Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta DPCMP. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta DPCMP. Afișați toate postările

marți, 10 februarie 2009

Predoiu vrea spioni

Predoiu si spionii A reînceput spioniada in Ministerul Justitiei. Predoiu, dupa mai bine de 1 an, se trezeste ca serviciul al carui sef tocmai il facu prin frauda director general adjunct al ANP nu performeaza din cauza de cazul Gorbunov.

In ziarul Ziua gasiti toate detaliile noului motiv de mirare a ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Din poveste ai zice ca e nemultumit de cum merge treaba. In realitate spune ca vrea sa-si faca un serviciu secret mai mandru si mai trainic decat a fost vreodata SIO, SIPA, DGPA.

Dar un serviciu financiar la MJLC care să funcționeze nu vrei matale domnule ministru? Dar acordul colectiv si toate planurile alea de eficientizare nu vrei matale sa le pui in aplicare domnule ministru?

Ministerul Justitiei nu a avut informatii inainte de producerea cazului Gorbunov, lucru care ridica semne de intrebare asupra modalitatii in care ministerul primeste informatii din sistem, a declarat luni, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, relateaza NewsIn.

"Confirm faptul ca ne-au lipsit informatiile cu caracter sistemic inainte de producerea cazului (n.r. cazul Gorbunov), ceea ce pune in discutie modalitatea in care ministerul primeste informatii din sistem", a declarat Catalin Predoiu.

Din acest motiv, ministrul Justitiei considera ca ar trebui gandit un "document de politica publica", pentru a evalua problema informarii Ministerului Justitiei si solutiile acestuia, fiind necesara o dezbatere publica prealabila in acest sens.

"O astfel de rezolvare nu poate fi implementata fara o dezbatere publica prealabila cu cei implicati sau care ar putea fi interesati", a precizat, pentru NewsIn, ministrul Justitiei.

Intrebat despre fostul SIPA (Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie din cadrul Ministerului de Justitie), ministrul Catalin Predoiu a declarat ca serviciul de prevenire a infractiunilor, existent in prezent, ar trebui reorganizat. "Este o problema pe care o ridica indirect acest caz (n.r. Gorbunov) si anume necesitatea, nu stiu daca as putea spune a reactivarilor, dar a reorganizarilor care ar trebui facute in zona respectiva, astfel incat acest serviciu sa devina mult mai performant decat este in momentul de fata", a declarat Predoiu.

"Teoretic da, adica el (serviciul) exista in schema de organizatie a administratiei, dar nu cred ca atingem, pe zona respectiva, performanta de care am avea nevoie", a mai spus ministrul Justitiei.

El a facut referire la lipsa de informare cu privire la ce se petrece in zona penitenciarelor. "Nu numai ministerul isi da seama, dar toata lumea acuza, nu numai Ministerul Justitiei, dar pe toata zona de justitie si afaceri interne, lipsa de informare a structurilor in profunzime cu privire la  fenomenele care se petrec, inclusiv pe zona penitenciarelor", a mai declarat Catalin Predoiu.

Continuarea în Ziua

Asa a inceput si in 1991,  murea ministrul justitiei neinformat cu maxima operativitate. Care a fost evolutia serviciului secret si ce nazbatii au facut stiti cu totii. Asa ca… Hai spionii! Hai Acadel! Hai cu CV-ul lui Firinel!

