In primul rand, ne cerem scuze noi, toti cei 193 de membri ai acestui sindicat nesimtit, pentru ca existam si pentru ca ne-am constituit intr-o organizatie sindicala independenta, care mai are si nesimtirea de a cere respectarea legislatiei muncii si implicit a dreptului de a primi salariul intreg, nu ciuntit din nestiinta sau indiferenta.
Asa cum ati aratat si dumneavoastra, nesimtirea sindicatului intrece orice masura, tupeul de a cere acordarea drepturilor legale masurandu-se in nenumarate procese castigate, cuantumul sumelor castigate in instante scriindu-se cu multe zerouri.
La modul cum ati infierat sindicatul ca indrazneste sa ceara aceste drepturi, ba mai are si obraznicia de a cere stabilirea celor vinovati de diminuarea salariilor prin neacordarea unor drepturi recunoscute de lege, ne faceti sa ne simtim vinovati ca ne ridicam salariul si sa fim recunoscatori conducerii unitatii ca a binevoit sa ne acorde cu marinimie ceea ce ni se cuvine de drept.
Cu scuzele de rigoare, imi permit sa citez dintr-o carte intitulata Codul Muncii, care prevede la articolul 38 ca: ,,salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.” Deci oferta facuta angajatilor de la parcul auto, de a-si pastra patul in schimbul sporului de noapte nu este tocmai legala.
De altfel, intr-un alt capitol, din aceasta cartulie lipsita de valoare literara, intitulat pompos Raspunderea contraventionala, sta scris la articolul 276, litera K, urmatorul text: ,,incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amenda de la 1500 lei la 3000 lei”. Asta daca intre timp nu se vor fi modificat cuantumurile amenzilor. Cat despre moralitatea coexistentei patului cu sporul de noapte, sa ne aducem aminte ca pe cand mai exista "camera de oaspeti" unii sefi de tura nu se sfiau sa o foloseasca, fara a avea prea mari remuscari pentru sumele incasate ca spor.
Ma simt obligat sa va prezint scuze din partea colegilor din foisoare, care dau fuga la Luca sa-i spuna ca nu merge treapta a doua la calorifere si nu se incalzeste podeaua la foisor. V-am citat din memorie dar cred ca asta era esenta. Reactia dumneavoastra vis-a-vis de nemultumirile agentilor din posturile de paza fata de conditiile in care-si desfasoara activitatea, imi aduce aminte de dl. Dumitru.
Doar ca el a reactionat asa acum 15 ani, pe cand eram militari, care trebuiau sa suporte cu stoicism privatiunile serviciului militar, pe cand dumneavoastra luati atitudine fata de aceasta nesimtire la aproape sase ani de la demilitarizare. Si asta cu toate ca stiti prea bine ca usile de la foisoare lasa sa bata vantul inauntru, ca foisoarele 2 si 3 stau mai mult in echilibru, ca accesul in postul 2 se face trecand printre schele inclusiv pe timp de noapte si toate celelalte neajunsuri pe care colegii i le spun lui Luca pentru ca dumneavoastra, desi le stiti, le ignorati si nu dispuneti remedierea lor.
Culpabilizarea tuturor celor din posturile de paza si ignorarea conditiilor improprii in care executa serviciul din cauza unuia sau altuia pe care l-ati gasit dormind in post, nu mi se pare deloc corecta. Si efectul ei este ca simtindu-se bagati in aceeasi oala cu cei care nu-si fac serviciul si cei care erau corecti vor adopta aceeasi atitudine delasatoare, deoarece oricum nu exista recunoasterea faptului ca isi fac treaba cum trebuie.
Si pentru ca ne-m hotarat sa va cerem public scuze pentru nesimtirea si tupeul de care dam dovada formuland fel de fel de cereri si solicitari,profit de ocazie pentru a va multumi in numele celor pe care i-ati indicat ca fiind vinovati de producerea evenimentului de vineri noaptea,pentru ca le acordati prezumtia de nevinovatie si pentru ca recomandati (nu influentati) comisiei de disciplina sa-i judece "asa cum trebuie".
De altfel partea a doua a exercitiului de alarmare a semanat izbitor de mult cu unul din procesele publice comuniste, in care cei ce se abateau de la etica socialista erau "infierati" in fata colectivelor de oameni ai muncii. Ce bine era daca va limitati la a da citire materialului. Asa, trebuie sa ne cerem iarasi scuze fata de dumneavoastra noi, cei despre care spuneati: "in prostia unora" si "in mintea ta cea proasta". Si aici iarasi v-am citat.
Probabil ca din cauza nervozitatii creeate de eveniment, nervii v-au jucat o festa si de aceea ati uitat articolul din Codul deontologic al functionarilor public, pe care sigur il stiti, care spune ca:
In indeplinirea atributiilor profesionale functionarii publici din sistemul administratiei nationale a penitenciarelor au obligatia sa se comporte civilizat si demn in toate imprejurarile, sa manifeste stapanire de sine, amabilitate, politete si sa vorbeasca respectuos si decent, intr-o maniera potrivita cu functia pe care o detin.
Daca paragraful mai sus citat se aplica doar in relatia cu detinutii si persoanele din afara sistemului, iar in relatia cu subordonatii nu, atunci imi cer din nou scuze.
In continuare, tin sa va cer scuze, in numele sindicatului, pentru urmatoarele nesimtiri savarsite cu nemaintalnit tupeu: T.B.C. ,Echipament 2005, 2006, 2007, Primele de concediu 2004, 2005, 2006, Orele suplimentare 2004, 2005, 2006, Premiere 2005, Ore suplimentare recalculate. Precum si pentru cele ce vor urma: Premiere 2008 si 2009, Repaus saptamanal si sarbatori legale 2007-2010, Decontare transport, Norma 12 B, Spor de noapte 2007-2010, asupra carora se vor pronunta instantele de judecata prin sentinte pe care, asa cum ati afirmat, nu le comentati.
Ca incheiere imi permit sa citez din nou din Codul deontologic, care spune asa: ,,Sa constituie exemple pentru subordonati, colegi si persoanele private de libertate, SA CREEZE UN CLIMAT CORESPUNZATOR DE MUNCA si sa contribuie la realizarea si mentinerea unei imagini pozitive a institutiei.”
Sub protectia anonimatului, angajati ai Penitenciarului Vaslui scriu pe 
