Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta spioni. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta spioni. Afișați toate postările

joi, 24 iunie 2010

Directia de Prevenire a Criminalitatii, rebranding sau perestroika?

Am primit pe mail:

Saptamanile trecute am asistat la o miscare pe care o anticipam dar care se cam lasa asteptata.

Dupa scandalurile incadrarii informative a liderilor de sidicat, dupa scenariile hollywoudiene, absolut ilare, dupa scandalul atacului informatic asupra penifestului si spionarea calculatoarelor si mailurilor angajatilor, iata ca departamentul de public relations a ANP propune un rebranding pentru directia de prevenire a criminalitatii si terorismului in mediul penitenciar. 

Astfel de procese au mai existat insa fara prea mare succes. De altfel lumea s-a cam prins ca se umbla cu cioara vopsita. Nefericita directie cu o munca ingrata a fost amenintata mereu de fel si fel de pericole printre care si transparenta dar permanent a fost un instrument in mana puterii. 

Acum, supusa la tot felul de presiuni mai mult sau mai putin actuale, rebrandingul a inceput cu un exercitiu de imagine: o analiza privind descoperirea si introducerea substanteleor stupefiante prin puscariile mioritice.

marți, 10 februarie 2009

Predoiu vrea spioni

Predoiu si spionii A reînceput spioniada in Ministerul Justitiei. Predoiu, dupa mai bine de 1 an, se trezeste ca serviciul al carui sef tocmai il facu prin frauda director general adjunct al ANP nu performeaza din cauza de cazul Gorbunov.

In ziarul Ziua gasiti toate detaliile noului motiv de mirare a ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Din poveste ai zice ca e nemultumit de cum merge treaba. In realitate spune ca vrea sa-si faca un serviciu secret mai mandru si mai trainic decat a fost vreodata SIO, SIPA, DGPA.

Dar un serviciu financiar la MJLC care să funcționeze nu vrei matale domnule ministru? Dar acordul colectiv si toate planurile alea de eficientizare nu vrei matale sa le pui in aplicare domnule ministru?

Ministerul Justitiei nu a avut informatii inainte de producerea cazului Gorbunov, lucru care ridica semne de intrebare asupra modalitatii in care ministerul primeste informatii din sistem, a declarat luni, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, relateaza NewsIn.

"Confirm faptul ca ne-au lipsit informatiile cu caracter sistemic inainte de producerea cazului (n.r. cazul Gorbunov), ceea ce pune in discutie modalitatea in care ministerul primeste informatii din sistem", a declarat Catalin Predoiu.

Din acest motiv, ministrul Justitiei considera ca ar trebui gandit un "document de politica publica", pentru a evalua problema informarii Ministerului Justitiei si solutiile acestuia, fiind necesara o dezbatere publica prealabila in acest sens.

"O astfel de rezolvare nu poate fi implementata fara o dezbatere publica prealabila cu cei implicati sau care ar putea fi interesati", a precizat, pentru NewsIn, ministrul Justitiei.

Intrebat despre fostul SIPA (Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie din cadrul Ministerului de Justitie), ministrul Catalin Predoiu a declarat ca serviciul de prevenire a infractiunilor, existent in prezent, ar trebui reorganizat. "Este o problema pe care o ridica indirect acest caz (n.r. Gorbunov) si anume necesitatea, nu stiu daca as putea spune a reactivarilor, dar a reorganizarilor care ar trebui facute in zona respectiva, astfel incat acest serviciu sa devina mult mai performant decat este in momentul de fata", a declarat Predoiu.

"Teoretic da, adica el (serviciul) exista in schema de organizatie a administratiei, dar nu cred ca atingem, pe zona respectiva, performanta de care am avea nevoie", a mai spus ministrul Justitiei.

El a facut referire la lipsa de informare cu privire la ce se petrece in zona penitenciarelor. "Nu numai ministerul isi da seama, dar toata lumea acuza, nu numai Ministerul Justitiei, dar pe toata zona de justitie si afaceri interne, lipsa de informare a structurilor in profunzime cu privire la  fenomenele care se petrec, inclusiv pe zona penitenciarelor", a mai declarat Catalin Predoiu.

