Nu traiesc bine!

Un cititor intreaba, sau se intreaba retoric, incotro ne indreptam, noi, sistemul penitenciar. In afara presupunerilor, nimeni nu poate sa spuna cu exactitate care va fi mersul lucrurilor in viitorul mai mult sau mai putin indepartat. Un lucru e sigur insa, stramb cum este construita, lumea va avea inca multa vreme de-acum incolo nevoie de penitenciare si sarcina asta ingrata, de a carpi cum s-o putea mai bine, ceea ce nu poate societatea sa tina in frau, prin mecanismele si institutiile abilitate, ne revine tot noua, lucratorilor de penitenciare.

Asadar, nu suntem urmariti inca de spectrul somajului si asta este o certitudine. Ramane dilema sporurilor, ni le lasa, nu ni le lasa, pe toate, unele, niciunul?

Cu cateva luni bune in urma a inceput, pe neasteptate, marea vanatoare de vrajitoare impotriva tuturor bugetarilor. Unii au salarii prea mari (sporurile fiind de altfel dovada suprema a imoralitatii!), altii sunt incompetenti, altii sunt de prisos, altii sunt corupti, altii sunt pur si simplu. Campania asta, alimentata si intretinuta cu grija, ne-a transformat putin cate putin, intr-un soi de inamici publici, un fel de vampiri care secatuiesc visteria bietei tarisoare, lipsita de aparare.

Am realizat lucrul asta intr-o zi in care, in realitate fara nicio intentie ascunsa, cineva m-a intrebat cat castig la penitenciare. Si cu toate ca intrebarea nu era una de rea credinta, raspunsul meu, ezitant si timid oarecum, s-a lasat asteptat. Care va sa zica, pe dedesupt, degetul cu care m-au tot tintuit pe mine, functionarul, a lucrat in mintea mea si iata-ma rusinat aproape, pentru ca, o data pe luna, intind mana dupa fluturasul pe care, in marea lui generozitate, contribuabilul, mi-l inmaneaza totusi, batandu-mi in acelasi timp, apasat, obrazul.

Aaa, daca cel mai mare ministru ar fi aparut intr-o seara la televizor si mi-ar fi spus omeneste ca tara trece printr-o criza financiara de proportii si ca urmare trebuie sa strangem randurile, as fi fost dispus sa renunt, de patriot ce sunt, cel putin pentru o vreme, la un spor, la doua sau la mai multe sporuri. In marea lui intelepciune insa, cel mai mare ministru a gasit de cuviinta sa se propteasca prosteste pe toate ecranele si ranjind batjocoritor, sa ma anunte cu vie satisfactie ca "pusca si cureau lata, ce sporuri aveam odata!".

Habar n-am care au fost criteriile dupa care, la vremea respectiva, au fost gandite toate sporurile lucratorilor de penitenciare, cert este ca cineva le-a gandit, pornind de la ideea ca este un sector de activitate special si le-a aplicat in consecinta. Cum nu le-am inventat eu, cum n-am stat cu mana intinsa pe sub ferestrele guvernatilor, milogindu-ma la nesfarsit, cum nu bag mana in portofelul nimanui, cum salariul meu de lucrator de penitenciare nu este un salariu de nabab ( ba chiar dimpotriva!), cum am pretentia ca-mi fac datoria, trag linie, adun si constat ca sunt indreptatit sa pretind respect si consideratie pentru calitatea mea de lucrator de penitenciare!

Sunt magistrati a caror incompetenta am simti-o din plin, pe propria mea piele si gandul ca au dreptul sa emita inca judecati de "valoare" prin instantele patriei, imi provoaca frisoane. Sunt medici care conditioneaza actul medical, care dispretuiesc profund pacientii.

Sunt profesori nestiutori de carte, sunt politisti corupti pana in maduva oaselor, sunt militari fricosi si ingusti la minte, sunt diplomati incompetenti pana la lacrimi si sunt lucratori de penitenciare care traiesc in deplina "intelegere" cu cetatenii privati de libertate, pentru fapte similare. Dar a-i pune pe toti intr-o singura oala, a-i trata pe toti ca pe niste escroci ordinari care smecheresc populatia, mi se pare de-a dreptul prosteste.

Pentru ca nu meseria ii da valoare unui om ci omul da valoarea acelei meserii si atitudinea asta, de tanc prost care intarata cainele printre ulucile de la gard, este pe cat de infantila, pe atat de periculoasa!

Să nu uiţi, asimilatule!

Tocmai m-am oprit din lăcrimat. Vă rog să-mi iertaţi tulburarea. Nu observasem ultimele două comunicate de presă postate pe site-ul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, iar când am intrat – ce să vezi – tragedia se întâmăplase.

Asimilaţii magistraţilor, ăia care nu reuşesc nici măcar să-şi ia definitivatul la aceleaşi materii la care sunt admişi cu note mari, se supărară nene pe presa asta ingrată care le critică statutul lor privilegiat în raport cu alţi birocraţi de prin ministere. Şi după ce că se supărară, măi frate, trântiră şi ditamai comunicatu’ ofuscat.

Se pare că sunt cei mai competenţi şi cei mai necesari, şi fără asimilarea lor nu se poate. E o chestiune de obraz până la urmă, statul trebuie să-şi permită câţiva pupili şi pupile care să primescă salarii de magistraţi, făcând în esenţă muncă de birocraţi.

Personalului asimilat judecătorilor şi procurorilor funcţionează exclusiv în cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC), Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Public, instituţii care asigură buna funcţionare a justiţiei şi contribuie la garantarea independenţei acestui serviciu public.

În prezent, din totalul de 469 de posturi aprobate pentru aparatul propriu al MJLC, 202 sunt prevăzute pentru personalul de specialitate juridică, asimilat judecătorilor şi procurorilor, iar dintre acestea 175 deposturi sunt ocupate (în această categorie, intră şi judecătorii şi procurorii detaşaţi la MJLC). Din cele 175 posturi ocupate, un număr de 15 consilieri juridici asimilaţi sunt în prezent detaşaţi pe perioade determinate în cadrul altor instituţii guvernamentale naţionale sau internaţionale.

Toate aceste condiţii speciale care privesc atât accesul în MJLC, cât şi atribuţiile, cariera, interdicţiile şi incompatibilităţile profesionale justifică statutul de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul MJLC, diferit al altor categorii de personal de specialitate juridică. Spre exemplu, în cadrul MJLC activează şi 45 de persoane cu studii juridice care, prin natura activităţii, lor nu îndeplinesc atribuţii specifice personalului asimilat.(sursa: link)

Un alt comunicat ia act cu supuşenie de părerea proastă pe care ditamai Bundestagu’ o are despre mersul justiţiei româneşti, asta cu consilieri asimilaţi, coduri de groază şi penitenciare a nşpea roată la căruţă.

De data asta semnează personal Independentul şi nu mai e tare pe ‘baricăzile’ punctelor de vedere. Semnalul Bundestagului e îngrijorător, semnalele din mass media şi dinspre societatea civilă sunt chipurile inexacte.

Decizia Bundestagului reprezintă un semnal îngrijorător care trebuie tratat cu toata atenţia, pentru că reflectă nemulţumirea acestui stat membru al Uniunii Europene faţă de evoluţia celor patru obiective de referinţă din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Decizia Bundestagului confirmă semnalele prealabile potrivit cărora unele state membre ale U.E. presează Comisia Europeană în direcţia unei atitudini severe în evaluarea progreselor în domeniul Justiţiei şi combaterii corupţiei. (sursa: link)

Cu precizarea că inexactităţile din presă nu sunt deloc inexactităţi, iar salariul asimilaţilor este exact cel pe care-l primeste un magistrat, închei aici tulburat şi neliniştit de soarta de asimilat.