duminică, 7 septembrie 2008

Primul corupt

Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii din Mediul Penitenciar (DPCMP) se pregăteşte să ne demonstreze că-şi face treaba. Aşa ne spun sursele noastre, care, de regulă, sunt mai informate decât sursele lor.
.
În zilele ce urmează, spionii lui Tiberiu Ungureanu, vor părăsi terenul conspirativităţii şi ne vor da motiv să credem că, în sfărşit, înţeleg pentru ce sunt plătiţi.
.
Vom vedea primul corupt din sistemul penitenciar. Coruptul ăsta va fi sacrificat ritualic pe altarul prevenirii criminalităţii. Promisiunea viitoarelor victorii va însoţi acest caz, care, sunt sigur, va fi mediatizat. Din motive evidente, nu putem da mai multe informaţii. Riscăm să speriem coruptul care e deja bine intrat în laţ.
.
Nu o să revenim nici la disputa referitoare la rolul prevenirii criminalităţii în penitenciare şi nici la spioni rataţi. Poate că, de astă dată, au prins schema. Sper că vor demonstra că se bat cu criminalitatea nu cu teoriile fantastice despre munca de informaţii furnizate de către maestrul spion Ungureanu, care fie vorba între noi, ar trebui încurajat să îşi exploreze alte calităţi profesionale.
.
Atunci când acest exemplu va fi dat, va fi momentul zero pentru prevenirea criminalităţii. Va fi primul semn că rolul decorativ şi de serviciu de informaţii de paradă a încetat. Prevenirea criminalităţii va depăşi în sfârşit epoca diletanţilor... dacă totul merge bine.
.
Atunci când minunea se va întâmpla mi-ar plăcea să văd că sunt recunoscute meritele celor care au avut curaj, nu că s-a întâmplat o altă spălare de cadavre. O floare nu va face primăvară, iar ofiţerii de prevenire a criminalităţii vor avea de dovedit în continuare că şi-au luat în sfârşit rolul în serios.
.
Ce i-a adus la realitate? Nu 'înţeleptul' spion şef. Direcţia, nu demult înfiinţată, rămâne fără personal, iar conflictele de la vârf ajung dincolo de etajul 2 (secţiunea cu oglinzi) din ANP. Ungureanu e în corzi şi speră să-şi demonstreze utilitatea. Ăsta e motivul.
.
Link-uri utile:

joi, 14 august 2008

Şefii spionilor sapă uşor, sapă cu spor

Dacă vei avea curiozitatea să întrebi foşti lucrători DGPA care sunt motivele pentru care acest serviciu a ajuns în situaţia de a fi desfiinţat, vei avea surpriza să primeşti un răspuns unanim: motive politice. Din păcate chiar şi actualii lucrători DPCMP sunt convinşi de acest lucru.

De fapt, ce anume a dus la desfiinţarea DGPA?

În realitate, Direcţia Generală pentru Protecţie şi Anticorupţie a fost desfiinţată pentru că:

  • desfăşura activităţi care excedau limitele cadrului legal;
  • slaba calitate a lucrătorilor şi implicarea acestora în activităţi care depăşeau, de multe ori, zona "gri" a legii devenise un lucru binecunoscut;
  • activitatea desfăşurată era caracterizată de o tendinţă clară de auto-izolare şi promovare a unei imagini de elitism, nesusţinută în realitate de eficienţa care ar fi trebuit să justifice această imagine;
  • recrutarea personalului se făcea după criterii ştiute numai de ei;
  • transparenţa activităţilor derulate nici măcar nu era luată în calcul, deşi legea o impunea;
  • lipsa de eficienţă în îndeplinirea obligaţiilor legale devenise un fapt de notorietate. De acelaşi statut se bucura şi eficienţa deosebită în desfăşurarea activităţilor ilegale care aveau drept scop "rotunjirea" buzunarului propriu.

Ce s-a întâmplat după desfiinţare

După cum am arătat, desfiinţarea DGPA a fost motivată nu de inutilitatea existenţei unei structuri care să se ocupe de prevenirea criminalităţii, ci de modul în care şefii, şi nu numai, înţelegeau să se folosească de statutul pe care îl conferea apartenenţa la o astfel de structură.

Astfel, în mod natural, a apărut o structură nouă, cu atribuţii clarificate, oameni noi şi şefi care ar fi trebuit să vegheze ca prevenirea criminalităţii să slujească interesul legitim al societăţii şi nicidecum interesul meschin al vreunui vremelnic potențat politic.

Perioada de început a fost caracterizată de mult entuziasm, suport acordat de toate departamentele ANP, ba chiar organizarea unui concurs public pentru ocuparea posturilor nou înfiinţate.

Vremuri noi, şef vechi, obiceiuri vechi

Lucrurile păreau să meargă bine când ... cine credeţi că "a descălecat" în funcţia de şef al noii structuri? Păi nimeni altul decât Doru Dobocan, fostul şef care păstorise destinele DGPA în perioada premergătoare desfiinţării.