Continuarea în Ziua

Asa a inceput si in 1991,  murea ministrul justitiei neinformat cu maxima operativitate. Care a fost evolutia serviciului secret si ce nazbatii au facut stiti cu totii. Asa ca… Hai spionii! Hai Acadel! Hai cu CV-ul lui Firinel!

duminică, 10 august 2008

Arhipelagul SIPA

What do you think spies are: priests, saints and martyrs? They’re a squalid procession of vain fools, traitors too, yes; pansies, sadists and drunkards, people who play cowboys and Indians to brighten their rotten lives. (John le Carré - 1963).

Recunosc. Articolul meu despre spioni a fost un act de trădare faţă de patria şefilor din penitenciare. Nu pot să-mi explic cum de am putut să scriu despre amnezia care i-a apucat brusc pe spionii şefi ai penitenciarelor. Abia un an a trecut de la desfiinţarea pe motiv de spionită excesivă şi 'meseriaşii se întoarce' cu agentu' BG în frunte... sau în dos.
Contrarevoluţionarul Soljeniţîn Aleksandr s-a găsit să decedeze subversiv cu două zile înainte de articol, iar eu m-am gândit că e un moment bun să scriu despre prevenirea criminalităţii în penitenciare. E tot ce pot spune în apărarea mea.

Văzând ştirea în ziare, am descărcat de pe net câteva cărţi scrise de reacţionarul care a primit Premiul Nobel pentru literatură în 1970. Am citit despre CEKA (Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului) şi gândul mi-a fugit la Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii din Mediul Penitenciar (DPCMP). Pe cuvânt că n-am vrut, dar aşa s-a întâmplat.

Arhipelagul Gulag e de vină domnu’ Ungureanu. Am făcut greșeala să citesc şi introducerea şi uite în ce necaz am ajuns. Băieţii matale pregătiţi să sară la jugulara bloggerilor indisciplinaţi m-au sancţionat pe bună dreptate. Am pus întrebări, mi-am manifestat neîncrederea în linia roşie care călăuzeşte spionajul penitenciar şi uite aşa am primit ce merit. Un mujic, asta am fost. Parcă nu mai erau alţi 12.000 de angajaţi în ANP despre care puteam să scriu.

Vulturii şi acvilele prevenirii criminalităţii, nu toţi - doar pretenarii lu' matale, m-au dojenit la rubrica comentarii. Am înţeles mesajul. Nu o să mai scriu aproape niciodată despre spionii şefi din penitenciare. Şi chiar dacă mai am ieşiri de acest gen vă întreb înainte.

Bloggeritul ăsta ar fi ilegal. Aşa spunea şi răposatul (din funcţie) domn Iosif M. spre liniştea şpaiucilor, miticilor şi petricilor din gaşcă. Nu l-am crezut atunci şi rău am făcut. Uite în ce m-am băgat datorită practicilor subversive. Voi purta acest stigmat toată viaţa. A fost o clipă de rătăcire pentru că, vai ce sacrilegiu, ştiam că nu poţi să vorbeşti de rău şefii penitenciarelor. E o cutumă carcerală pe care ar fi trebuit să o am întipărită în minte şi suflet, domnu’ Ungureanu, dar, ce să fac, m-am lăsat dus de val.

Doamne, ce am făcut! Am încălcat prima poruncă a temnicerului. Nu pot să-mi iert asta. Măcar dacă aş fi primit ceva bani pentru asta de la “agenturili străine”. M-a apucat idealismu’ şi îngrijorarea despre spionii şefi ai penitenciarelor. Ce treabă am eu? Pe mine mă interesează florile de fapt şi singurul lucru pe care-l citesc este site-ul ANP. Comunicatele de presă şi rubrica de evenimente mă inspiră.

Am scris, în nemernicia mea - ca un câine turbat, că sunt de acord cu un comentariu care spunea că semănaţi din ce în ce mai mult cu predecesorii dumneavoastră domnu’ Ungureanu. Ce m-o fi apucat? Nici nu aveţi barba lu’ Doru Dobocan nici nu sunteţi profesor ca dl. Ureche. Poate pentru că vă plac scenariile şi spionitele de serie B, dar n-are nici o legătură.