Catavencu - Predoiu a falimentat Justiţia. La propriu

Ministrul Predoiu stă între ciocanul magistraţilor şi nicovala grefierilor. Nici nu s-a terminat scandalul cu contractul de muncă al grefierilor, că magistraţii pregătesc bătălia pentru bugetul Ministerului de Justiţie. Iniţiativa constă în mutarea bugetului de la minister la Înalta Curte. Pe scurt, magistraţii susţin că MJ nu gestionează cum se cuvine bugetul instanţelor şi vor independenţă administrativ - financiară.

În acest sens, judecătorii au întocmit o rezoluţie pentru autoguvernarea puterii judecătoreşti, care este adoptată în acestă săptămînă de toate adunările generale ale instanţelor din ţară.

O radiografie la buzunarul Justiţiei arată cam aşa: trecînd peste cele 400 de milioane de euro pe care MJ trebuie să le scoată pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraţilor şi personalului auxiliar, nici bugetul de cheltuieli al instanţelor nu e deloc roz.

Pînă în prezent s-au consumat deja, în medie, cam 50% din banii alocaţi la capitolul bunuri si servicii în bugetul pe 2009, destinaţi cheltuielilor de funcţionare efectivă a instanţelor. Cu alte cuvinte, încă trei-patru luni şi gata banii. Nici Predoiu nu s-a dat înapoi de la a concluziona, imediat după rectificarea bugetară - care a mai tras 61,2 milioane de lei din bugetul MJ - , că acest lucru va duce la blocarea activităţii instanţelor.

În rezoluţia pentru autoguvernarea puterii judecătoreşti, magistraţii apreciază ca instanţele se confruntă cu cea mai gravă criză financiară din ultimii 20 de ani şi constată că bugetele instanţelor judecătoreşti cuprinse în bugetul ministerului, împreună cu cel al Înaltei Curţi şi al Ministerului Public, nu ating împreună 0,40% din PIB. Ca o comparaţie, SRI-ul, fericitul deţinător a 0,2 % din PIB, are bugetul cît toate instanţele din România laolaltă, iar STS-ul mai mult decît întreg Ministerul Public.

(continuarea articolului aici)

Cresc salariile magistraţilor

Site-ul RealitateaTV anunţă că Ministerul Justiţiei va plăti magistraţilor 40 de milioane lunar pentru spor de risc. A fost astfel reglementată situaţia creată de sentinţele judecătoreşti care recunosc dreptul magistraţilor la sporul pentru suprasolicitare neuropsihică.

Aproape 6.000 de magistraţi, judecători şi procurori vor încasa, în luna aprilie, şi sporul de risc şi cel de suprasolicitare neuropsihică, adică încă 50% din salariul de bază. Decizia a fost comunicată zilele trecute de ministrul Justiţiei către Curţile de Apel din toată ţara.

Sporul se aplică începând cu 1 martie, ceea ce înseamnă că magistraţii, procurori şi judecători cu rang de judecătorii, tribunale şi curţi de apel vor încasa aceşti bani de luna viitoare. Este vorba despre mult discutatul spor de suprasolicitare neuropsihică, din cauza căruia a izbucnit la sfârşitul anului trecut un adevărat război în justiţie.

Recunoscut printr-un act normativ şi eliminat printr-un altul, sporul de risc a fost încasat până acum doar de 500 de magistraţi de la instanţa supremă şi alţi 60 de la CSM - singurele instituţii din justiţie cu bugete independente de Minister.

Câteva mii de magistraţi au câştigat în ultimii doi ani, prin acţiuni în instanţă, drepturi salariale restante de zeci de milioane de lei, conturile Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public fiind periodic blocate prin ordine de executare silită.

Obligat prin hotărâri judecătoreşti definitive, Ministerul Justiţiei a cerut o alocare specială pentru acest fond în 2009. A obţinut însă numai o parte din bani, aşa că, cel puţin până la rectificarea bugetară, 40 de milioane de lei vor pleca lunar către judecători pentru sporul de risc. (sursa: link)

Referinţe:

- Atac reuşit la leu din Ministerul Justiţiei: 4,5 milioane sporuri anticorupţie

- Ministerul Justiţiei va plăti magistraţilor 40 de milioane lunar pentru spor de risc

- Salariul de merit nu va fi tăiat, iar orele suplimentare vor fi plătite, în urma negocierilor dintre sindicate şi Ministerul Muncii

- Magistratii isi incaseaza supersporurile

- De la 1 martie MJLC acorda judecatorilor sporul de 50% pentru suprasolicitare neuropsihica

- Recurs in interesul legii admis. Sporul de 50% pentru suprasolicitare neuropsihica in Justitie

Consideratii despre prezenta magistratului in sistemul penitenciar

Urmăresc cu interes reacția cititorilor privitoare la prezența magistraților în sistemul penitenciar. E adevărat, pentru acest blog magistratul a devenit o marcă a caracterului discreționar al administrării sistemului penitenciar. De aici și impresia că am atribui exclusiv vina pentru situația actuală câtorva procurori și judecători sau am considera drept trăsătură naturală a magistratului incompetența managerială.

.

Sistemul penitenciar: un sistem cu puține șanse de reformare

.

Spre deosebire de colegii de blog (cu care m-am contrazis adesea), susțin că sistemul penitenciar nu are nicio șansă de reformare cu oamenii din interior. Cred că acest sistem este una din cele mai retrograde, disfuncționale și corupte instituții din România, alături de instituții ale administrației locale și ale sistemului sanitar. Și cum lipsa de profesionalism, corupția sau rezistența la schimbare nu sunt fenomene metafizice ci se manifestă concret prin oameni, nu văd cum indivizi corupți, slugoi, neprofesioniști sau retrograzi pot pretinde că sunt potențiali vectori de schimbare.

.

Sunt afirmații extreme, nedrepte față de o minoritate activă, dedicată și integră, și cu un grad de generalitate care depășește limitele reale ale incompetenței și corupției din sistem. Însă, imaginea plastică a sistemului este o încrengătură haotică de interese meschine și mărunte, neprofesionalism și slugărnicie, lipsă de viziune și opacitate, nepotism și aranjament, în care se ițesc ici și colo puseuri singuratice de indignare și vocație care se sting adesea în renunțare. În mod realist, statistic vorbind, chiar și în condiții ideale, este imposibil să extragi și să pui împreună acei indivizi integri și capabili să schimbe sistemul. Schimbarea poate fi făcută doar printr-un șoc extern, sprijinit de o voință politică și acompaniat simultan de un aflux masiv de resursă umană exterioară sistemului care nu știe cu ce "se mănâncă" sistemul penitenciar.

.

Magistratul penitenciar: simbol al slăbiciunilor sistemului

.

Am să mă opresc aici asupra acestor considerații generale, deși poziția este contestabilă și se pretează la o discuție lungă și argumentată. Revin la magistrați. Paradoxal și în ciuda celor afirmate mai sus, cred că aceștia trebuie să dispară urgent din sistem. Și nu pentru că sunt magistrați (puteau să fie la fel de bine ingineri). Ci pentru că apariția lor în sistem, chiar relativ benefică în ceea ce privește transparența, orientarea scopului sistemului către un principiu social (reintegrarea) și relaxarea raporturilor rigide între angajați (milițienești), nu a făcut decât să adâncească criza de prestigiu a angajatului și sistemului. Fiind exclusiv în posturi de conducere, magistrații au reprezentat un caz test pentru modul de funcționare al sistemului penitenciar. Felul în care au ajuns aici și, prin consecință, prestația lor au confirmat modelul de funcționare al penitenciarelor: neintegru, neprofesional și inechitabil.

.

Niciunul dintre ei nu a venit pentru că ar fi fost lovit subit de o dorință aprigă de a reforma administrația penitenciarelor. Niciunul nu a venit din vocație. Niciunul nu a venit prin concurs. Niciunul nu câștigă egal, la muncă egală și post echivalent, cu ceilalți din sistem. Niciunul nu a ajuns aici ca urmare a vreunui merit, ci doar ca recompensă politică. Niciunul n-a făcut vreo mare branză în sistem, ba chiar s-au dovedit la fel de corupți (vezi Iacob sau Șerban) sau la fel de incompetenți (vezi Iosif sau Șpaiuc).

.