Odată ajuns în postul dorit, vechiul şef "a simţit" o lipsă acută a specialiştilor. Şi pentru că mulţi din foştii lucrători DGPA fie nu au promovat testarea psihologică, fie nu au reuşit să convingă comisia de examinare de calităţile lor excepţionale, fie pur şi simplu nu au catadicsit să "se umilească" înscriindu-se la concurs, a recurs la "şmecheria" care se numeşte detaşare sau transfer.

Şi astfel, încet, încet schema a început să fie completată cu profesionişti certificaţi de apartenenţa la vechea structură.

Şef nou, obiceiuri vechi, practici şi mai vechi


La numai câteva luni de la "descălecare", procurorul Doru Dobocan a început din nou să "sară peste cal". Şi uite aşa, cel care se lăuda că poate influenţa orice, mai puţin timpul probabil, a ajuns să fie "debarcat". Probabil din cauza direcţiei vântului.

Locul vacant a fost ocupat imediat, evident tot fără concurs, de un alt fost şef mai micuţ din perioada DGPA: Tiberiu Ungureanu. Părea a fi un tânăr capabil, dornic să-şi pună eventuala experienţă în slujba ANP. Din nou speranţe, din nou sprijin şi ... din nou dezamăgiri.

Domnul Ungureanu a continuat linia directoare trasată de Doru Dobocan. În scurt timp, a devenit evident faptul că Prevenirea Criminalităţii este mai puţin în slujba ANP şi mai mult în slujba
conducerii ANP. Desigur, e un fel a spune! În realitatea începe să fie, din ce în ce, mai mult în slujba propriului interes.

Încet, încet au început să apară şi primele scenarii apocaliptice. Încet, încet cvasi-totalitatea lucrătorilor din sistemul penitenciar, mai puţin şefii evident, încep să devină duşmanii sistemului.

Încet, încet au început să apară şi primele derapaje de la legalitate. Încet, încet s-a revenit la metodologia de lucru specifică unor timpuri mai "bune".

Încet, încet lucrătorii care au fost angajaţi în urma concursului au început să plece. Încet, încet au început să apară figuri noi dar totuşi vechi. Mai o detaşare, mai un transfer. Ce contează că nu există criterii clare pentru transfer? Cui îi pasă că instituţia transferului este reglementată destul de strict? Dacă interesele o cer, te mai împiedici de o amărâtă de lege?

Încet, încet funcţionarilor publici care sunt încadraţi la DPCMP a început să le fie indusă ideea de superioritate, de elitism. Ar fi jenant ca domnului de la Prevenire să i se facă, la intrarea în unitate, acelaşi control la care sunt supuşi ceilalţi funcţionari. Cum adică să verifice cineva geanta în care îşi cară pacheţelul cu mâncare la muncă? La popotă, casierie sau intrare să se amestece cumva cu prostimea? Nu se poate. Ar fi sub demnitatea lui!

Încet, încet lucrătorilor DPCMP li se insuflă ideea că sunt angajaţi ai DPCMP şi nu ai ANP. Se ignoră faptul că Prevenirea Criminalităţii nu este stat în stat. Că nimic nu-i ridică deasupra pazei, logisticii, medicalului, resurselor umane sau oricărei alte direcţii sau serviciu din cadrul ANP.

Şi uite aşa, încet, încet DPCMP începe să se "aşeze" în şablonul care a dus la desfiinţarea DGPA.

Mai nou, DPCMP şi-a înfiinţat un post de ofiţer informatician în cadrul propriei scheme de organizare. Nu înţeleg, DPCMP se ocupă de Prevenirea Criminalităţii sau de Informatică? Eu ştiam că exista o direcţie în cadrul ANP care deservea, din punct de vedere informatic, toate celelalte departamente! Cum a apărut postul acesta? A început, ca la nivelul DPCMP, să se contureze un nucleu de Resurse Umane? Vom asista în curând la apariţia unui post specific financiarului, logisticii sau... medicalului?

Rămâne de văzut. Până una, alta...

Şefii Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar lucrează

Dar îmi este teamă că au început să sape tocmai mormântul Direcţiei recent înfiinţate. Păcat de oamenii care pun suflet, păcat de speranţele şi încrederea cu care au fost investiţi. Dar ei ştiu cel mai bine. Întotdeauna ei ştiu cel mai bine. Întotdeauna adevărul le aparţine. Ei nu se înşeală niciodată. Doar deseori... Păcat!

