Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta resurse umane. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta resurse umane. Afișați toate postările

sâmbătă, 13 decembrie 2008

Delegaţii ANP şi etica stresului penitenciar

"Promovarea valorilor autentice ca mijloc de prevenire a stresului la ofiţeri" a fost una dintre temele pe care le-a discutat delegaţia română prezentă la un seminar pe tema managementului resurselor umane. Seminarul a avut loc în Chişinău, în perioada 07 - 09.12.2008, şi a fost prezidat de însuşi Vladimir Trofim, directorul general al ANP-ului din Republica Moldova. Evenimentul "s-a adresat directorilor de penitenciare şi reprezentanţilor resurselor umane din nouăsprezece penitenciare din ţara gazdă".Seminar resurse umane_site ANP 13.12.2008

Drept urmare, site-ul ANP ne bucură privirile cu o scurtă prezentare a evenimentului, chiar pe prima pagină. Delegaţia română a fost condusă de Gheroghe Şpaiuc, procurorul - director general adjunct al ANP.

În cadrul discuţiilor, au fost dezbătute teme precum: introducerea unor atribuţii noi în responsabilitatea personalului sistemului penitenciar, promovarea valorilor autentice ca mijloc de prevenire a stresului la ofiţeri, evoluţia carierei funcţionarului public cu statut special, relaţia cu mass – media: instrumente şi tehnici de colaborare, necesitatea iniţierii şi dezvoltării relaţiilor de cooperare internaţională în domeniul penitenciar.

În acelaşi context, trei directori de penitenciare din Republica Moldova au împărtăşit experienţa acumulată cu prilejul vizitei pe care au efectuat-o anul acesta în ţara noastră, prezentând aspecte legate de siguranţa deţinerii şi regimul penitenciar, managementul resurselor umane şi gestionarea sectorului economico-administrativ în Penitenciarul Slobozia şi Penitenciarul Spital Bucureşti-Rahova. (sursa: link)

Trecusem "evenimentul" la categoria şi altele, dar unul dintre subiectele discutate la seminar mi-a atras atenţia. Chestiunea promovării valorilor autentice ca mijloc de prevenire a stresului m-a trezit din amorţeală. N-aş fi bănuit niciodată că un seminar pe resurse umane poate avea drept temă etica stresului. Uite că se poate. N-aş fi crezut că relaţia cu mass media este la degetul mic al specialiştilor din resurse umane prezenţi la întrunire. M-a impresionat şi vizita făcută de directorii moldoveni în ţara noastra. Îmi şi închipui, cu mândrie, cum au povestit dânşii înmărmuriţi ce-au văzut în penitenciarele din "vest".

Bulversant şi străfulgerător. Valorile autentice previn stresul la ofiţeri. Monumentală descoperire. Dar, mă întreb care-s alea "valorile autentice"? Cum anume previn valorile astea "stresul la ofiţeri"? De ce doar la ofiţeri? Agenţii sau personalul contractual nu sunt stresaţi? Sau, la dânşii medicamentul valorilor autentice dă greş? Mister, mare mister. Nu ştiam nici măcar că ne pricepem atât de bine la managementul resurselor umane.

luni, 18 august 2008

B.A.G.R. (Baza de Agrement, Geriatrie şi Refacere) - unitatea împrumuturilor şi a creditelor impuse

Scriu acest articol spre informarea celor care oferă cu prea multă uşurinţă împrumuturi unor colegi şi spre ştiinţa intrumentelor pe care ANP le foloseşte pentru inspecţia şi controlul unităţilor

BAGR - misterioasa bază de agrement a penitenciarelor

.

Despre Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații nu se povestesc prea multe. Asta nu înseamnă că nu ascunde secrete. Dimpotrivă, misterele sunt la ele acasă. Nefiind o unitate propriu-zisă, ea are un obiect de activitate distinct, așa cum reiese și din denumire.


Fiecare zi de lucru începe cu cafeaua de dimineaţă, savurată într-un spațiu din dreptul ferestrei directorului de către domni şi doamne specializaţi în cules folclor şi turnat apoi în urechea avidă de bârfe a marelui șef. După o oră de socializare, fiecare dintre participanţi intră pe rând la director împreună cu care trasează coordonatele unei noi zile de muncă.