Nu cer să îndeplinească toate condițiile, că doar nu vorbim de îngeri. Dacă au venit numiți politic, să dovedească ceva. Dacă au vocație, să vină prin concurs. Dar e uimitor cum câțiva oameni, teoretic deasupra nivelului sistemului, au reprezentant chintesența tuturor tarelor sau slăbiciunilor sistemului penitenciar. De aceea, eu vreau să se întoarcă de unde au venit. Și dacă vor să lucreze aici: a) să dea concurs ca oricare altul și/sau b) să câștige ca oricare altul și/sau c) să răspundă profesional ca oricare altul. Măcar una din trei!

.

Harta magistraturii penitenciare

.

1. STOICA MARIAN (Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi) - director Penitenciarul Turnu Severin;
2. MUREŞAN IOAN (Procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Alba Iulia) - director la Penitenciarul Aiud;
3. GÎLCĂ IONEL (Prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei) - director la Penitenciarul Brăila;
4. FOCICĂ MIHAELA (Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş) - director la Penitenciarul Colibaşi;
5. MIHAI CIORCAŞ (Judecător la Tribunalul Satu Mare) - director la Penitenciarul Satu Mare;
6. GHEORGHE ŞPAIUC (Prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi) – director general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Este soţ al sefei de cabinet al ministrului Adomnitei, Raluca Şpaiuc;
7. ZINICA TRANDAFIRESCU (Judecător la Tribunalul Prahova) – director la Penitenciarul de Femei Targsor;
8. CONSTANTIN CERGĂ (fost procuror şef al Structurii Teritoriale din Craiova a PNA) – director la Penitenciarul Craiova, recent reîntors în magistratură;
9. ADRIAN DICU (Procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) – director la Penitenciarul Giurgiu;
10. EDUARD STASIE (Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova) – director la Penitenciarul Ploiesti;
11. GABRIEL GUNESCU (Judecător) – director la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova

12. DĂNEL CRISTINEL SĂRĂU (Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Măcin) – director la Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti.

.

Să nu-i uităm pe cei care ne-au părăsit, inegalabilii MARIUS IOSIF, ALEXANDRU ȘERBAN, LAURENȚIU VINTILĂ, MARIUS IACOB, SILVIA CERBU sau GHEORGHE CUCU.

Caracterul ilegitim al prezenței magistraților în sistem

.

1. Art. 125 alin 3 din Constituție spune: "Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior".
2. Art. 132 alin. 2 din Constitutie spune acelasi lucru in cazul procurorilor;
3. Avem deja o jurisprudenta a Curtii Constitutionale care a desfiintat in noiembrie 2007 comisia de la Cotroceni pentru acest motiv: prezenta magistratilor in comisie;
4. De asemenea, avem un precedent administrativ: Antonie Iorgovan s-a opus numirii magistratilor in Consiliul National de Integritate, numirea lor acolo, fiind conform acestuia, neconstitutionala;
5. Contrar Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevede o metodologie concurenţială, a fost reluată de Chiuariu practica detaşării unor magistraţi în poziţii de directori de penitenciare prin proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul concurenţial obligatoriu pentru aceste posturi, chiar atunci când candidaţii sunt magistraţi. (primii 5 magistrati din lista au fost numiti direct, desi exista acest OMJ introdus de Macovei);
6. Nivelul veniturilor magistratilor din sistemul penitenciar este imens (intre 130 de milioane si 220 de milioane de lei vechi net, in functie de vechimea in magistratura si diversele sporuri specifice ANP, plus prime și alte beneficii). Veniturile sunt câștigate doar în vitutea statutului de magistrat și a funcției de conducere ocupate.

Câteva concluzii triste în legătură cu magistrații

.

1. Detaşările magistratilor in ANP, făcute într-o lipsă de transparenţă totală, fără concurenţă, fără criterii de competenţă şi cu încălcarea flagrantă a normelor legale în vigoare (Ordinul MJ 1218/2006 privind condiţiile de participare, organizare şi desfăşurare a interviurilor pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct de penitenciar şi Legea 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din ANP) generează o instabilitate permanentă, un mare deficit de expertiză la nivelul conducerii sistemului penitenciar, şi perpetuează tradiţia de nepotism a sistemului. Magistraţii numiţi în funcţiile de director de penitenciar câştigă de 3-4 ori mai mult decât un director funcţionar public, desi nu sunt manageri si nu presteaza un volum de munca mai mare;

.
2. Numărul mare de detaşări în afara sistemului instanţelor şi parchetelor, în condiţiile lipsei de personal din sistemul judiciar, pun în pericol chiar ideea de independenţă și eficiență a justiţiei. Sunt peste 500 de procurori lipsă la parchete și câteva sute de judecatori lipsă la instanțe. Cu toate acestea, în ultimii trei ani Consiliul Superior al Magistraturii a dispus detaşarea total nejustificată a unor judecători şi procurori la autorităţi şi instituţii publice ce constituie alte puteri ale statului decât puterea judecătorească, cum sunt Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale sau Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

.
3. In mod evident, motivatia furiei cu care magistratii se calca in picioare pentru detasari in functii administrative este venitul urias pe care il obtin prin cumularea salariului de magistrat cu sporurile specifice. Nu e de uitat si faptul ca ei au acces la aceste functii fara concurs, fara evaluare, putandu-se oricand intoarce in instante si parchete. Ei privesc aceste posturi ca o sinecura sau ca o modalitate de a iesi la pensie cu venituri uriase.

ANP: 18 posturi de director de penitenciar scoase la concurs

Ministerul Justiţiei şi ANP au anunţat ieri scoaterea la concurs a 18 posturi de director de penitenciar. Problema magistratului multilateral dezvoltat se menţine în graba de a ocupa aceste posturi înainte de alegerile din noiembrie 2008.

.

Mai mult, nici unul dintre posturile de conducere ocupate temporar de către magistraţi nu sunt scoase la concurs.

.

Singura excepţie este Penitenciarul Târgşor - mulţumesc pentru observaţie - unde dna. judecător Zinica Trandafirescu a cerut încetarea detaşării din motive personale. Se întoarce în magistratură sau, la fel de posibil, va ocupa o altă funcţie la ANP.

.

Link-util:

• Anunt privind scoaterea la concurs a 18 posturi vacante de director de unitate penitenciara din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor - 29.08.2008

Picatura chinezeasca

Iarasi trist, iarasi adevarat. Gheorghe Şpaiuc in 9 cuvinte, pentru descrierea decorului, si restul, pentru o poveste scurta. Un magistrat, recompense politice, picatura chinezeasca, un birou sindical.

.

O noua zi de munca. Magistratul, recompensat politic cu o functie beton, si un salariu asisjderea, aranjeaza linistit castanute si frunzulite in birou. Cateva flori ofilite asteapta o picatura de ploaie pe pervazul linistitului sau birou.

Pic, pic, pic. Se pune ploaia? Magistratul se bucura. Pic, pic pic, totul continua la nesfarsit. O zi, a doua zi, a treia zi. Stresant. Nu mai poti vorbi la telefon, nu-i mai poti da explicatii sotiei, nu mai poti rezolva transferuri, nu mai poti “plati” din datorii. Stresant.
.
Se ratoieste la administrator. Cine e impertinentul care-i tulbura linistea patriarhala? Ameninta suparat cu repercursiuni. Intr-un tarziu, activat, serviciul secret al ANP, trista relicva a SIPA, actualmente DPCMP, afla cine sunt impertinentii (speculez desigur, nimeni nu stie ce face Tibi Ungureanu). Sindicalistii au lasat aparatul de aer conditionat deschis. Se dau dispozitii: “intrati in forta, nu ma pot concentra”. Incearca sa-l tempereze cu totii, dar in zadar. Ar fi ilegal, dar magistratul e greu de convins, a lipsit la lectia in cauza.