Băieţii matale din echipa tactică anti bloggeri (ETAB) mi-au spus că aş avea interese politice. Asta recunosc că nu prea am înţeles. Adică cineva ar vota un necunoscut care-şi zice Huginn din partidul Penifest şi care face băşcălie de şefii din ANP? Poate le mai trimiţi matale o adresă d’aia cu SSID şi le explici şi cum e chestia cu politica. Doar eşti mai iniţiat.

PS 1. Domnii Iosif M., Marin D. şi Stan P. vă transmit invidioşi salutul lor. Domnii Sanciu F., Şpaiuc G. şi Costaş B. vă roagă să nu-i uitaţi în parcare.

PS 2. Sărumâna admin şi famiglia Musat că v-aţi chinuit să scrieţi noaptea despre ticăloşi, burci şi sipişti.

Link-uri utile:

miercuri, 6 august 2008

Spioni

Un comentariu remarca absolut corect, în opinia mea, că Tiberiu Ungureanu, actualul şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar începe să semene din ce în ce mai mult cu Doru Dobocan, fostul şef al desfiinţatei DGPA şi cu Marian Ureche, fostul şef al cosmetizatei SIPA.
.
DGPA aproape desfiinţată în 2006
.
Desfiinţarea DGPA (Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie) a venit cu promisiunea că în justiţie nu se va mai face poliţie politică. Anterior, atât SIPA (Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie) cât şi predecesorul SIO (Serviciul Independent Operativ) au fost acuzate că sunt folosite ca instrument de şantaj şi că fac poliţie politică.
.
Controalele dispuse de Ministerul Justiţiei au demonstrat că SIPA - DGPA şi-a depăşit competenţele şi mai mult a încercat să distrugă probele activităţilor ilegale. În noiembrie 2005 şeful SIPA - DGPA recunoştea în faţa Comisiei senatoriale pentru Cercetarea Abuzurilor că instituţia pe care o coordonează deţine tehnică de ascultare şi supraveghere, deşi nu are atribuţii legale în acest domeniu.
.
Presa a scris pe larg despre isprăvile spionilor SIO - SIPA - DGPA, astfel că desfiinţarea acestui serviciu secret din cadrul Ministerului Justiţiei nu a fost o surpriză. O parte din personal a ieşit la pensie restul fiind preluat de ANP. Povestea însă, după cum ştiţi, nu se termină aici.
.
Ungureanu, Tiberiu Ungureanu
.
La numai câteva luni de la desfiinţarea DGPA se înfiinţează în cadrul ANP Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar (DPCMP). În direcţia cu pricina apare la un moment dat şi ultimul mohican al spionilor. Tiberiu Ungureanu a fost readus în vara lui 2006 la ANP, iar după debarcarea lui Doru Dobocan a preluat conducerea.
.
Continuând pe linia Dobocan DPCMP, sub conducerea lui Ungureanu, începe să arate a orice altceva decât a structură operativă care se ocupă cu prevenirea criminalităţii în penitenciare. Ordinul ministrului justiţiei nr. 1540/C/2006 privind înfiinţarea DPCMP nu spune nimic despre vreo nouă structură informativă în ANP. Şi totuşi se revine la vechile practici.
.
Pentru că nu ştiu altă cale au revenit la cea veche. Adică cea de culegere de informaţii. Dobocan, ultimul şef al DGPA şi predecesor al lui Ungureanu la DPCMP a asigurat continuitatea. Ungureanu îi duce opera mai departe.
.
DPCMP - Istoria se repetă?
.
În 1991 SIO a fost inventat exact cu acelaşi scop, prevenirea criminalităţii dar treptat s-a transformat într-un instrument politic. DPCMP intră, încet dar sigur, pe acelaşi făgaş. Nu datorită ofiţerilor şi agenţilor care se ocupă cu prevenirea criminalităţii în penitenciare. Şefii de la ANP ai direcţiei se visează spioni şi asta cer de la subordonaţi.
.
Fără îndoială că funcţia de prevenire a criminalităţii în penitenciare ar trebui să existe în penitenciare. De ce ar trebui să îmbrace forma unui serviciu de informaţii şi nu a unui serviciu operativ? Pentru că aşa vor nostalgicii SIPA - DGPA?
.
Sunt încălcate competenţele SRI?
.
De ce n-ar putea să opereze SRI în acest domeniu? Servicul Român de Informaţii este în cele din urmă "instituţia Statului Român cu atribuţii în domeniul culegerii şi valorificării informaţiilor relevante pentru securitatea naţională a României" (sursa: link).
.
Dacă sistemul penitenciar şi justiţia este o problemă pentru securitatea naţională atunci SRI ar trebui să se ocupe de activitatea de culegere şi valorificare de informaţii. Dacă nu este o problemă pentru securitatea naţională ci o problemă de ordine publică atunci structura înfiinţată la ANP nu poate funcţiona ca un serviciu de informaţii.
.
Raportul de ţară al Comisiei Europene, dat publicităţii la 25.10.2005 făcea referire la practicile SIO - SIPA - DGPA.

"Date fiind abuzurile care au continuat pana in martie 2005, rămân numeroase semne de întrebare privind raţiunea existenţei unui serviciu militarizat de securitate in cadrul Ministerului de Justiţie"

De ce a fost desfiinţată DGPA? Care este pericolul pentru DPCMP?
.
Concluziile misiunii de audit realizate de MApN la solicitarea Ministerului Justiţiei demonstrează că acest serviciu de informaţii este un pericol pentru actul de justiţie:
    • în domeniul financiar s-a constatat lipsa unei structuri organizatorice şi a unor proceduri interne de control a alocării fondurilor; nu existau reguli clare pentru gestionarea şi diseminarea informaţiilor obţinute în procesul muncii;
    • în domeniul resurselor umane nu s-a respectat întotdeauna procedura de admitere în acest sistem, în sensul că unele persoane nu au fost testate psihologic şi nu au prezentat cazierul;
    • în baza unui ordin al fostei conduceri au fost distruse unele documente deşi potrivit legii acestea aveau termene de păstrare stabilite între 5 şi 30 ani (înfuncţie de tipul documentului);
    • fosta conducere, depăşind competenţele DGPA stabilite prin lege, a dispus ca unii ofiţeri din cadrul acestei instituţii să obţină informaţii referitoare la actele de corupţie săvârşite de magistraţi sau alte oficialităţi ale statutului;
    • nu au fost respectate unele reguli referitoare la organizarea şi administrarea zonelorîn care se gestionau documentele clasificate şi nu erau stabilite reguli specifice referitoare la responsabilităţile personalului care lucra cu astfel dedocumente; (sursa: Ministerul Justiţiei, Adresa nr. 113595/II/2005)
Şi nu e totul. În timp ce criminalitatea înfloreşte în penitenciare şi traficul de droguri devine un fenomen de masă, DPCMP se ocupă cu monitorizarea activităţii sindicatelor. Parcă e o senzaţie de deja vu? Parcă am mai auzit undeva despre depăşirea competenţelor?
.
Deci domu' Ungureanu aveţi de gând să vă ocupaţi de prevenirea criminalităţii sau tot cu spionajele îi daţi înainte?
.
Link-uri utile:

miercuri, 21 mai 2008

Primavara spionilor de jucarie

Într-un articol anterior (Spioni de penitenciare si justitie) deschideam un subiect pe care nu-l iubesc prea tare. Sperasem în 2006, ca mulţi cetăţeni lucrători de penitenciare, să nu mai existe un serviciu de informaţii al justiţiei, tocmai pentru că am văzut excesele care-l caracterizează indiferent că s-a numit SIO - SIPA - DGPA. Văzând ordinul prin care s-a înfiinţat Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar (DPCMP) am crezut că lucrurile se vor schimba.
.
Se pare că m-am înşelat. Tentaţia puterii pseudooculte s-a dovedit a fi prea mare pentru DPCMP. Au început iar să apară note de informare care se referă la ce zic şi fac sindicatele sau indezirabilii. Scenariile elucubrante şi auto-explicate sunt iarăşi bine primite de şefii ANP şi MJ. Deja reapar personaje care se plimbă important şi conspirativ cu etichete albe la gât doar pentru a-şi aminti că lucrează la etajul cu oglinzi. Rezultatele activităţii acestui serviciu de informaţii sunt atât de secrete că nu există.
.
Un exemplu de scenarii fanteziste, dar cu impact, este cel legat de o pretinsă încercare a sindicatelor de a protesta chiar în ziua Summit-ului NATO. MJ şi ANP au reuşit, având minunatul DPCMP drept ajutor, să se dezinformeze 'singuri'. Acesta este şi motivul pentru care subtitlul articolului anterior era "Auto-dezinformare, paranoia, poliţie politică".
.
Un alt exemplu grăitor, cred eu, că este următorul:
.
La 21.11.2007 şeful Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul penitenciar îl avertiza pe unul dintre spionii săi, cu nume de cod, "Burcu Geo Bogdan", referitor la modul defectuos în care acesta îşi îndeplineşte atribuţiile şi sarcinile de serviciu şi îl atenţiona că timp de şase luni îi va fi monitorizată activitatea.
.
Notele informative transmise de spionul nostru dovedeau o slabă "cunoaştere şi stăpânire a situaţiei operative", şi erau prea puţine "raportat la potenţialul şi problematicile Penitenciarului Rahova". Cămătari, gemeni sau traficanţi de droguri ştiu mai bine despre ce e vorba.
.
Sarcini concrete referitoare la finalizarea unor lucrări până la termene clar stabilite nu au fost finalizate în timp util. S-a constat astfel că spionul "Burcu Geo Bogdan" a manifestat o "indiferenţă totală" faţă de onorabila meserie pe care o practica într-un loc atât de periculos precum Penitenciarul Rahova. (vezi imagine)
.
Conducerea profesională şi-a făcut datoria însă spionul distrat a pierdut atenţionarea care-l atenţiona să fie mai atent. Pentru acelaşi nume de cod, în arhivele noastre, mai găsim sancţiuni profesionale aplicate în cei câţiva ani de la intrarea în profesie, pentru aproximativ aceleaşi motive.
.
Imediat după atenţionarea cu pricina, un spion cu acelaşi nume de cod, "Burcu Geo Bogdan", a fost promovat la Academia de Poliţie pentru a-i învăţa meserie pe viitorii ofiţeri de penitenciare. Cum specialist în domeniu nu este presupunem că spionul spionează Academia de Poliţie. Poate există şi alte explicaţii dar precis sunt secrete.
.
O dovadă a amatorismului Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar o constituie lipsa de imaginaţie în alegerea numelor de cod. Astfel în registre mai figurează un nume de cod similar. Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a lucrat iniţial în vechea Direcţie de Securitate a Statului, iar după 1989 a fost comandant de penitenciar în oraşul numit Turnu Severin.
.
Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a acoperit obiective precum Gabriel Bivolaru, infractor cu ştaif politic. Acest spion a devenit legendă. Legenda comandantului - spion care s-a luptat pentru binele patriei nu a fost atinsă de acuzaţiile de corupţie şi de favorizare a infractorului pentru care acesta a trebuit să ceară penisonarea grabnică, după ce şi-a pierdut funcţia de şef. Gabriel Bivolaru, amicul acestuia, îl regretă din suflet deşi o reîncarnare virtuală a acestei legende îi ostoieşte setea de 'dreptate'.
.
Uimit fiind de această apropiere aproape de sânge între cele două nume de cod nu pot să nu remarc cu amărăciune că o legendă, poate puţin coruptă, este batjocorită prin acordarea unui nume de cod similar unui nătăfleţ care pierde hârtii ale statului.
.
Am încercat, deşi nu ne pricepem, să asigurăm o oarecare protecţie fizică a documentului pierdut de spionul bleg dar cu pile "Burcu Geo Bogdan". Nu pot însă să nu mă gândesc că defuncta SIPA s-ar învârti în mormânt dacă ar vedea ce ageamii se plimbă cu microfoanele în sân prin ANP-ul patriei.
.
Link-uri utile:

PS. Cred că ar trebui să ştiţi, cei care nu o păţiţi deja, că angajaţii din penitenciare care lucrează în locurile de deţinere nu mai pot intra cu apă şi mâncare (deşi tura durează 12 ore).

Pentru că ANP este condusă cu picioarele, încă se preferă soluţiile ruseşti pentru probleme simple. În cazul de faţă, pentru a se rezolva problema drogurilor se apelează la următorul raţionament: Ii împuşcăm pe toţi că sigur e unul vinovat printre ei. Şi, din păcate, în combinaţie cu şefi politici şi habarnişti, există mulţi isteţi în teritoriu care propun şi duc la îndeplinire astfel de măsuri. Însă cui foloseşte această lipsă de consideraţie pentru propriul personal?