Viaţa a fost întotdeauna foarte dulce la baza de agrement. Se plimbă câte o hârtie pe ici pe colo, funcționarii se văicăresc despre câte au mai rezolvat în cursul zilei, întâlnim mereu aceeaşi pepinieră sau depou (după caz) de pile și relații, doar nu credeți că oricine capătă cu uşurință un bilet de odihnă. De aici provin şoferii şi secretarele din A.N.P. şi M.J., aici vine să-şi desfăşoare activitatea cam toată lumea fără chef de muncă din complexul Jilava, pentru că cei care nu mai fac faţă într-un penitenciar și au puţină orientare, se retrag încetişor spre baza de tratament. Aici sigur găsesc un cunoscut care o cunoaște pe şefa resurselor umane, care la rândul ei va realiza conexiunea cu stăpânul sanatoriului şi în funcţie de recomandarea resurselor, noul venit va avea o viaţă liniştită sau una tumultoasă.

.

Cămătărie şi înşpelăciune la conducerea BAGR

.

Nu voi intra acum în aspecte care au legătură cu activitatea bazei, ori cu anumite leasing-uri avantajoase, nici măcar cu veşnic nesoluţionatul caz al echipamentului specific, contractat în urmă cu câtiva ani de BAGR, de o calitate deja notorie. Acesta continuă să se distribuie de vreo trei ani fără a se putea afirma că s-a realizat prima echipare, obligatorie după demilitarizare și nici că s-a achitat personalului contravaloarea echipamentului nedistribuit.

.

Mă voi referi la un fenomen ciudat care se derulează de ceva timp la adăpostul zidurilor care au mai ascuns și alte afaceri interesante. Lucrurile care se întâmplă la BAGR par să urmeze tipicul specializării unor chiriaşi importanţi ai unității vecine, Penitenciarul Jilava, respectiv camăta.


Cum altfel se pot explica situaţii ca cele pe care vi le voi expune?


La nivelul de vârf al BAGR s-a sudat o echipă de specialişti în obținerea de împrumuturi sau chiar donaţii. Mai mult bandă decât echipă şi mai degrabă foloase sau avantaje decât credite.

.

Şefa resurselor umane - doamna tot timpul fără bani

.

Șefa resurselor umane, care și-a depășit condiţia de lucrător la spălătorie, evoluând apoi, cu ajutorul tertipului trecere în rezervă - reactivare, de la contabilitate la preluarea de responsabilități pe linie de personal, este cunoscută ca o persoană-cu-buzunarele-mereu - goale care ar cere bani împrumut și de la Hagi Tudose, dacă acesta s-ar rătăci prin curtea bazei. Nevoia disperată și continuată de bani, pe parcursul unei perioade mari de timp, ne miră nespus și această situaţie nu ar fi ajuns la urechile noastre dacă nu ar fi dobândit o amploare scandaloasă.

.

Completându-şi profesionalismul discutabil prin livrarea promptă a importantelor tipizate (dar şi a altor comenzi) editate la tipografia unităţii către zonele înalte din A.N.P. doamna-tot-timpul-fără-bani gestionează rotirea ameţitoare a personalului din B.A.G.R. pe posturile din ANP, MJ, complex Jilava, etc. ajutându-se de diferiţi lubrifianţi scoţieni învechiţi în butoaie de stejar, aşa cum asigură ceasornicarii elvețieni o mişcare precisă, cu ajutorul rubinelor. Din câte ştim, directorul nu are habar chiar de tot ceea ce pretinde doamna în numele său.


BAGR este o unitate care asigură necesarul de personal administrativ în aparatul central dar şi în alte unități, mulți dintre salariaţi fiind detaşați sau delegați la ANP, MJ, INM, etc pe posturi de şoferi, secretare, îngrijitori, bucătari, etc. Detaşările sunt, deci, la ordinea zilei și este foarte simplu pentru doamna-cu-punga-veşnic-goală să încurajeze o rotire a personalului, atent gândită, astfel încât situaţia să nu devină explozivă prin aglomerarea într-un singur loc a unui număr prea mare de creditori. Unde mai puneţi că amplificarea protestelor unor păcăliţi ar face dificilă continuarea afacerii. Noroc că dl. director este foarte atent să domolească orice ieşire din rând.

.

Contabila şefă - doamna care ascunde popririle

.