O noua zi. Revenit la birou, presedintele FSANP este 'fugarit' prin ANP de doi insi in salopete albastre cu o surubelnita in mana. Vor sa salveze magistratul de la 'spalarea creierului'. Sindicalistul refuza sa le permita accesul in birou. Şpaiuc gaseste insa solutia salvatoare. Pleaca in concediu. Astfel o noua etapa in lupta pentru salariu este castigata de magistratul din Iasi.

De luni, a revenit. Fresh si pregatit să cheltuie sutele de milioane de lei pe care, generos, ANP i le face cadou în fiecare lună cu titlu de salariu.

Efectul experimentelor asupra sistemului penitenciar

Anonimul de la ora 18.21 facea ieri urmatorul anunt : Avem director general! Felicitari!

Primul gand care imi vine in minte este ca experimentul, cu magistratii - sefi ai penitenciarelor, este pe cale de a se incheia. Cel care a avut initiativa asta, pe numele sau Valeriu Stoica, presupun ca a plecat de la premiza ca e bine sa altoiasca trunchiul viguros, dar cam rudimentar al sistemului penitenciar, cu sangele albastru al magistraturii.

Teoretic cel putin, din uniunea asta ar fi trebuit sa rasara sistemul de calitate superioara. Dupa mai bine de 10 ani de "experimentare", sunt inclinat sa cred ca povestea asta a facut mai mult rau decat bine sitemului penitenciar. Eftimescu, Criste, Stanisor, Iacob, Serban, Spaiuc, Iosif ... Ultimul magistrat, ultimul si la propriu si la figurat, a produs asa un dezastru incat asta tinde sa anuleze si lucrurile bune pe care au apucat sa le faca ceilalti, atatea cate sunt. Nu intentionez insa sa analizez acum prestatia fiecarui magistrat in parte, vreau mai degraba sa ma lamuresc de ce experimentul asta s-a incheiat lamentabil, presupunand ca a avut la baza lui cele mai bune intentii.

Primul motiv ar fi ca intre meseria de judecator sau procuror si meseria de a conduce un penitenciar, sau cu atat mai mult un sistem penitenciar, nu exista nicio legatura. Ca urmare, ar fi fost de bun simt ca ministrul, oricare ar fi fost acela, sa numeasca la sefia penitenciarelor, o persoana experimentata, un bun administrator mai ales.

Ca la toate functiile politice insa, admitem ca magistratul nostru nu trebuia sa fie neaparat un specialist, cat timp ar fi fost in stare sa se inconjoare de profesionisti adevarati, cat timp ar fi compensat lipsa cunostintelor cu o mare putere de convingere, cu implicarea reala, in special cu talentul de a apasa acele parghii politice, menite sa reactioneze dupa cum se cuvine la nevoile reale ale sitemului penitenciar.

In marea lor majoritate magistratii nostri n-au fost nici buni administratori, nici buni politicieni si daca adaugam convingerea lor, mai mult sau mai putin impartasita, explicita in orice caz, ca sunt niste fiinte cu totul superioare, avem tabloul complet! Nu, nu ne-au iubit, in mare masura nici nu ne-au inteles, au iubit mai degraba pozitia, privilegiile, s-au folosit de sistemul penitenciar, implicit de angajatii acestuia, pentru a parveni, pentru a se imbogati, pentru a dispretui nu de putine ori.

Cum spuneam si cu alte ocazii, nu-mi plac generalizarile, ca urmare nu plec de la premiza ca toti magistratii din Romania sunt lenesi, gomosi si profitori, dar dupa aproape zece ani de "ghinion", incepi sa te intrebi, pe buna dreptate, daca nu cumva ghinionul asta are totusi si alte explicatii?!

Vom mai avea vreme sa analizam care sunt efectele magistratilor asupra sistemului penitenciar romanesc, vom fi cu siguranta nevoiti si sa "tratam" urmarile acestora, deocamdata insa salutam inca odata decizia ministrului Predoiu de a organiza, pentru intaia oara in istoria sistemul penitenciar romanesc, un concurs pentru ocuparea postului de director general.

Felicitam evident castigatorul si, dincolo de toate urarile firesti, constatam ca Dl Ioan Bala este primit cu aproape toate bratele deschise. Rar mi-a fost dat sa inregistrez un asemenea val de simpatie. Daca n-ar fi dublat de un imens val de asteptare, aproape ca n-as avea niciun fel de emotii!

***

PS. Dincolo de pacatele lui, mai mult sau mai putin imputabile, blogul poate fi pentru noul director general un excelent mijloc de informare. Cu conditia sa-l citeasca si sa nu se supere daca opiniile sunt contrarii, ori sunt critice.

Procurori prinsi cu declaratia de avere in vine. E randul ANI si CSM sa faca ceva!

In atentia Agenției Naționale de Integritate

In atenția Consiliului Superior al Magistraturii

În atenția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Averea la control domnule procuror Marian Stoica!
(Valabil pentru toți procurorii din Mehedinți)

.

1. Explicaţie

Am primit câteva informaţii despre averea suspect de mare a procurorului Stoica Marian (procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi), actualmente director al Penitenciarului Drobeta Turnu Severin, numit în funcţie în iulie 2007. Cum ştiam deja că a fost numit în ministeriatul Chiuariu cu încălcarea normelor legale în vigoare, ne-am dus la bibliotecă şi ne-am apucat de studiu. Am pus mâna pe Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, pe Legea 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor şi pe Legea nr. 144 din 21 mai 2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Am verificat, de asemenea, site-urile Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am dat și câteva telefoane.

.

Rezultatele studiului intens au fost următoarele:

.

I. Prima şi ultima oară când domnul procuror Marian Stoica şi-a depus declaraţia de avere a fost anul 2005 (între timp, de la o casă și un apartament, averea s-a multiplicat la 3 apartamente, 3 case și un teren);

.

II. Conform legii 303/2004, art. 99, nedepunerea declaraţiei de avere constituie abatere disciplinară şi, ca atare, domnul Stoica ar trebui sancţionat fără discuții de CSM;

.

III. Conform legii 144/2007, art. 42 (1), nedepunerea declaraţiei de avere constituie contravenţie şi se sancţioneaza cu amendă de la 100 lei la 500 lei şi declanşarea din oficiu a procedurii de control. Prim urmare, domnul Stoica ar trebui să ia automat o amendă, iar ANI să declanșeze controlul averii domnului Stoica și a soției acestuia;

.

IV. Toţi procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi trebuie supuşi aceleiaşi proceduri, deorece niciunul nu şi-a actualizat declaraţia de avere începând cu 2005.

.

Am să încep cu finalul, enumerându-vă procurorii care fac mișto de lege, iar apoi am să vă povestesc mai multe despre modul în care a fost numit în funcție domnul Stoica și despre averea colosală a acestuia.

.

2. Procurorii mehedințeni ne iau la mișto și consideră că legea e opțională

Invidios și frustrat cum sunt că magistrații din sistemul penitenciar se învârt pe la cifre între 100 și 200 de milioane de lei net pe lună, am căutat febril declarația de avere a procurorului Stoica Marian. Așa că m-am năpustit asupra site-ului CSM, cam pe la adresa asta: http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=080203 (cautați pe la parchetul Curții de Apel Craiova, Tribunalul Mehedinți!). Supriză. Se pare că domnul Stoica are ceva de ascuns. Prima și singura declarație de avere a fost depusă în 2005. Și cum lipsa de transparență și de răspundere a magistraților pare a fi contagioasă, observai și că ceilalți procurori sunt în aceeași situație.

.

Cam aceștia ar fi doamnele și domnii care ne iau la mișto, dau dovadă de secretomanie și reprezintă imaginea fidelă a justiției române, deși băgăm o grămada de bani în fundul lor: Bleaonca Ionel, Capota Verona, Cercel Fanica, Dinca Marin Teodor, Dovlete Petre, Herciu Carmen Constanta, Margineanu Oprica Mihaela, Milanovici Gheorghe, Schinteie Cornelia, Sisman Lavinia, Sopalca Constantin, Stanoiu Steluta, Stoica Marian.

