. Aveţi în toată splendoarea reţeta haosului legislativ. Justiţia însăşi nu respectă principiile legiferării.
.
Actul normativ este negociat într-un cerc restrâns şi este supus procedurii de consultare doar dacă nu prezintă interes pentru public. Transparenţa decizională nu este aplicată proiectelor sensibile, iar cel apărut câteva minute pe site-ul MJ este din această categorie.
.
Transparenţa decizională - un moft?
.
Logica transparenţei decizionale scapă intereselor personale. Apare astfel un act normativ care va da prilej altor sute şi mii de procese şi care va trebui iarăşi modificat, de prezentul sau de viitorul guvern, cu toată harababura de rigoare.

Aparatul de lucru al ministerului a învăţat cum să forţeze şi mâna acestui ministru. Funcţionari deprinşi cu trocurile şi trucurile legislative redefinesc agenda ministerială. Consilierii ministrului nu fac excepţie. De cele mai multe ori se lasă folosiţi ca factor de influenţă de către directoraşi mult prea vechi în minister.

Probabil că proiectul va fi deja în şedinţă de guvern săptămâna viitoare. Cresc salariile în justiţie. Asta contează, nu faptul că legea a mai fost încălcată, încă o dată, chiar de către Ministerul Justiţiei.

joi, 24 iulie 2008

Raportul Comisiei Europene despre esecul justitiei romanesti

Ieri a fost dat publicităţii raportul pe justiţie al Comisiei Europene. România a primit notă de trecere dar rămâne între codaşii Europei la acest capitol. Au fost şi bile albe, dar au fost preponderente bilele negre.
.
Cauzele politice ale corupţiei evidenţiate în raportul Comisiei Europene
.
Lipsa voinţei politice în lupta împotriva corupţiei a fost principala constatare negativă. Mecanismul de luptă împotriva corupţiei există însă clasa politică se opune din toate puterile blocând anchete judiciare şi promovând acte normative care să submineze o justiţie funcţională.
.
Politicienii sunt corupţi, nu e tocmai o noutate, dar dosarele blocate de către chiar Parlamentul României sunt o probă clară în acest sens.
.
Liderii politici şi-au dat toţi cu părerea. Puterea a văzut mai mult bilele albe, care, fie vorba între noi, nu-i aparţin în totalitate. Opoziţia a văzut doar bilele negre, la care, fie vorba între noi au fost pe alocuri părtaşi.

Raportul pe justitie al Comisiei Europene cere un consens fara echivoc din partea tuturor partidelor din Romania in eradicarea coruptiei si continuarea anchetarii fostilor demnitari, pentru a exista si sentinte in cazuri concrete. Lipsa unor astfel de sentinte produce "ingrijorare" la Bruxelles.

In plus, cere Guvernului finalizarea Codului de Procedura Penala si Codului Penal si renuntarea la amendamentele aduse la cele doua documente. Lupta impotriva coruptiei trebuie depolitizata in Romania, iar CSM sa asume o pozitie lipsita de echivoc in combaterea coruptiei la nive inalt in contextul dezbaterii din Parlament. (sursa: HotNews)