Contabila şefă catapultată și menţinută în poziţie cu ajutorul căutătorului oficial al Elodiei, este caracterizată printr-o activitate neprofesională de notorietate, constatată dealtfel şi de ultimele controale. Manifestă o vigilenţă şi energie exemplară, în a dosi popririle pe salarii primite de la diferite bănci şi în a semna adeverinţe de salariu care nu au legătură cu situaţia reală a ratelor domniei sale dar și a prietenei de la resurse.


Gaşca e completată și cu alte persoane, doamnele fiind susţinute şi de câţiva subalterni fideli, unii chiar profesionişti de felul lor, beneficiind în final de aripa protectoare a directorului uşor influențţabil, cu atitudine chivasregală.

.

Dintre faptele de arme ale bandei cu „buzunarele-goale”

.

Mereu se găsesc câţiva, fie timoraţi de poziţia de forţă pe care o manifestă, fie înduioşați de probleme inventate. Restituirea banilor este, însă, o altă poveste. Când se apropie scadenţa, doamnele se ascund și nu răspund la telefon, întârziind atât cât să procure o altă serie de împrumuturi și cât să nu să piardă controlul asupra disperării oamenilor. După mici scandaluri acceptă să dea din bani înapoi. Alt grup de păcăliţi îşi aşteaptă rândul. Cei care nu au curaj să facă scandal nu au nicio şansă (există numeroase cazuri). Alţii sunt luaţi la sentiment: „şi eu te-am ajutat” sau „te pot ajuta şi eu” (aranjaţi cum vreţi cuvintele), fiind convinşi că e de datoria lor să mai pluseze.


Solicitări adresate colegilor, de contractare a unor credite sau C.A.R.-uri pe care ele se angajează să le plătească dar care se finalizează cu popriri pe salariile amărâţilor, popriri de care tot doamnele se îngrijesc, asunzându-le prin sertare până când reprezentanții băncilor vin în unitate și fac scandal ameninţând cu proces. După un astfel de scandal a fost relevat faptul că şefa resurselor ascundea prin sertare popriri chiar pe salariul propriu.


Un alt caz este în plină derulare, victime fiind doi salariaţi (soţ şi soţie) pe care îi vânează C.A.R. – ul de 3 luni pentru că au vrut să ajute o colegă la ananghie, iar doamnele din bandă ascund adresele de poprire primite de la casa de ajutor, trăgând de timp, în speranța că vor mai scutura ceva de prin buzunarele speriaţilor de colegi. Cazul este cunoscut de tot personalul dar se va pierde în derizoriul alimentat de teama oamenilor.


Toate solicitările sunt presărate, acolo unde ţine, de presiuni și amenințări, cele mai dese fiind cu detaşarea, acesta fiind trendul. Înainte de a-și stabili noile ținte, gașca nu uită să studieze cu atenție și declarațiile de avere, observă cine mai are depozite și pornește atacul.

.

Întrebări
..

Cum se pot justifica datoriile lunare ale celor două doamne şi mai ales ale contabilei şefe, totalul ratelor depăşind cu 1000 de lei venitul? De precizat că singura modalitate de evitare a Centralei Riscurilor Bancare (actualizată şi imposibil de păcălit pe căi normale) este falsificarea adeverinţelor salariale.


A fost contabila şefă nevoită să-şi vândă casa unor cămătari? De ce a ajuns în această situaţie? Cârdăşie? Are acest lucru legătură cu o reconversie profesională a dânsei după ce și-a descoperit abilități noi, situația expusă mai sus fiind un efect natural al noii ocupații?


Recomandări


Îi recomand d-lui director să respecte ierarhia predării conducerii unităţii în lipsa sa şi să verifice adeverinţele de salariu care le privesc pe cele două doamne, apoi să se întrebe de ce şefa resurselor semnează fără bară (în general, de ce semnează?) la director (atunci când acesta părăseşte pentru câteva ore unitatea), cu o semnătură izbitor de asemănătoare cu a acestuia! Sau poate dl. director își asumă semnăturile?


Îi mai recomand secretarei d-lui director să fie mai atentă cu ştampila unităţii atunci când este însărcinată cu ceva urgent de către una dintre doamne sau i se arată brusc ceva pe fereastră!


Îi recomand şefei de la resurse să citească cu atenţie legislaţia şi o asigurăm că va descoperi acolo, probabil cu stupoare, că definitivările pe post sunt gratuite.

.
În loc de concluzii, ce rost are să ne întrebăm de ce apar neconcordanţe în procesele verbale de recepţie ale autovehicolelor cumpărate în leasing ori de ce s-au făcut plăţi către societăţile de leasing deşi maşinile nu existau încă sau de ce actele adiţionale s-au întocmit retroactiv, iar dilemele pot continua, ele nefiind desluşite, încă, de vreun control?