P.S.: Se pare că domnului Romeo Vasiliu i-a fost retrasă susţinerea de care se bucura din partea conducerii DPCMP. Una din două: ori nu mai au nevoie de serviciile dânsului, ori s-au convins de adevărul celor scrise pe blog despre acesta. Sincer, mă mir că, unor atât de fini cunoscători ai naturii umane, le-a luat atât de mult timp.

Oricum, până una, alta, domnul şef al DETI a mai făcut o dată dovada profesionalismului şi înaltei pregătiri pe care o posedă: angajaţii ANP au stat şi au privit nedumeriţi mesajul de eroare "Fonduri insuficiente" pe care bancomatul se încăpăţâna să-l afişeze în ziua de salariu. A fost bancomatul defect? Nici vorbă! Doar că Romeo Vasiliu a fost depăşit de "complexitatea" operaţiunilor necesare adaptării programului de salarizare la legislaţia curentă.

Şi dacă tot a venit vorba de Romeo Vasiliu, trebuie să vă spun că se pare că nu a lucrat singur la opera de "scormonire" a calculatoarelor şi corespondenţei angajaţilor ANP. Astfel se ridică şi ceaţa care învăluia aparenta incompatibilitate între incompetenţă şi cunoştinţele necesare derulării unor astfel de activităţi. Dar despre asta într-un articol viitor.

duminică, 10 august 2008

Arhipelagul SIPA

What do you think spies are: priests, saints and martyrs? They’re a squalid procession of vain fools, traitors too, yes; pansies, sadists and drunkards, people who play cowboys and Indians to brighten their rotten lives. (John le Carré - 1963).

Recunosc. Articolul meu despre spioni a fost un act de trădare faţă de patria şefilor din penitenciare. Nu pot să-mi explic cum de am putut să scriu despre amnezia care i-a apucat brusc pe spionii şefi ai penitenciarelor. Abia un an a trecut de la desfiinţarea pe motiv de spionită excesivă şi 'meseriaşii se întoarce' cu agentu' BG în frunte... sau în dos.
Contrarevoluţionarul Soljeniţîn Aleksandr s-a găsit să decedeze subversiv cu două zile înainte de articol, iar eu m-am gândit că e un moment bun să scriu despre prevenirea criminalităţii în penitenciare. E tot ce pot spune în apărarea mea.

Văzând ştirea în ziare, am descărcat de pe net câteva cărţi scrise de reacţionarul care a primit Premiul Nobel pentru literatură în 1970. Am citit despre CEKA (Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului) şi gândul mi-a fugit la Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii din Mediul Penitenciar (DPCMP). Pe cuvânt că n-am vrut, dar aşa s-a întâmplat.

Arhipelagul Gulag e de vină domnu’ Ungureanu. Am făcut greșeala să citesc şi introducerea şi uite în ce necaz am ajuns. Băieţii matale pregătiţi să sară la jugulara bloggerilor indisciplinaţi m-au sancţionat pe bună dreptate. Am pus întrebări, mi-am manifestat neîncrederea în linia roşie care călăuzeşte spionajul penitenciar şi uite aşa am primit ce merit. Un mujic, asta am fost. Parcă nu mai erau alţi 12.000 de angajaţi în ANP despre care puteam să scriu.

Vulturii şi acvilele prevenirii criminalităţii, nu toţi - doar pretenarii lu' matale, m-au dojenit la rubrica comentarii. Am înţeles mesajul. Nu o să mai scriu aproape niciodată despre spionii şefi din penitenciare. Şi chiar dacă mai am ieşiri de acest gen vă întreb înainte.

Bloggeritul ăsta ar fi ilegal. Aşa spunea şi răposatul (din funcţie) domn Iosif M. spre liniştea şpaiucilor, miticilor şi petricilor din gaşcă. Nu l-am crezut atunci şi rău am făcut. Uite în ce m-am băgat datorită practicilor subversive. Voi purta acest stigmat toată viaţa. A fost o clipă de rătăcire pentru că, vai ce sacrilegiu, ştiam că nu poţi să vorbeşti de rău şefii penitenciarelor. E o cutumă carcerală pe care ar fi trebuit să o am întipărită în minte şi suflet, domnu’ Ungureanu, dar, ce să fac, m-am lăsat dus de val.