Ministerul Justiţiei are restanţe la elaborarea actelor normative
.
Ministrul justiţiei, dl. Catalin Predoiu, a avut o declaraţie publică sobră notând totuşi bucuros că a putut să mai repare greşelile junelui Chiuariu şi că s-a ales cu o notă de trecere. Ministerul Justiţiei rămâne însă dator la capitolul acte normative. Codul penal şi codul de procedură penală vor trebui promovate în cel mai scurt termen.
.
Şochează atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii care parcă trăieşte în norii minţii Lidiei Bărbulescu. Totul merge bine după mintea reprezentantei CSM. Constatările justiţiabililor şi ale experţilor Comisiei Europene o contrazic însă. Magistraţii răspund la comandă politică tocmai în cazurile de mare corupţie, spune raportul dat ieri publicităţii.
.
Recompense politice pentru magistraţi obedienţi
.
De ce există magistraţi care răspund comenzilor politice? Unii pentru bani, alţii pentru putere, ca orice alţi corupţi ai României. Recompense politice pentru magistraţi au fost introduse de ani buni sub pretextul deschiderii şi transparenţei.
.
Sute de magistraţi cu prietenii politice au fost numiţi în funcţii administrative pe salarii de mii de euro. Cât de buni au fost nici nu a contat. Important e că fiecare şi-a primit plata pentru 'serviciile' aduse.
.
Ministerul Justiţiei 'cimitirul' magistraţilor politici?
.
La acest moment încă există sute de magistraţi care ocupă funcţii administrative deşi sistemul judiciar este într-o mare criză de personal. Supravieţuirea unor personaje precum Katalin Kibedi, Gheorghe Mocuţa, Marius Iosif sau Gheorghe Şpaiuc, toţi magistraţi, nu miră.
.
Comanda politică reclamă menţinerea acestora în poziţii bine plătite, deşi şi-au demonstrat incompetenţa, reaua voinţă şi lipsa de calităţi umane.
.
Raportul pe justiţie notează politizarea justiţiei şi acuză Parlamentul de acest lucru. Magistraţii politici scapă acestei judecăţi, iar vina cade exclusiv pe Consiliul Superior al Magistraturii. De ce ar trebui protejaţi aceşti 'magistraţi'? Există alt motiv decât recompensa politică?
.
PS. De curând vă informam că un alt magistrat cu trecut şi viitor politic a fost numit secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Sorin Stănescu, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este un novice politic. Stănescu este procuror de partid de aproape 10 ani şi nu întâmplător a fost numit secretar de stat.
.
Link-uri utile:

duminică, 6 iulie 2008

Reforma Arialului 12: mai îngust, mai centralizat, mai defectuos

Sesizare
Echipa blogului Penifest sesizează Corpul de Control al Ministrului Justiţiei cu privire la încălcarea flagrantă a dispoziţiilor interne ale Ministerului Justiţiei de către însuşi ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu. Acesta a încălcat grav şi cu bună ştiinţă pe 1 iulie anul curent dispoziţia secretarului general al MJ nr 10/2.06.2008 prin care se modifică fontul folosit de MJ în corespondenţa internă, externă şi internaţională din ARIAL NARROW 12 în ARIAL 12. Astfel, în exercitarea funcţiei sale, paratul Cătălin Predoiu a emis şi semnat în data de 1.07.2008 Ordinul MJ 1827/C scris cu ARIAL NARROW 11, contrar dispoziţiei amintite mai sus. Ataşat găsiţi ordinul şi dispoziţia menţionate. Solicităm Corpului de Control anchetarea sus-numitului şi luarea de îndată a măsurilor administrative care se impun în legătură cu acesta.

Revoluţia lu' peşte în comunicare
OK. Nu vă impacientaţi. E o glumă determinată de o situaţie ilară cu privire la două documente privind comunicarea la nivelul Ministerului Justiţiei, care, dacă aplicate, vor bloca total comunicarea externă a ANP cu consecinţe asupra transparenţei întregului sistem penitenciar.

Lasand la o
parte situaţia haioasă a reformei Arialului 12, neimplementată nici măcar de către Cabinetul Ministrului :-), faptele sunt următoarele:

1. Conform Planului de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009
, una din problemele identificate la nivelul ANP este imaginea instituţională defavorabilă si comunicarea defectuoasă în sistem/în afara sistemului (pag. 3) - n.r. absolut corect;

2. În data de 2.06.2008 are loc prima "revoluţie în comunicare": prin Dispoziţia 10/2.06.2008 se modifică fontul folosit de MJ în corespondenţa internă, externă şi
internaţională din ARIAL NARROW 12 în ARIAL 12 (sic!);

3. În data de 01.07.2008, ministrul Justiţiei emite Ordinul 1827/C/2008 care, la articolul II, prevede că

Directorii direcţiilor şi ai departamentelor fac declaraţii publice sau de presă numai
după consultarea prealabilă a Departamentului Comunicare,

iar la articolul III că

Punctele de vedere oficiale şi poziţiile de răspuns sunt aprobate în prealabil de către ministrul Justiţiei.