Se pare că Sopalca şi Stanoiu nu mai sunt pe acolo, însă au fost înlocuiţi de Minea Costinel Claudiu şi Popescu Corneliu Bogdan. Aceştia din urmă nu au depus nici măcar o declaraţie de avere.

.

Acum, stimate domnule Macovei, președinte ANI, și stimată doamnă Bărbulescu, președinte CSM, ca umil contribuabil și bun cetățean al României, consider că este de datoria mea să vă atrag atenția asupra acestei minore încălcări a legii, care pe mine, ca cetățean nervos, mă irită peste măsură. E adevărat, fiind anonim (că-mi țâțâie curu' de frică) nu-mi puteți lua în considerare sesizarea, însă vă amintesc că vă și puteți autosesiza. Și că nu nu fie confuzii, vă amintesc și textele din lege care vă obligă la măsuri imediate. Astfel:

.

a. conform legii 144/2007, art 42, alin. 1, "nedepunerea declaratiei de avere si a declaratiei de interese in termenele prevazute de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei si declansarea din oficiu a procedurii de control.";

b. conform legii 115/1996, art. 10, " daca persoana a carei avere este supusa controlului este casatorita, controlul se extinde si asupra averii si veniturilor dobindite de celalalt sot. Sint supuse controlului si bunurile de valoare ce fac obiectul declararii, realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros catre ascendenti, descendenti, frati, surori si afinii de acelasi grad, precum si cele transmise cu titlu gratuit catre orice persoana.";

c. conform legii 303/2004, art. 99, alin. a), constituie abatere disciplinară "încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi si interdicţii privind judecătorii si procurorii".

.

Ca urmare, domnul Macovei (prin autosesizare că legea îi permite și acum știe despre ce e vorba), trebuie să declanșeze controlul asupra averii doamnelor și domnilor procurori de la Mehedinți, averii familiilor acestora, și să adopte măsurile necesare sancțiunii contravenționale împotriva acestora. În plus, doamna Bărbulescu, prin secția de procurori a CSM, trebuie să sancționeze disciplinar toți acești magistrați care plesnesc de transparență și respect față de contribuabil și lege.

.

3. Procurorul Stoica Marian, directorul Penitenciarului DT Severin, numit în funcție cu încălcare legii

Revenind la penitenciarele noastre, vă amintesc că domnul procuror Stoica Marian face parte dintr-un lot de 5 magistrați numiți în funcția de director de penitenciar cu încălcarea normelor legale în vigoare.

.

Inițial, fostul ministru Macovei introdusese pentru prima oară în istoria sistemului penitenciar obligativitatea concursului pentru această funcție. De altfel, în timpul acestui mandat 10 directori de penitenciar au fost selectați, mai bine sau mai rău, ca urmare a unui concurs. Odată, însă, cu eliminarea acesteia din Guvern, a urmat cavalcada nepotismelor chiuare care au culminat cu deja celebrul incompetent, judecătorul Mariu Iosif. Astfel, contrar Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevedea o metodologie concurenţială, în vara lui 2007 a fost reluată practica detaşării unor magistraţi în poziţii de directori de penitenciare prin proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul concurenţial obligatoriu pentru aceste posturi (chiar și atunci când candidaţii sunt magistraţi, slavă lor). Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, la propunerea directorului general ANP, a numit 5 directori, fără concurs, în funcţia de director de penitenciar, printre care și Stoica Marian. Acesta mai fusese pentru o scurtă perioadă director al Penitenciarului Rahova, dat afară înaintea expirării mandatului datorita, se pare, relaţiilor în care a intrat cu deţinuţii VIP.

.

4. Avere fabuloasă din salariu de bugetar (3 case, 3 apartamente și un teren)

Conform declarației de avere din 2005, domnul Stoica avea deja o casă (cu valoare impozabilă de 688 de milioane), un apartament (cu valoare impozabilă de 735 de milioane) și o mașină Peugeot. Veniturile constau din salariul de magistrat (348 de milioane pe an), salariul soției (161 de milioane pe an) și chirie pe apartament (72 de milioane pe an). Avea de asemenea o datorie de 15 mii de euro la BCR, scadentă în 2006.

.

Cum declarațiile ulterioare nu există, domnul Stoica și-a văzut liniștit de sporirea averii fără teama de a fi controlat sau, măcar, observat de vreun indiscret vizitator de site-uri cu declarații de avere. Cum, însă, cititorii noștri sunt mai vigilenți decât noi, am intrat în posesia unor informații despre aceasta avere cu dezvoltare de Făt Frumos:

.

i) o casă pe strada Decebal, unde locuieşte împreuna cu soţia;

ii) un apartament cu mansardă în centrul municipiului Turnu Severin, pe care îl are închiriat;

iii) două apartamente în Bucureşti, cîte unul pentru fiecare din fiicele sale (studente la vremea respectivă), în cartierul Tineretului;

iv) o casă de vacanţă la etaj pe clisura Dunării, în comuna Ieşelniţa, după Orşova;

v) o casă pe care în prezent o are în construcţie în Turnu Severin;

vi) un teren de 2.000 mp în comuna Brezniţa, lângă Turnu Severin.

.

Nu știm dacă sunt trecute pe numele domniei sale sau al fetelor, dar sunt cu siguranță cumpărate de domnul Stoica. Și cu siguranță nu poate justifica valoarea acestora chiar și la salariul fabulos al domniei sale, de magistrat director de penitenciar, și al soției, profesoară de liceu.

.

5. Cine este domnul procuror Stoica (realități și bârfe)

a. Procuror și director al Penitenciarului DT Severin, începând cu iulie 2007. În lunile septembrie-octombrie 2007 a fost plecat în concediu de odihnă timp de 45 de zile. Pentru cît a lucrat a fost recompensat cu salariu de excepţional pe anul 2008, cu 50 % mai mare, adică lunar în jur de 180 milioane lei vechi. Programul de lucru zilnic al acestuia este, se pare, destul de scurt: cam 4-5 ore pe zi.

.

b. Gurile rele zic că are legături cu interlopii Severinului și Mehedințiului, prin care și-ar fi făcut gratis o vilă pe care, ulterior, a vândut-o;

.

c. Mare iubitor de colege de penitenciar, pe care le promovează nu tocmai legal (să ne fie rușine că ne băgăm în chiloții omului, așa că ne oprim aici, deși știm mai multe).

.

Cam astea ar fi despre domnul Stoica și colegii procurori. Acum nu putem decât să batem obrazul ministrului, directorului general ANP și procurorului general că tolerează astfel de oameni printre ei. Și putem, cu bună credință, să sperăm că CSM și ANI își vor îndeplini atribuțiile legale.

Salariile din justiţie - o controversă permanentă

Salariile din justiţie sunt de ani buni subiectul unei controverse. Sistemul de salarizare existent nu este echitabil spun unii. Salariile trebuie să fie la nivel european spun alţii. Mai sunt şi excepţiile reprezentate de ştabi din justiţie obscen de bine plăţiţi.

.

Ministerul Justiţiei abordează temător problema sporurilor restante din sistemul judiciar

.

Un comunicat al MJ din 9 iunie 2008 îmi atrage atenţia. Pozitia Ministerului Justitiei in problema drepturilor de natura salariala recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pare a fi un apel la responsabilitate adresat sistemului judiciar.

.

Instantele au fost sesizate cu mai multe tipuri de cereri pentru recunoasterea unor drepturi salariale, iar cererile au fost solutionate, in marea lor majoritate, cu hotarari judecatoresti favorabile reclamantilor judecatori, procurori, personal asimilat acestora, asistenti judiciari, personal auxiliar, functionari publici din sistemul justitiei.

.

Ministerul Justiţiei încercând să pună ordine în acest sistem de salarizare şi-a suflecat mânecile începând elaborarea unui set de măsuri cuprinse în două acte normative, unul privind măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi altul privind salarizarea în sistemul justitiei.

.

Bunăstarea în justiţie problemă de creativitate

.

Pentru a fi mai clar vă propun un exerciţiu pe care ar trebui să-l încerce mai des scriitorii de legi şi producătorii de practică judiciară.