Doamne, ce am făcut! Am încălcat prima poruncă a temnicerului. Nu pot să-mi iert asta. Măcar dacă aş fi primit ceva bani pentru asta de la “agenturili străine”. M-a apucat idealismu’ şi îngrijorarea despre spionii şefi ai penitenciarelor. Ce treabă am eu? Pe mine mă interesează florile de fapt şi singurul lucru pe care-l citesc este site-ul ANP. Comunicatele de presă şi rubrica de evenimente mă inspiră.

Am scris, în nemernicia mea - ca un câine turbat, că sunt de acord cu un comentariu care spunea că semănaţi din ce în ce mai mult cu predecesorii dumneavoastră domnu’ Ungureanu. Ce m-o fi apucat? Nici nu aveţi barba lu’ Doru Dobocan nici nu sunteţi profesor ca dl. Ureche. Poate pentru că vă plac scenariile şi spionitele de serie B, dar n-are nici o legătură.

Băieţii matale din echipa tactică anti bloggeri (ETAB) mi-au spus că aş avea interese politice. Asta recunosc că nu prea am înţeles. Adică cineva ar vota un necunoscut care-şi zice Huginn din partidul Penifest şi care face băşcălie de şefii din ANP? Poate le mai trimiţi matale o adresă d’aia cu SSID şi le explici şi cum e chestia cu politica. Doar eşti mai iniţiat.

PS 1. Domnii Iosif M., Marin D. şi Stan P. vă transmit invidioşi salutul lor. Domnii Sanciu F., Şpaiuc G. şi Costaş B. vă roagă să nu-i uitaţi în parcare.

PS 2. Sărumâna admin şi famiglia Musat că v-aţi chinuit să scrieţi noaptea despre ticăloşi, burci şi sipişti.

Link-uri utile:

miercuri, 6 august 2008

Spioni si declaratii de avere: diavolul sta in detalii

Bref 1: Ați văzut vreodată știrile la ProTV? Cu siguranță, da. Înseamnă că ați văzut tone de știri inepte despre violatori, falsificatori, criminali, mici sau mari infractori, oameni cu vină mai mare sau mai mică pentru varii fapte. Pentru contextualizare, jurnaliștii înregistrează așa-numitele vox-uri, înregistrări cu aiurea persoane care au o părere despre evenimentul tratat în știre (vox populi). Sunt sigur că ați văzut băbuțe, vecini de scară sau de bloc, prieteni sau rude care vorbesc despre caracterul, comportamentul zilnic sau profesia celui suspectat a fi făcut nu știu ce faptă. Aproape invariabil ei povestesc despre cât de politicos era individul, cum dădea binețe în fiecare dimineață sau seara, ce profesionist desăvârșit sau prieten de calitate era.

Bref 2: Fără destin
- roman autobiografic al scriitorului ungur Imre Kertesz. Narațiunea este povestea experienței Holocaustului văzută prin ochii necorupți ai unui copil care trece prin diferite legăre naziste. Spre deosebire de orice altă carte scrisă despre Holocaust, romanul nu începe și nu livrează în descrierea experiențelor vreo judecată morală. Întâmplările, gesturile, comportamentul colaboratorilor, torționarilor, întreaga logică a războiului sunt supuse unor observații sau reflecții prin prisma inocenței și optimismului unui copil de 14 ani. Citind romanul ești copleșit de un sentiment de tandrețe și înțelegere față de colaboratorul care îți dă zâmbind un săpun sau te ajută să mergi înainte de a te băga în camera de gazare, față de medicul nazist care îți dă o pilulă ce îți alină durerea bolii înainte de a te trimite lângă cei care suferă de malarie, față de rudele înspăimântate care te trădează sub amenințarea armei etc.
***
.
Nu-l cunosc pe domnul Ungureanu, șef al DPCMP. Nu cunosc modul în care lucrează Direcția de Prevenire a Criminalității din Mediul Penitenciar - DPCMP (fostul SIPA). Nu cunosc mai deloc oamenii care lucrează în această direcție. Habar nu am dacă sunt persoane politicoase, joviale, prieteni de nădejde, buni familiști sau buni profesioniști. Nu îl cunosc pe domnul procuror Stoica de la Drobeta Turnu Severin. Nu îi cunosc pe cei care nu și-au completat sau nu vor să-și completeze declarațiile de avere. Eu însumi, în urmă cu ceva timp, am neglijat să-mi completez declarația de avere, depășind termenele legale. Poate toți sunt persoane impecabile la nivel personal. N-am de unde să știu și de aceea nici nu pot interveni în discuțiile generate de ultimele două postări. Să fiu sincer, de fapt nici nu mă interesează dacă îți vorbesc frumos, zâmbesc și sunt buni manageri. Și nu mă interesează cum se numesc.
.