Consecinţe: centralizare, reacţie întarziată şi lipsă de transparenţă
În mod evident, sfera de aplicabilitate a articolelor menţionate, şi nu numai, se restrange doar la nivelul Ministerului Justiţiei. Din păcate, acestea se vor aplica şi la nivelul Admnistraţiei Naţionale a Penitenciarelor adancind problema imaginii defectuoase a sistemului penitenciar şi a lipsei de transparenţă a acestuia. Astfel, ordinul va conduce la:

1. recentralizarea procesului de comunicare în cadrul sistemului penitenciar. Deşi pe parcusul anului 2006 şi începutul lui 2007 s-au făcut eforturi pentru crearea unei structuri de comunicare eficiente la nivelul tuturor unităţilor penitenciare, cu accent pe descentralizare şi, implicit, pe responsabilizare şi creşterea transparenţei unităţilor, prevederea absurdă privind avizul de la Departamentul de Comunicare al MJ sau aprobarea de către ministru a oricărei poziţii oficiale va descuraja purtătorii de cuvant din unităţi sau chiar de la ANP şi va bloca comunicarea externă (cu mass-media, în primul rand);
2. încărcarea inutilă a sarcinii Departamentului de Comunicare al MJ: imaginaţi-vă 6 purtători de cuvant sunand zilnic la MJ (unul cu o evadare, altul cu o ieşire în comunitate, altul cu vreo sinucidere etc.);
3. un ministru care răspunde personal la solicitările jurnaliştilor: "să trăiţi domn ministru! Directorul X de la Penitenciarul Y vă deranjează. Avem o solicitare pentru o poziţie oficială privind achiziţionarea franzelelor la popota noastra de la jurnalistul Z de la Fiţuica Transilvană.....";
4. inutilitatea purtătorilor de cuvant din sistem. În mod normal, cu astfel de prevederi, singurii responsabili pentru comunicare devin secretara şi telefonul. Jurnalistul se va orienta, în mod natural, cu solicitările către Departamentul de Comunicare al MJ, singurul îndreptăţit să ofere un răspuns oficial;
5. va zadărnici orice tentativă de elaborare a unei Strategii de Comunicare şi Imagine a ANP şi, în primul rand, a unui Plan de Acţiune în materie. Cam ce om normal la cap ar înşira căteva zeci de acţiuni într-un astfel de plan, ştiind că oricare dintre acestea presupune evident un act de comunicare externă în prealabil aprobat de MJ?;
6. finalmente, la lipsă de transparenţă şi adancirea imaginii de sistem închistat, netransparent şi prea puţin prietenos cu presa şi societatea civilă în ansamblul ei. Cum aţi reacţiona dumneavoastră ca jurnalist care cere o poziţie din partea unui penitenciar pe o oarecare problemă, ştiind că trebuie să predaţi materialul la ora 2-3, iar purtătorul de cuvant va raspunde nonşalant că trebuie să-l întrebe mai întai pe ministru, eventual prin intermediul ANP?

Acestea sunt doar cateva din consecintele posibile ale aplicării ordinului. E adevărat, suntem de acord că bolovanilor care au tot scris comunicate de presă inepte şi agramate în ultimele luni nu li se poate da responsabilitatea comunicării şi construirii imaginii sistemului penitenciar. În mod cert, aceştia , ca de altfel mulţi purtători de cuvant de la nivelul unităţilor care nu au mai fost evaluaţi de la sfarşitul lui 2006 (şi care oricum nu au mai făcut mare lucru de atunci în lipsa unei strategii şi coordonări eficiente de la ANP), trebuie schimbaţi din funcţii. Sau făcute eforturi pentru profesionalizarea lor. Nu înţeleg, însă, cum un fost purtător de cuvant al Penitenciarului Jilava, schimbat din funcţie şi avertizat pentru activitate dezastruoasă, ajunge la Seviciul Cabinet ANP, responsabil cu comunicarea!