.

Poate stabilizarea echipei manageriale a A.N.P. să stârnescă un vânt de curăţire şi spre celebra bază de odihnă din sudul Bucureştiului. Garantăm că amploarea fenomenului este mult mai mare decât a putut fi descrisă în spaţiul restrâns pe care îl avem la dispoziţie.

marți, 1 aprilie 2008

Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I)

Episodul în care Stan măsluieşte şi directoreşte

Roşeaţa permanentă a ilustrului cap al domnului Stan Petre, comisar şef şi director adjunct al ANP, este deja cunoscută. Cauzele acestei manifestări nu sunt destul de clare însă.

Ceea ce ştim sigur este că, în 2005, a roşit când a trebuit să-şi părăsească funcţia de ofiţer de resurse umane de la ANP prins când a încercat să-şi promoveze ilegal propria soţie, Stan Mariana, în funcţia de şef de serviciu la Penitenciarul Spital Jilava, după ce produsese în precedentul an de activitate 3 adrese de maximum o pagină.

Un caz care a făcut ceva vâlvă la acea vreme a fost deja celebra angajare a 2 ofiţeri în cadrul ANP, pe un singur post scos la concurs. Motivul roşeţii permanente, a pe atunci directorului de resurse umane al ANP, vine şi din următoarea mânărie, pe care v-o prezint cronologic:
  • 18.05.2007 - se anunţă (219145/18.05.2007) organizarea a unui concurs pentru ocuparea unui post vacant de ofiţer în ANP la Serviciul Cooperare Internaţională şi Programe;
  • 13.06.2007 - se anunţă rezultatele selectării dosarelor (process verbal nr 223306 din 13.06.2007). Din 4 dosare depuse pentru înscrierea la concurs sunt selectate 3.
  • 20.06.2007 - prin proces verbal nr. 224116/20.06.2007 se anunţă ca toţi cei 3 candidaţi au trecut de proba de utilizare a computerului;
  • 25.06.2007 - prin process verbal 224720/25.07.2007 se anunţă că au ramas în competiţie două persoane din trei, în urma desfăşurarii probei scrise a concursului;
  • 29.06.2007 – după interviu, prin process verbal 225334/29.06.2007 se afişează punctajele finale ale concursului, prin care se declară câştigatorul concursului, Soreanu Gabriela, cu un punctaj superior celei de a doua candidate rămase in concurs, Toma Aurora Emanuela;
  • 02.07.2007 - prin process verbal 225482/2.07.2007, se anunţă că, de fapt, postul ocupat la concurs a fost ocupat de două persoane (!), invocându-se o decizie a directorului general ANP (550/27.06.2007) privind suplimentarea posturilor scoase la concurs, care la data de 29.07.2007 încă nu exista. În realitate, decizia a fost antedatată. (sursa: Comunicat de presă IJC, 12.o7.2007)
Toată lumea face gălăgie şi arată cu degetul şmenul. Ulterior, raportul de control, dispus cu jumătate de inimă de ministrul Chiuariu (a cărui pupilă era domnişoara Toma), a concluzionat că suplimentarea posturilor a fost făcută fără respectarea Regulamentului de concurs. Drept urmare, domnişoara Toma cea piloasă a fost trimisă la plimbare... pentru o vreme.

În schimb, măsluitorului Stan Petre nu i s-a întâmplat nimic. Chiar i s-a mai dat o şansă s-o angajeze pe tânăra blondă. Această şansă a fost fructificată două luni mai târziu, când preşedinte de comisie a fost doamna procuror Hămăială, adusă de Chiuariu în MJ. Având în vedere exerienţa procuroresei în angajarea consilierilor ministeriali în funcţii publice prin concursuri trucate, domnişoarei Toma nu i-a fost greu să devină, în sfârşit, ofiţer de penitenciare.
De această dată, nasoii care au dat în vileag prima dată tărăşenia nu au mai avut acces la 'concurs' şi totul a decurs conform ordinelor ministeriale. E adevărat, fără a avea dosarul de înscriere complet, lucru pe care noi nu l-am uitat şi care va fi o motivaţie posibilă pentru invalidarea concursului, mai devreme sau mai târziu.
***
De atunci, roşcovanul nostru s-a remarcat prin 0 (zero) posturi vacante încadrate, 1(unu) statut al personalului din penitenciare făcut varză, 2 (două) sindicate prostite pe faţă, 3 (trei) revocări din funcţie, 4 (patru) detaşări... şi cam atât.