Fapte:

1. Februarie 2008:
întrunire a Consiliului Federativ al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor. Începând cu a doua zi de defășurare, sunt invitați Mihai Polițeanu, reprezentant al Freedom House, și Sorin Dumitrașcu, fost director general adjunct al ANP. Întâlnirea e publică, sunt martori câteva zeci de persoane. Se discută despre colaborarea dintre ONG-urile importante din România și sindicatele din penitenciare și despre noul statut al FSANP. (Discuție concretizată într-un protocol de colaborare, și afilierea la Inițiativa pentru o Justiție Curată). Telefoanele încep să zbârnâie și se trezesc tot felul de curioși să întrebe în stânga și în dreapta. Cu totul întâmplător desigur, erau angajați ai DPCMP. La numai o săptămână, liderii FSANP sunt linșați de conducerea ANP și figura de tristă amintire, Iulia Scântei, și acuzați de comploturi și alte idioțenii paranoide;
.

2. Februarie 2008:
circa 20 de jurnaliști din presa centrală și locală se înscriu, în urma unui anunț public, la un training profesional privind practica judiciară penală. Participă reprezentanți ai Freedom House, Asociației SoJust, Societății Academice din România, fostul ministru Macovei , ambasadorul Olandei și câțiva magistrați care au ținut sesiunea de formare profesională a jurnaliștilor în calitate de experți. Organizarea întâlnirii a fost susținută financiar de ambasada Olandei și a avut loc la Sinaia. Nimic spectaculos, nimic conspirat. Un paranoic de la Ministerul Justiției are o informație că la întâlnire a participat și un consilier din cadrul ministerului. Fals, de altfel. Se intră într-o logică paranoică. Ministerul trăiește cu impresia că este "trădat" de cineva din interior. Telefoanele încep să zbârnâie și apar curioșii. Întâmplător, desigur, angajați ai DPCMP. Nu reușesc să confirme informația, însă cum paranoia e mai mare decât simțul realității, cineva din minister apelează la SRI pentru a afla cine e "consilierul trădător". SRI refuză să se implice.
.

3. Aprilie 2008:
Înainte de summit-ului NATO la București. Cu câteva săptămâni mai devreme se încercase promovarea pe ascuns a unei ordonanțe de urgență prin care se dorea desființarea sindicatelor din penitenciare și alte trăsnăi. Conducerea FSANP se întrunește și ia în calcul organizarea unui miting. Se ia legătura cu Freedom House, se explică situația de criză și se cere ajutorul pentru organizarea în mod profesionist a unei conferințe de presă, alături de reprezentanți ai societății civile și ai sindicatelor din poliție pentru un cât mai bun impact mediatic. Nu se pune, insă, problema organizării unui miting in perioada de desfășurare a summit-ului NATO. Oamenii încă sunt sănătoși la cap. Nu toți. Mai puțin angajații DPCMP. Paranoia sare iar din papuci și ministrul Justiției este informat că FSANP complotează pentru a compromite summit-ul NATO prin organizarea de proteste publice. Eventual pentru a le trage câte un șut în gură domnilor Bush și Putin. Demență curată. Acum mi și-l închipui pe domnul Predoiu cu informația în CSAT, explicându-le domnilor Băsescu, Maior și Razvan Ungureanu cât de profesionistă e DPCMP și cât de nemernici sunt angajații din penitenciare.
.