P.S. Arial nu e detergent domnu' Stan / Micu.

sâmbătă, 5 iulie 2008

Reformarea serviciului penitenciar, ep. I - Argument

Agenda reformării penitenciarelor - un nou început
.
Odată cu numirea noii conduceri a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei a anunţat şi Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009. Cele mai importante probleme sunt identificate şi este propusă o abordare logică de soluţionare a acestora.
.
Planul se inspiră din Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar 2007 - 2010 preluând o parte dintre obiectivele acesteia.
.
Strategia este un document de politică publică elaborat în perioada 2006 - 2007 însă implementarea acesteia a fost blocată după numirea echipei Chiuariu la ANP. S-a pierdut astfel şansa valorificării unui trend pozitiv înregistrat în perioada 2005 - 2007.
.
Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar - agonie şi extaz
.
Marius Iosif deranjat de întrebările mass-media referitoare la refuzul de a implementa această strategie a descis anularea acesteia şi înlăturarea de pe site-ul instiuţiei. Efectele acestui habarnism managerial se văd în situaţia de criză în care se află sistemul penitenciar în prezent.
.
Ulterior ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, a dispus consilierilor săi reanalizarea acesteia şi actualizarea conform noilor realităţi. Aceleaşi probleme dar mai dificil de rezolvat datorită anului de regres în care echipa Chiuariu a s-a aflat la conducerea penitenciarelor.
.
Planul de eficientizare - soluţii pe termen scurt
.
Planul de eficientizare propus are un număr de 5 obiective, fiecare realizabil prin măsuri concrete până la jumătatea anului viitor:
  1. Asigurarea unui nivel optim al resurselor financiare pentru funcţionarea serviciului penitenciar;
  2. Adaptarea politicii de resurse umane la nevoi le sistemului peni tenciar;
  3. Management eficient al sistemului penitenciar;
  4. Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, şi
  5. Asigurarea mijloacelor logistice necesare funcţionării sistemului penitenciar

O strategie pe termen lung/un plan bun înseamnă rezultate bune

Pentru că, măcar de această dată, se pare că există interes pentru o abordare managerială coerentă şi constructivă vă propun să ne implicăm în acest efort. Începând de mâine vom analiza împreună Planul propus şi Strategia existentă.
.
Mai jos vă punem la dispoziţie ambele documente. Sugestiile pe care le vom primi vor fi transmise Ministerului Justiţiei şi celor interesaţi.
.
Vom privi exerciţiul de planificare dintr-o perspectivă pragmatică. Ne interesează implementarea acestuia şi obţinerea unor rezultate concrete în termen cât mai scurt.
.
Primul episod - de încălzire
.
În zilele următoare vom discuta despre:
  1. Identificarea problemelor sistemului penitenciar;
  2. Stabilirea priorităţilor de dezvoltare;
  3. Asigurarea resurselor pentru implementare;
  4. Obiective generale şi obiective specifice;
  5. Plan de activităţi şi riscuri de implementare;
  6. Coordonarea implementării şi transparenţă decizională.

În funcţie de sugestiile dumneavoastră vom încerca să aducem în discuţie tot ceea ce vă preocupă în legătură cu abordarea strategică a managementului sistemului penitenciar.

Link-uri utile:

PS Între timp vom reveni cu problema rămăşiţelor găştii lui Chiuariu:

  • Ghoerghe Şpaiuc poetul - procuror care continuă să încaseze peste 20.000 de RON lunar ocupându-se de feng shui-uri va reveni în atenţia noastră;
  • Bogdan Costaş ameţitul care este părtaş alături de Marin Dumitru la distrugerea sistemului financiar şi logistic al sistemului penitenciar va beneficia de o atenţie specială;
  • Florin Stanciu habarnistul care face pe inspectorul şef al penitenciarelor româneşti va fi eroul unei noi serii de articole;
  • ... poate şi ceva educaţie şi asistenţă psihosocială.