.

Încercaţi să rostiţi cârnatul ăsta de cuvinte şi promisiuni de bunăstare dintr-o singură suflare: primă de concediu, spor “anticorupţie”, spor pentru vechime în muncă, coeficienţi de multiplicare diferiţi pentru procurorii DNA şi DIICOT, coeficienţi de multiplicare pentru grefieri, spor de “specializare”, plata creşterilor salariale acordate în anul 2007 personalului din sistemul bugetar, diferenţe salariale între funcţionarii publici din cadrul instanţelor, spor de periculozitate, spor de confidenţialitate de până la 15% sau 30%, spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, tichete de masa, spor de fidelitate, decontarea chiriei stimulente.

.

Acum luaţi o gură de aer înainte să treceţi mai departe. Aţi reuşit. Felicitări! Acum sunt de acord să ne daţi în judecată pentru stres şi suprasolicitare neuropsihică pentru că vă supunem la astfel de cazne.

.

Ministerul Justiţiei chemat în judecată de către toţi salariaţii sistemului judiciar

.

Ministerul Justiţiei se confruntă cu un val fără precedent de procese prin care magistraţii şi personalul din sistem îşi cer anumite drepturi salariale. În perioada 2005 - 2006, Ministerul Justiţiei a trebuit să plătească drepturi salariale (prime de vacanţă, spor de vechime, spor de anticorupţie) în valoare de aproximativ 300 milioane RON, din care numai 180 milioane în 2006. Bugetul MJ a trebuit să fie suplimentat cu peste 50% în anul 2006 pentru a achita aceste sentinţe.
.

Primele acordate doar pentru judecătorii cu o vechime de maximum trei ani au declaşat o adevărată goană după aur. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost sesizat prin două memorii semnate de peste 100 de magistraţi, grefieri-arhivari, agenţi procedurali şi aprozi. Magistraţii de la Tribunale şi Curţile de Apel au simţit fiorul apărării drepturilor omului şi au intentat numeroase procese.

.

250 milioane Euro nota de plată pentru sporile de risc şi stres restante

.

Aşa se face că foarte mulţi solicită plata din urmă a sporului de risc şi stres - de 50% din salariul brut - şi câştigă. La asta se adaugă alte sporuri a căror plată retroactivă a fost câştigată în instanţe: sporul de vechime, sporul anticorupţie, primele de vacanţă - toate neacordate din anul 2000 de când s-a schimbat sistemul de salarizare.

.

Statul ar putea plăti in perioada imediat urmatoare un sfert de miliard de euro cu titlu de "spor de risc si suprasolicitare neuropsihica" pentru magistrati si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor. Singura conditie pentru ca cei peste 12.000 de angajati ai sistemului judiciar sa-si primeasca salariile indexate cu 50 la suta – la care se adauga sumele restante pe ultimii trei ani – este sa dea in judecata Ministerul Justitiei si pe cel al Finantelor.

.

Legislaţia şi practica instanţelor de judecată complică sistemul de salarizare din justiţie

.

Problema e mai veche. Cam din 1999. De atunci, mai multe ordonanţe au acordat şi anulat unele sporuri. Am şi exemple:

.
"Pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistratii, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar" spunea articolul 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea judecatorilor, republicata. Magistratii au beneficiat de acest spor pana la data de 1 octombrie 2000, cand Guvernul Isarescu a dat Ordonanta de Guvern 83, ordonanta prin care s-a abrogat articolul 47.

.

Doi ani mai tarziu, Guvernul Nastase a dat o alta ordonanta de salarizare a magistratilor, OUG 177/2002. Ordonanta, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2003, nu a mai prevazut acest spor. Judecatorii si procurorii sustin ca articolul 47 nu a fost abrogat legal niciodata si ca au dreptul la sporul de risc si de stres, desi taierea acestor sporuri s-a compensat prin marirea semnificativa a salariilor. Ulterior s-a dat startul pentru procesele de auto-indexare.

.
Sistemul de auto-indexare a salariilor din justiţie criticat frecvent

1. Caracteristica acestor procese este că magistraţii care le judecă devin apoi beneficiari ai drepturilor cîştigate în instanţă de colegii magistraţi reclamanţi.
2. Chiar prim-ministrul Tăriceanu afirma că: “Unele salarii din sistemul judiciar au ajuns – ca urmare a unor decizii judecătoreşti date în interes propriu de către judecători – la un nivel aberant şi nejustificat, depăşind orice limită a bunului-simţ”
3. Presa urlă şi pune la zid „judecatorii care s-au razboit in instanta cu ministerul justitiei si si-au majorat substantial salariul”. „Magistrati cu venituri lunare de 5.000 de euro”, zice România liberă, care e reclamată la Clubul Român de Presă şi pârâtă la CSM de un grup de magistraţi buni cetăţeni care se simt lezaţi în mândria profesională.
4. Societatea civilă îl dă în gât pe unul din magistraţii din sistemul penitenciar prins în vine cu un venit lunar net de peste 200 de milioane de lei vechi. Ca urmare, cotidianul Gândul îşi cere scuze pentru un top prost făcut al celor mai bine plătiţi bugetari realizat cu câteva zile înainte. Magistratul trece pe primul loc.
5. Blogul http://www.penifest.blogspot.com/ prinde pe la colţuri un biet magistrat pensionar cu o pensie de 125 de milioane de lei vechi, îi dă un articol demascare peste bot şi presa îl împuşcă.
6. În mod dubios, un magistrat, Codruţa Kovesi, procurorul general al României, îşi manifestă nemulţumirea în o şedinţa a Consiliului Superior al Magistraturii din februarie 2008, spunînd că e nedemn pentru un magistrat să ceară în instanţă drepturi precum “tichete de masă, litru de lapte, CASCO la maşină, spor pentru contractul colectiv de muncă”.

Nu lipsesc nici apărătorii 'salariilor de nivel european'

1. Deşi se ciomăgesc de câte ori au ocazia, în privinţa acestor procese privind salarizarea magistraţilor, procurorii, judecătorii, CSM-ul, AMR-ul, SoJust-ul (să ne trăiţi, că ne place de voi!) etc devin brusc cvasisolidari. Cică legiuitorul e de cacao. Şi dacă legea e debilă, putem s-o mai abuzăm şi noi pe la colţuri.
2. Lidia Bărbulescu se răscoală şi declară: „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că afirmaţiile Primului ministru referitor la legiferarea de către magistraţi a propriilor salarii prin hotărâri judecătoreşti şi aprecierea cuantumului aberant şi nejustificat al acestora, reprezintă afirmaţii de natura să afecteze încrederea publică în actul de justiţie şi o percepţie deformată a opiniei publice cu privire la situaţia materială a magistraţilor.”
3. Asociatia Magistratilor din Romania sustine ca nicaieri in lume judecatorii nu sunt mai prost platiti decat procurorii si politistii.
4. Un tânăr magistrat anonim îşi exprim indignarea pe forumul unui ziar: „am ramas uluit de ceea ce am citit azi in ziare! (...) articolele aparute astazi nu reprezinta decat intoxicare si dezinformare, continuare a unei campanii de infierare a acestei categorii socio profesionale!”
5. Media europeană a salariului brut al unui judecător la început de carieră este de 3.508 euro/lună, conform raportului „Sistemele judiciare europene - ediţia 2006", realizat de Comisia Europeană pentru Eficientizarea Justiţiei, din cadrul Consiliului Europei. Potrivit aceluiaşi studiu, media europeană a salariului brut lunar al procurorilor este de 2.700 euro.
6. ICCJ nu spune nimic, dar face: stabileşte că magistraţii şi personalul auxiliar au dreptul la un spor de 50% din salariul brut, reprezentând sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică.

Performanţa în justiţie la nivel de Românica

Tot felul de prostii mi se învârt în cap. Probabil băgate de alţii. Rămân suspicios ca orice ţăran needucat. Tot felul de poveşti îmi vin în minte.

.