Data viitoare vom vorbi despre cei 5 (cinci) membri ai familiei penitenciare Stan, cu roşeaţă şi fără. Acest demers, în mai multe episoade, îşi propune să scotă la iveală toate motivele pentru care capul domnului Stan este mereu roşu.
***
N.B. Ca să nu se supere dl. Marin Dumitru, alt mare comisar şef de temniţe, promitem să-i dedicăm şi dumnealui 2 - 3 episoade. Nici pe dl. Florin Stanciu, inspectorul minune nu-l vom da uitării.

sâmbătă, 22 martie 2008

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (I)

Primul indiciu: Managementul defectuos al resurselor umane.

I. Întrebări de încălzire...
  1. Asigură legislaţia în vigoare condiţiile pentru un management eficient al resurselor umane?
  2. O politică de resurse umane este definită şi implementată consecvent în concordanţă cu legislaţia în vigoare?
  3. Sistemul de selecţie a personalului corespunde necesităţilor funcţionale ale serviciului penitenciar?
  4. Metodologia de formare profesională asigură personal bine pregătit la toate nivelurile operaţionale?
  5. Personalul este motivat în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi încurajat să participe în gestionarea activităţii curente?
  6. Este cariera în serviciul penitenciar percepută ca fiind un prilej de dezvoltare individuală pe plan profesional şi personal?

II. ... cu răspunsuri la îndemâna oricui...

Un domeniu caracterizat de amatorism şi improvizaţie, datorită lipsei cronice a specialiştilor în domeniu şi a legislaţiei rigide. Instabilitatea la nivel managerial şi abuzurile sunt deja de notorietate.
Implicarea organizaţiilor sindicale în gestiunea resurselor umane se limitează la simpla consultare, de cele mai multe ori formală, în ceea ce priveşte legislaţia de resurse umane.
Finanţarea ‘politicii de resurse umane’ este dificilă în condiţiile unor costuri de personal care cresc într-un ritm constant şi care ameninţă în permanenţă să sufoce bugetul general al instituţiei.
Metodele şi procedurile de resurse umane sunt învechite şi propagă o mentalitate de dependenţă între angajat şi angajator dincolo de limitele profesionale normale şi ale dezvoltării unui corp profesional disciplinat şi eficient.
Structurile locale de resurse umane au un impact redus în gestiunea resurselor umane această activitate fiind excesiv centralizată în ceea ce priveşte selecţia de personal şi inexistentă pe celelalte componente de management al resurselor umane.
Reorganizarea compartimentelor funcţionale este frecventă şi promovată ca o probă a interesului în buna funcţionare a serviciului penitenciar însă pentru aceasta nu există o viziune unitară şi nu sunt efectuate analize de oportunitate sau de impact.

III. ... şi concluzii evidente.

Politica de resurse umane este cea mai mare problemă a serviciului penitenciar. Este un domeniu deschis abuzurilor şi gestionat neprofesionist, fapt ce afectează serios funcţionarea serviciului penitenciar.
  1. Legislaţia care reglementează domeniul resurselor umane în serviciul penitenciar este făcută cu puţine excepţii sub imperiul urgenţei, astfel încât calitatea reglementării lasă de dorit.
  2. Nu există o politică de resurse umane de resurse umane, iar legislaţia şi procedurile specifice sunt instabile şi incoerente;
  3. Sistemul de selecţie a personalului nu asigură personal de calitate în lipsa unui plan consecvent de încadrare a posturilor vacante. Sistemul de selecţie induce practici corupte şi este frecvent abuzat;
  4. Formarea profesională este formalistă şi ineficientă atât la începutul carierei cât şi pe parcursul acesteia. Aptitudinile şi cunoştinţele personalului împreună cu atitudinea faţă de exercitarea atribuţiilor specifice profesiei sunt dobândite mai curând prin ucenicie decât printr-un sistem de formare profesională funcţional;
  5. Motivarea personalului este exclusiv financiară fapt ce influenţează atitudinea acestora.
  6. Cariera în sistemul penitenciar nu este percepută ca fiind un prilej de dezvoltare pe plan profesional şi personal ci ca un rău necesar.