marți, 17 iunie 2008

Concursul pentru şefia ANP în aşteptare

Concursurile pentru funcţiile de conducere din ANP şi penitenciare sunt încă în faza de proiect. A trecut deja o lună de la promisiunea ministrului justiţiei.
.
Concursuri pentru funcţiile de conducere din ANP
.
Acum o lună ministrul justiţiei, dl. Predoiu, promitea la schimbarea din funcţie a lui Marius Iosif funcţiile de conducere din sistemul penitenciar vor fi scoase la concurs. Ieri a apărut pentru observaţii modificarea modificării ordinului în materie.
.
În ritmul ăsta concursul are şanse să fie anunţat în termenul promis de ministru, dar cel mai probabil va fi timp doar pentru ocuparea câtorva funcţii, având în vedere că se apropie alegerile. Timpul trece şi o mare parte din acesta este utilizat pentru discuţii, modificări şi acorduri.
.
Există deja un ordin din 2007 care modifică un ordin din 2006. Acum apare şi ordinul din 2008 care, deloc surprinzător, îl modifică pe cel din 2007.
.
Se pun virgule, se complică paragrafe, se pun piedici
.
Aş vrea să pot spune că între aceste ordine a existat un adevărat proces de optimizare normativă. Se pun virgule, se complică paragrafe şi se scapă din vedere esenţa.
.
Un astfel de ordin ar trebui să strige atât tare că "Vrem şefi buni!" încât chiar şi Petre Cap Roşu Stan, măsluitorul ajuns director general adjunct la ANP să audă. Modificările acestea, atât de frecvente, strigă din păcate doar "Nu ştim ce vrem!".
.
Din punctul meu de vedere ordinul din 2006 era cel mai permisiv şi cel mai bun. A permis încadrarea a 9 posturi de director de unitate. S-a înregistrat, e adevărat şi un eşec numit Dan Halchin. Motivele le-am discutat deja.
.
Deja - vu cu statutul personalului
.
Aceiaşi soartă a avut şi legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificările şi completările ulterioare.
.
În 2006 s-a negociat o formă care:
  • făcea consultarea sindicatelor obligatorie
  • introducea dreptul la compensarea chiriei
  • recunoştea dreptul la declanşarea conflictelor de muncă

După care a urmat legea salarizării. Au fost şi ceva încadrări.

În 2007 nu s-a negociat. ANP a cerut observaţii şi a mimat colaborarea, dar a promovat o formă care:
  • elimină dreptul la compensarea chiriei
  • pune oprelişti promovării agenţilor şi
  • face imposibilă încadrarea de personal (celebrul art. 28)

După cum deja ştiţi. Nu a urmat nimic.

Pardon. În 2008 a urmat ordonanţa secretă negociată în secret de Marius Iosif şi doi foşti secretari de stat. Se urmărea amuţirea sindicatelor şi permanentizarea unor împuterniciţi. Dar sindicatele au fost pe fază şi totul s-a stopat.
.
Părerile pot fi împărţite în legătură cu cele de mai sus. Unii vor zice că aşa e mai bine. Alţii vor zice că e un dezastru. Tot ce pot spune e că indiferent cum fac trebuie să înceapă odată să scoată la concurs.
.
Ocuparea funcţiilor de conducere va putea asigura coerenţă în activitatea ANP şi a unităţilor penitenciare. Dacă... aceste concursuri vor fi corecte.
***
Veşti de la ANP
.
O veste interesantă vine dinspre ANP. Comisia de disciplină, sătulă de 'sugestiile' zilnice ale lui Gheorghe Şpaiuc, şi-a dat în bloc demisia. Cei care au rămas au rămas fie pentru că se numesc Berechet fie pentru că au de gând să-l înfrunte pe Şpaiuc.
.
Domnu' Şpaiuc, învăţat ca la Parchetul Iaşi, se mai bagă în dosarele comisiei de disciplină şi dă indicaţii despre cine trebuie şi cine nu trebuie să fie pedepsit... după vizita impricinaţilor sau a altor ridicători de proptele.
.
Link-uri utile:

sâmbătă, 31 mai 2008

ANP si MJ in dialog cu sindicatele din penitenciare

Ieri, 30.05.2008, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei au întâlnit sindicatele din penitenciare pentru "o rundă de discuţii" referitoare la "problematica sistemului penitenciar din România".
.
Vă prezentăm, pe scurt, modul în care s-au desfăşurat 'ostilităţile', cu menţiunea că după ce vom primi aide memoire - ul întocmit de domnul consilier Radu Buică vom reveni şi cu alte amănunte, dacă este cazul.

La ora 11.00 a avut loc şedinţa de la sediul ANP. Conducerea instituţiei a luat pulsul sindicatelor pentru întâlnirea de după prânz de la MJ. S-au discutat probleme generale nici una dintre părţi nefiind dispusă să intre în amănunte.
.
Reprezentanţii ANP au fost apatici însă sindicaliştii, deşi fără miză în această discuţie, au depus documente curpinzând sinteza problemelor în divergenţă. După pozele de grup, Gheorghe Şpaiuc a părăsit întâlnirea fiind chemat la minister.
.
La ora 15.00 a vut loc întâlnirea programată la Ministerul Justiţiei. Au participat:
  • ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, pentru câteva minute;
  • Radu Ragea, consilier al ministrului - responsabil de relaţia cu ANP;
  • Radu Buică, consilier - responsabil de secretariatul întâlnirii;
  • Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan şi Marin Dumitru - şefii ANP;
  • reprezentanţi ai FSANP, SNLP şi Sindicatului Frăţia Jilava.