Vorbe de pe uliţă... cică baba lu’ Ion a mers la bulău, deşi are vreo 80 de ani. Da’ cică abia după vreo 10 ani de procese la oraş. Şi-o mutat ograda cu un metru mai în stradă, proasta. Ne-o povestit tot felul de chestii de acolo de la tribunal, înainte s-o înhaţe. Da’ io n-o cred. Cică o prins, zice baba, un judecător sau procuror că lua de’ale gurii de la unu’ de-i zicea inculpat sau învinuit sau acuzat, nu mai ţin minte cum se numea, că e complicat şi prostimea ca mine nu înţelege. Da’ cică i-o dat cu suspendare.

.

Da’ io nu cred, deşi baba se jură pe sfânta Biserică că ăsta-i obiceiul când e vorba de atenţii d’astea. Cu suspendare! Ne-o zis şi cucoana aia aranjată de la Bucureşti, doamna Bărbulescu, cu fata aia draguţă şi isteaţă de lucrează la Bucureşti cu mama ei: bacşişul e o invenţie a presei. Şi chiar daca n-ar fi! Apăi dacă toată lumea ia...doar n-oi nenoroci omul pe viaţă la bulău.

.

De fapt, totul e o invenţie. Şi procesele lungi, şi dosarele de care fug judecătorii, şi dosarele întoarse la parchet şi refăcute la la dorinţa ICCJ, şi faptul că CSM-ul, ca de altfel şi asociaţiile de magistraţi, se comportă ca sindicatele, şi faptul că Curtea Constituţională pupă’n dos Demnitarul, şi că nu prea au multă şcoală mulţi magistraţi, şi că se dispreţuiesc judecătorii cu procurorii, procurorii cu poliţiştii, grefierii cu toţi, şi în toate combinaţiile posibile, şi că CSM mai dă un cap în gură reformei atunci când o prinde la colţuri .... şi multe alte scorneli.

.

Invidia stării de normalitate

.

D’apăi prostimea cum să nu se uite chiorâş la justiţie dacă se ia după toţi răuvoitorii. Deh, invidie şi lipsă de şcoală. Mă scarpin în cap, dau o duşcă peste cap, da’ tot nu pricep nimic. Mintea îmi rămâne la cârnatul înşirat mai sus. Cum sunt mai fomist de felul meu, invidios, rupt în cur, proletar în spirit, deşi ţăran la origine, chiulangiu cu 4 clase la activ, miner degrabă vărsătoriu de sânge intelectual şi iute la mânie, mă apucă brusc ura de clasă.

.

Mă duc în şură şi încerc să citesc Manifestul Partidului Comunist. Mă las pagubaş, că neavând studii de drept nu pot să înţeleg cum vine cu revoluţiile astea, cu rolul meu istoric şi cum pot să i-o trag dialectic minorităţii ăsteia de se înfruptă din cârnatul de mai sus fără să mă umfle gaborii pe sus. Mă apuc să mă documentez pe net. Nu înţeleg mare lucru nici pe aici.

.

Oare oamenii aia, şcoliţi, cu nobila meserie de a împărţi dreptatea nu merită să se înfrupte din el?

.

Cum conştiinţa critică a veşniciei de la sat mă tot rodea, mă hotărâi să vin aici în Poiana lui Iocan, să dezbatem puţin. Poate mai multe minţi or decide dacă suntem doar invidioşi. Aşa că firul al epic al naraţiunii se îmbină de acum, temporal, cu propria-mi scriitură.

.
Jumătatea plină a paharului gol

No, acum io beau tutun şi ma gândesc. Şi beau tutun şi mă gândesc. Da’ nu ştiu ce să zic. Acum n-oi fi ipocrit. Eu intru, evident, în categoria invidioşilor.

Văd cum o justiţie în colaps îşi rezolvă problemele la ciupeală. Văd cum oameni care pe bună dreptate se revendică a fi o elită se folosesc instanţa aşa cum foloseam noi CAP-ul la care lucram pentru a ne repara căruţa. Gratis, of course.

Văd magistraţi care sunt în letargie atunci când politicieni îşi bat joc de standardele lor profesionale, dar care devin hiperactivi atunci când e vorba să mai jumulească contribuabilul de câtiva parai.

Acum mă întreb şi eu ca prostu’: de ce să dau banii mei unor oameni care îmi demonstrează zilnic, prin reprezentanţi ai lor de la CSM sau de aiurea, prin tăcere sau conformism, multă rea credinţă, incompetenţă, dispreţ faţă de propria lor profesie şi aroganţă faţă de dorinţa mea să fiu tratat bine şi nediscriminatoriu în instanţă, să văd cum e împărţită dreptatea la fel atât mahărilor cât şi nătângilor, să fiu informat cu privire la veniturile lor reale din instanţe, parchete sau structurile administrative de unde importă sinecuri şi unde exportă incompetenţă.

Io mă simt cam populist. Da’ voi ce ziceţi?

PS Saru’mâna la ziarele care au scris pe tema asta şi de unde am copiat copios.

Nevoia de normalitate

Generalul Binisor isi teroriza cu placere angajatii. Ba, te dau afara ba, urla el din rasputeri la directori, la secretara sau prin telefon la sefii de penitenciare. Scrie ba, scrie, cand iti vorbeste un general, si directorii se aplecau infricosati peste agende si notau cu febrilitate toate lucrurile fara noima pe care generalul obisnuia sa le dicteze, cu indreptatita convingere.
Cacat, cacat, tipa isterizat generalul cand indraznea careva sa ridice privirea sau sa aiba si el o parere, tu faci cum iti dictez io, ba, ca altfel dau cu tine de pamant de nu te vezi, ai inteles?!
.
Cand generalul n-a mai avut incotro si a trebuit sa paraseasca totusi ANP-ul, a adunat tot personalul in sala mare de sedinta si a tinut un discurs interminabil. Am facut scoala de ofiteri, am terminat-o printre primii, tragea el de timp, doar doar cineva sau ceva va infaptui, totusi, o minune si-i va da inapoi scaunul de director cu care se acomodase atat de bine. De fapt am terminat-o chiar primul, s-a hotarat el pana la urma sa supraliciteze, dar minunea tot nu s-a infaptuit!
.
Cand magistratul Iosif n-a mai avut incotro si a trebuit sa parasesca la randul sau ANP-ul, a invitat in sala mica de mese numai directorii si sefii de servicii. Am intalnit aici oameni rai, s-a stropsit el negru de suparare, si in randul din fata patru subalterni au aplaudat, cu uimire si incantare, puterea de patrundere a magistratului. Sper sa-mi continuati totusi proiectele, a continuat el cu binecunoscuta-i severitate si directorul economic a alergat devastat sa dea telefon la baza de aprovizionare ca sa ordone sa se plateasca mocheta personalizata. A doua comanda, pentru ca prima nu fusese pe placul magistrului!
N-avem cum, a raspuns sfios cineva la capatul firului, n-avem de unde ca nu era prevazut. Nu stiu ba, nu ma intereseaza, luati din alta parte si platiti-o imediat ca trebuie sa continuam proiectele magistratului!
.
In nici patru ani, ANP-ul se afla la al saselea director general (fost, timp de doua saptamani director general, fost timp de un an director general adjunct!). Sub ei s-au perindat alti opt directori generali adjuncti. Cu exceptii care intaresc regula, directorii astia au semnat hartii, au vizitat rar sau deloc unitatile, au dat ordine si decizii pe care, daca nu si le-au anulat mai apoi singuri, le-au anulat inlocuitorii, si-au dat prime, si-au angajat rudele si prietenii, si-au instalat in functii de conducere favoritii, au calatorit, au complotat, au haituit si umilit subalternii, s-au lasat adorati, si-au construit case, si-au cumparat terenuri, au comis cu dezinvoltura abuzuri si ilegalitati.
.
Cu exceptii care intaresc regula, in urma lor n-a ramas nimic!
Sau daca vreti, a ramas un sistem penitenciar in care lucrurile se carpesc si la propriu si la figurat de la o zi la alta, un sistem in care initiativa este catalogata ca fiind abatere, un sistem in care angajatii nu au curajul sa vorbeasca, un sistem care nu are nicio legatura cu "standardele europene", formula standard cu care a defilat de-a lungul anilor toata armata asta de sefi pe la sedintele de bilant.

In 15 mai 2008 ii scriam dlui. ministru Catalin Marian Predoiu o scrisoare deschisa si amara. Stiam ca ultimului director general, judecator Marius Iosif, cel care a reusit performanta aproape uluitoare de a fi mai incapabil decat generalul Binisor, i se semnase prelungirea detasarii si asta echivala cu o lovitura mortala, aplicata unui sistem si asa aflat in deriva.

Din fericire, Marius Iosif nu mai e si iata-ma intr-o postura neobisnuita, aceea de a multumi ministrului, cu recunostinta si tristete in egala masura, pentru normalitate!

Retrospectivă PENITENCIAR! - Controale şi întrebări

Martie (26 - 31)

.

Controlul inopinat la minte

http://penifest.blogspot.com/2008/03/controlul-inopinat-la-minte.html

.

Ca un adevărat Stăpân al Inelelor (şi Cătuşelor, în cazul nostru) Marus the Saruman Iosif (ăla cu ochiu’ din filmu’ cu piticu’ cu inelu’ ăla mişto, domnu’ Stan), şi-a trimis orcii şi trolii să verifice virginala stare de siguranţă a penitenciarelor din ţinutul Mordorului (puşcăriile mai apropiate de Bucureşti, domnu’ Stan).
O mână de gardieni - elfi (ăia cu urechile lungi care trage cu arcu’, domnu’ Stan) i-au aşteptat să le ţină piept. Crezuseră că e pe bune, dar când şi-au dat seama că e doar joc de glezne pentru presă s-au liniştit.

.

Semne de întrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP

http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html

.

În 2006 se prezintă încrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante în jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). Însă soarta îi e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, în mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, în pofida celui pe care tocmai îl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, în acea perioadă numirile pe sub mână erau o practică avizată ministerial având în vedere că ai ministrului consilieri se angajau unul pe altul schimbându-şi poziţiile de candidat cu cele în comisia de concurs.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfârşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde până în prezent s-a remarcat semnând un tabel şi participând la fenta de control a 11 penitenciare într-o singură zi.

.

ODĂ

http://penifest.blogspot.com/2008/03/oda-lirica-lui-marius-iosif-de-la-anp_31.html

.

Am uitat sa va intreb, dom'le Iosif, cu ce va ferecati, dupa inaugurare, sala tronului. Banuiesc ca ati luat in calcul acest aspect si ati comandat din timp o scula performanta care sa va protejeze de nenorocitii care va ascultau, pina nu demult, cu borcanul pe la usi sau care va pindeau prin gaura cheii, ca e putini dar periculosi dom'le Iosif si dusmanul vegheaza!
Nu stiu ce m-a apucat, dar astazi simt ca ma despart cu greu de dumneavoastra, dom'le Iosif, si uneori, cind devin sentimental ca acum, ma incearca un fel de tristete stiind ca asta a fost dintotdeauna soarta eroilor...niste neintelesi dom'le Iosif. Si de durere, de ciuda mai ales, mi-as dori sa am asa o putere incit sa va fac chiar mai mic decit sunteti (desi asta e greu de imaginat!) si sa va protejez, dom'le Iosif, cu pretul vietii.
Mare noroc cu garda de corp care, am credinta, va va aduce prinos de recunostinta si sacrificiul suprem cu spada in mina pe treptele de la iesirea ANP-ului. Il vad pe Stan agonizind sfielnic si pe Marin rotind palosul cu vitejie, si le vad si pe femei muscind feroce din gamba dusmanului!

Incompatibilitate nesancţionată. Gabriel Gunescu, director de penitenciar cu contract de muncă şi judecător

Numirea. În 2006 dl. Gabriel Gunescu a fost angajat director al Penitenciarului de Minori şi Tineri din Craiova (PMT Craiova), după ce în acelaşi an a renunţat intempestiv la cariera de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti.

Istoric. Anterior angajării la PMT Craiova, Gabriel Gunescu, încercase deja mai multe meserii:

matematician la Oltcit Craiova, până în 1988

1988 - 1995, contabil-şef la Colegiul “Carol I”

1995 - 1997, şef de inovaţii la Daewoo

1998 - 1999 şi 2000 - 2004, avocat la Baroul Dolj

1999 - 2000, director al FPS Dolj

2004 -2006 judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti

sursa: Ediţie Specială, http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=31579

Presă. În presă, activitatea judecătorului Gunescu, este legată de o serie inginerii financiare de partid:

Gabi Gunescu, fostul director al FPS Dolj, a „maritat“ aproape pe degeaba unitatile agricole (sursa: Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/print/2520)

SC COMINTEX SA, care a fost vinduta cu mai putin de 25% din valoarea reala, de fostul director al FPS Dolj, Gabriel Gunescu, cu concursul sefului sau direct, „onor“ Radu Sirbu. Ulterior acelei tranzactii, cei care au stat in umbra afacerii au incalcat cu buna stiinta toate clauzele contractuale. (sursa: Gazeta de Sud, 21.09.2001)

(...) a condus FPS Dolj in guvernarea CDR (96-20000), fiind un apropiat al lui Radu Sarbu. A fost personajul principal al unor scandaluri din presa locala, legate de suspiciuni de gestiune defectuoasa si fraude in privatizari. A devenit avocat, dupa noiembrie 2000, intrand in umbra si lasand timpul sa treaca. (sursa: Ziua, http://www.ziua.ro/display.php?id=204326&data=2006-07-27)

Răzgândirea. Gabriel Gunescu a considerat, după numirea la PMT Craiova, de salariul primit la penitenciar este prea mic şi a cerut, în instanţă anularea decretului prezidenţial care-i constata demisia din funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti.

Jocul cu demisia la CSM. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză în 2006 reprimirea în magistratură a lui Gunescu, în pofida solicitării Ministerului Justiţiei. (Nota Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 7449/DRUO/1548/ST/2006, privind cererea de renunţare la solicitarea de eliberare din funcţia de judecător, prin demisie, a domnului Gunescu Gabriel, judecător la Tribunalul Bucureşti.)

Procesul. Gunescu îşi dă în judecată propria demisie, iar foştii colegi îi dau câştig de cauză. Astfel redevine judecător. Şi dacă tot a redevine judecător se gândeşte că nu i-ar strica să beneficieze şi de mega-salariile magistraţilor din sistemul penitenciar. Aşa că face mai multe cereri de fi detaşat ca magistrat în funcţia de director al Penitenciarului. În acest timp starea de incompatibilitate în care se află, este evidentă, acesta fiind şi personal contractual ANP şi judecător.

CSM se răzgândeşte. La 20 martie 2008 sub nr. 9000/1154/2008, soluţionând Nota Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 1/6820/2008, privind solicitarea domnului Gunescu Gabriel de revocare a Hotărârii nr. 355/17.05.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât admiterea solicitării formulate de domnul Gunescu Gabriel, de revocare a Hotărârii nr. 355/17.05.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Gunescu plusează. La numai câteva zile Gunescu solicită detaşarea la Ministerul Justiţiei. În şedinţa din 27 martie 2008 CSM, care nu mai înţelege nimic din toate aceste solicitări, amână discutarea cererii şi solicită obţinerea unor avize.

În loc de concluzii.

Judecătorul Gunescu, de la Tribunalul Bucureşti, este incompatibil cu directorul Gunescu de la Penitenciarul de Minori şi Tineri, unde are un contract de muncă (art. 6 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte fără echivoc că "Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, în condiţiile legii.")

***

Aşteptăm ca Minsiterul Justiţiei (MJ), Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi CSM să aplice corespunzător legea privind statutul magistraţilor şi să elimine incompatibilitatea grosolană în care se află judecătorul Gunescu.

***

Linkuri utile:

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/21_03_2008__14640_ro.htm

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_03_2008__14712_ro.htm