Acum, având în vedere faptele și brefurile de început ar trebui să termin apocaliptic, nu? Ei nu. Răul e nu doar banal, ci și plictisitor și tont. Nu mă îndoiesc că domnul Ungureanu și cei asemenea sunt băieți buni, joviali, draguți, poate profesioniști, familiști convinși, dedicați muncii. Nici nu am de ce să mă îndoiesc de asta, pentru simplul fapt că nu-i cunosc. Și ce-i mai important, ACESTEA SUNT DETALII. Irelevante. Neinteresante. Personale. Pe acolo se ascunde diavolul. Ce-i important, sunt faptele. Și faptele recomandă demisia și arată calea pe care a luat-o DPCMP. SIPA, din păcate, nu și-a schimbat decât numele și oamenii. Atât.

***


P.S. Dragilor, înțeleg foarte bine ce spuneți în legătură cu declarațiile de avere. Îmi dau seama că nu e confortabil să treci adresa. De altfel, nici nu trebuie să o treceți detaliat. De asemenea, e adevărat că nu mai sunteți obligați să vă treceți veniturile. Curtea Constituțională a decis că sunt confidențiale. DAR...vă pierdeți dreptul de a mai cere transparență din partea politicienilor. Vă pierdeți dreptul de a mai cere să trăiți într-o țară integră, cu oameni integri, care nu au nimic de ascuns. Și, nu în ultimul rând, trebuie să realizăm o dată și o dată că suntem platiți din bani publici, că facem un serviciu public și că răspundem în fața celui care dă bani din buzunarul propriu pentru ca noi să ne plătim întreținerea, concediul și berea băută împreună cu prietenii. Banii ăștia nu sunt dați pe ochi frumoși, ci pentru a face o muncă. Iar cel care plătește are dreptul să știe cui dă acești bani, dacă el e cinstit, dacă el fură sau nu. Exact același lucru pe care noi îl cerem de la parlamentari, miniștri, prefecți, primari etc.

Spioni

Un comentariu remarca absolut corect, în opinia mea, că Tiberiu Ungureanu, actualul şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar începe să semene din ce în ce mai mult cu Doru Dobocan, fostul şef al desfiinţatei DGPA şi cu Marian Ureche, fostul şef al cosmetizatei SIPA.
.
DGPA aproape desfiinţată în 2006
.
Desfiinţarea DGPA (Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie) a venit cu promisiunea că în justiţie nu se va mai face poliţie politică. Anterior, atât SIPA (Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie) cât şi predecesorul SIO (Serviciul Independent Operativ) au fost acuzate că sunt folosite ca instrument de şantaj şi că fac poliţie politică.
.
Controalele dispuse de Ministerul Justiţiei au demonstrat că SIPA - DGPA şi-a depăşit competenţele şi mai mult a încercat să distrugă probele activităţilor ilegale. În noiembrie 2005 şeful SIPA - DGPA recunoştea în faţa Comisiei senatoriale pentru Cercetarea Abuzurilor că instituţia pe care o coordonează deţine tehnică de ascultare şi supraveghere, deşi nu are atribuţii legale în acest domeniu.
.
Presa a scris pe larg despre isprăvile spionilor SIO - SIPA - DGPA, astfel că desfiinţarea acestui serviciu secret din cadrul Ministerului Justiţiei nu a fost o surpriză. O parte din personal a ieşit la pensie restul fiind preluat de ANP. Povestea însă, după cum ştiţi, nu se termină aici.
.
Ungureanu, Tiberiu Ungureanu
.
La numai câteva luni de la desfiinţarea DGPA se înfiinţează în cadrul ANP Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar (DPCMP). În direcţia cu pricina apare la un moment dat şi ultimul mohican al spionilor. Tiberiu Ungureanu a fost readus în vara lui 2006 la ANP, iar după debarcarea lui Doru Dobocan a preluat conducerea.
.
Continuând pe linia Dobocan DPCMP, sub conducerea lui Ungureanu, începe să arate a orice altceva decât a structură operativă care se ocupă cu prevenirea criminalităţii în penitenciare. Ordinul ministrului justiţiei nr. 1540/C/2006 privind înfiinţarea DPCMP nu spune nimic despre vreo nouă structură informativă în ANP. Şi totuşi se revine la vechile practici.
.
Pentru că nu ştiu altă cale au revenit la cea veche. Adică cea de culegere de informaţii. Dobocan, ultimul şef al DGPA şi predecesor al lui Ungureanu la DPCMP a asigurat continuitatea. Ungureanu îi duce opera mai departe.
.
DPCMP - Istoria se repetă?
.
În 1991 SIO a fost inventat exact cu acelaşi scop, prevenirea criminalităţii dar treptat s-a transformat într-un instrument politic. DPCMP intră, încet dar sigur, pe acelaşi făgaş. Nu datorită ofiţerilor şi agenţilor care se ocupă cu prevenirea criminalităţii în penitenciare. Şefii de la ANP ai direcţiei se visează spioni şi asta cer de la subordonaţi.
.
Fără îndoială că funcţia de prevenire a criminalităţii în penitenciare ar trebui să existe în penitenciare. De ce ar trebui să îmbrace forma unui serviciu de informaţii şi nu a unui serviciu operativ? Pentru că aşa vor nostalgicii SIPA - DGPA?
.
Sunt încălcate competenţele SRI?
.
De ce n-ar putea să opereze SRI în acest domeniu? Servicul Român de Informaţii este în cele din urmă "instituţia Statului Român cu atribuţii în domeniul culegerii şi valorificării informaţiilor relevante pentru securitatea naţională a României" (sursa: link).
.
Dacă sistemul penitenciar şi justiţia este o problemă pentru securitatea naţională atunci SRI ar trebui să se ocupe de activitatea de culegere şi valorificare de informaţii. Dacă nu este o problemă pentru securitatea naţională ci o problemă de ordine publică atunci structura înfiinţată la ANP nu poate funcţiona ca un serviciu de informaţii.
.
Raportul de ţară al Comisiei Europene, dat publicităţii la 25.10.2005 făcea referire la practicile SIO - SIPA - DGPA.