Ministrul justiţiei a participat la deschiderea "rundei de discuţii". Domnul Predoiu a promis celor prezenţi că cele scrise de 'anumite surse mass - media' referitoare la nerespectarea memorandumului de la 01 aprilie 2008 nu se vor materializa. Amintim domnului ministru că au trecut deja două luni de la semnarea înţelegerii şi încă suntem la faza de discuţii aşa că va trebui să depăşească momentul politic al declaraţiilor şi angajamentelor.

Sindicatele au expus problemele, fiecare punct fiind discutat. Domnul Petre Stan, tot roşu la faţă, a tăcut adânc şi a notat conştiincios. Domnul Marin Dumitru a afişat un aer şmecher - distrat pe tot parcursul discuţiei, însă nu a intervenit semnificativ. Gheorghe Şpaiuc s-a străduit, foarte timorat, să joace rolul directorului general.

În cele din urmă au fost stabilite etapele colaborării viitoare, dar nici Ministerul Justiţiei şi nici ANP nu şi-a asumat explicit soluţionarea în vreun sens a vreunei unei doleanţe cu excepţia semnării Acordului colectiv şi a Contractului colectiv de muncă. Restul problemelor se vor discuta în 'comisia paritară' ce urmează a intra în funcţiune la începutul lunii următoare.

În pofida acestei deschideri către dialog, nivelul de înţelegere a problemelor din sistemul penitenciar demonstrat de conducerea MJ şi ANP ne îndeamnă să fim destul de rezervaţi în ceea ce priveşte momentul apariţiei primelor rezulate concrete.

PS. Ziua de ieri a adus zvonul că dl. Gheorghe Şpaiuc, nu va mai fi delegat în funcţia de director general începând de luni, 02.06.2008. Surprizele ultimelor zile nu exclud o astfel de decizie având în vedere lipsa de implicare a lui Şpaiuc.

Link-uri utile:

sâmbătă, 17 mai 2008

Nevoia de normalitate

Generalul Binisor isi teroriza cu placere angajatii. Ba, te dau afara ba, urla el din rasputeri la directori, la secretara sau prin telefon la sefii de penitenciare. Scrie ba, scrie, cand iti vorbeste un general, si directorii se aplecau infricosati peste agende si notau cu febrilitate toate lucrurile fara noima pe care generalul obisnuia sa le dicteze, cu indreptatita convingere.
Cacat, cacat, tipa isterizat generalul cand indraznea careva sa ridice privirea sau sa aiba si el o parere, tu faci cum iti dictez io, ba, ca altfel dau cu tine de pamant de nu te vezi, ai inteles?!
.
Cand generalul n-a mai avut incotro si a trebuit sa paraseasca totusi ANP-ul, a adunat tot personalul in sala mare de sedinta si a tinut un discurs interminabil. Am facut scoala de ofiteri, am terminat-o printre primii, tragea el de timp, doar doar cineva sau ceva va infaptui, totusi, o minune si-i va da inapoi scaunul de director cu care se acomodase atat de bine. De fapt am terminat-o chiar primul, s-a hotarat el pana la urma sa supraliciteze, dar minunea tot nu s-a infaptuit!
.
Cand magistratul Iosif n-a mai avut incotro si a trebuit sa parasesca la randul sau ANP-ul, a invitat in sala mica de mese numai directorii si sefii de servicii. Am intalnit aici oameni rai, s-a stropsit el negru de suparare, si in randul din fata patru subalterni au aplaudat, cu uimire si incantare, puterea de patrundere a magistratului. Sper sa-mi continuati totusi proiectele, a continuat el cu binecunoscuta-i severitate si directorul economic a alergat devastat sa dea telefon la baza de aprovizionare ca sa ordone sa se plateasca mocheta personalizata. A doua comanda, pentru ca prima nu fusese pe placul magistrului!
N-avem cum, a raspuns sfios cineva la capatul firului, n-avem de unde ca nu era prevazut. Nu stiu ba, nu ma intereseaza, luati din alta parte si platiti-o imediat ca trebuie sa continuam proiectele magistratului!
.
In nici patru ani, ANP-ul se afla la al saselea director general (fost, timp de doua saptamani director general, fost timp de un an director general adjunct!). Sub ei s-au perindat alti opt directori generali adjuncti. Cu exceptii care intaresc regula, directorii astia au semnat hartii, au vizitat rar sau deloc unitatile, au dat ordine si decizii pe care, daca nu si le-au anulat mai apoi singuri, le-au anulat inlocuitorii, si-au dat prime, si-au angajat rudele si prietenii, si-au instalat in functii de conducere favoritii, au calatorit, au complotat, au haituit si umilit subalternii, s-au lasat adorati, si-au construit case, si-au cumparat terenuri, au comis cu dezinvoltura abuzuri si ilegalitati.
.
Cu exceptii care intaresc regula, in urma lor n-a ramas nimic!
Sau daca vreti, a ramas un sistem penitenciar in care lucrurile se carpesc si la propriu si la figurat de la o zi la alta, un sistem in care initiativa este catalogata ca fiind abatere, un sistem in care angajatii nu au curajul sa vorbeasca, un sistem care nu are nicio legatura cu "standardele europene", formula standard cu care a defilat de-a lungul anilor toata armata asta de sefi pe la sedintele de bilant.

In 15 mai 2008 ii scriam dlui. ministru Catalin Marian Predoiu o scrisoare deschisa si amara. Stiam ca ultimului director general, judecator Marius Iosif, cel care a reusit performanta aproape uluitoare de a fi mai incapabil decat generalul Binisor, i se semnase prelungirea detasarii si asta echivala cu o lovitura mortala, aplicata unui sistem si asa aflat in deriva.

Din fericire, Marius Iosif nu mai e si iata-ma intr-o postura neobisnuita, aceea de a multumi ministrului, cu recunostinta si tristete in egala masura, pentru normalitate!

vineri, 16 mai 2008

Zvon - Kibedi şi Mocuţa pe făraş

Nu avem certitudinea informaţiei şi n-am reuşit să o confirmăm, însă surse din Ministerul Justiţiei ne-au şoptit că secretarii de stat Katalin Kibedi şi Gheorghe Mocuţa vor părăsi ministerul. Un semn bun şi un indiciu că ministrul Cătălin Predoiu continuă curăţenia începută cu consilierii lui Chiuariu (mari amatori de stimulente şi prime) şi directorul general al ANP, Marius Iosif (la rândul lui, mare amator de sporuri şi răzbunări meschine).
.
Reamintim că domnul Gheorghe Mocuţa a fost protectorul conducerii ANP, cel care a contribuit la introducerea pe şestache în şedinţă de guvern a ordonanţei de urgenţă care ar fi pus pumnul în gură sindicatelor şi ar fi dat liber la abuzuri în numirea magistraţilor în sistem (nu că ar fi prima oară).
.
Doamna Katalin Kibedi s-a remarcat în ultima perioadă, din păcate, doar prin scandaluri amoroase şi încercări de a da, nelegal, un apartament de 3 camere iubitului acesteia.
.
Aşteptăm să vedem dacă informaţia se confirmă şi urăm succes ministrului!
.
UPDATE ora 16.45
Ceea ce dimineaţă părea a fi un zvon, este confirmat de o a doua sursa din Ministerul Justitiei: Katalin Kibedi şi Gheorghe Mocuţa ar fi fost revocaţi din funcţie de către primul ministru, iar decizia acestuia urmează a fi publicată săptămâna viitoare în Monitorul Oficial.

UPDATE ora 23.50
Deşi am încercat toată ziua să obţinem o informaţie certă, încă nu ştim dacă cei doi vor pleca. Informaţiile sunt contradictorii. Aşteptăm să vedem evoluţia situaţiei. Pentru ANP, plecarea lui Gheorghe Mocuţa ar fi o binefacere. Să sperăm că ministrul va lua (a luat) decizia corectă.