"Date fiind abuzurile care au continuat pana in martie 2005, rămân numeroase semne de întrebare privind raţiunea existenţei unui serviciu militarizat de securitate in cadrul Ministerului de Justiţie"

De ce a fost desfiinţată DGPA? Care este pericolul pentru DPCMP?
.
Concluziile misiunii de audit realizate de MApN la solicitarea Ministerului Justiţiei demonstrează că acest serviciu de informaţii este un pericol pentru actul de justiţie:
    • în domeniul financiar s-a constatat lipsa unei structuri organizatorice şi a unor proceduri interne de control a alocării fondurilor; nu existau reguli clare pentru gestionarea şi diseminarea informaţiilor obţinute în procesul muncii;
    • în domeniul resurselor umane nu s-a respectat întotdeauna procedura de admitere în acest sistem, în sensul că unele persoane nu au fost testate psihologic şi nu au prezentat cazierul;
    • în baza unui ordin al fostei conduceri au fost distruse unele documente deşi potrivit legii acestea aveau termene de păstrare stabilite între 5 şi 30 ani (înfuncţie de tipul documentului);
    • fosta conducere, depăşind competenţele DGPA stabilite prin lege, a dispus ca unii ofiţeri din cadrul acestei instituţii să obţină informaţii referitoare la actele de corupţie săvârşite de magistraţi sau alte oficialităţi ale statutului;
    • nu au fost respectate unele reguli referitoare la organizarea şi administrarea zonelorîn care se gestionau documentele clasificate şi nu erau stabilite reguli specifice referitoare la responsabilităţile personalului care lucra cu astfel dedocumente; (sursa: Ministerul Justiţiei, Adresa nr. 113595/II/2005)
Şi nu e totul. În timp ce criminalitatea înfloreşte în penitenciare şi traficul de droguri devine un fenomen de masă, DPCMP se ocupă cu monitorizarea activităţii sindicatelor. Parcă e o senzaţie de deja vu? Parcă am mai auzit undeva despre depăşirea competenţelor?
.
Deci domu' Ungureanu aveţi de gând să vă ocupaţi de prevenirea criminalităţii sau tot cu spionajele îi daţi înainte?
.
Link-uri utile: