Martie (20 - 25)
.
.
La prima vedere ai crede ca e o eroare, avand in vedere ca legea cu pricina abia a fost modificata in februarie. Dar nu este asa. Este chiar modificarea-modificarii legii privind statutul temnicerilor. Dupa ce directorii ANP au comis-o pe sub masa, trecand prin Guvern in regim de urgenta un act care nu era deloc urgent, acum vor sa recidiveze.
Si ce credeti ca modifica? Tocmai ce modificasera inainte! In plus, pun si botnita sindcatelor, care nu mai pot declansa conflicte de munca daca maestrii de ceremonii incalca legea.De data asta speram ca reactiile sa fie pe masura, si din partea Ministerului Justitiei, si din partea sindicatelor din sistem. Avem in fata cea mai buna dovada a amatorismului directorilor ANP, care puteau sa fie trei, ca sa mai economiseasca bani, sau nici unul, ca sa mearga treaba.
Pe nesimtite, au introdus si interdictia, pentru salariati, de a declara sau participa la actvitati specifice conflictelor de munca. In traducere: conducerea ANP face dupa cum i se nazare, iar sindicatele nu mai pot declansa conflicte de munca. (pct. 10 al proiectului privind modificarea modificarii).
Dar, au dreptate, magistratii nu mai trebuie sa-si dovedeasca competenta si sa dea concurs pentru functiile de sefi. Ei trebuie doar sa-si aleaga postul care le convine si sa ridice lunar remuneratia de peste 200 de milioane de lei vechi (tot conform proiectului de modificare a modificarii).
Dar, au dreptate, magistratii nu mai trebuie sa-si dovedeasca competenta si sa dea concurs pentru functiile de sefi. Ei trebuie doar sa-si aleaga postul care le convine si sa ridice lunar remuneratia de peste 200 de milioane de lei vechi (tot conform proiectului de modificare a modificarii).
.
.
Un domeniu caracterizat de amatorism şi improvizaţie, datorită lipsei cronice a specialiştilor în domeniu şi a legislaţiei rigide. Instabilitatea la nivel managerial şi abuzurile sunt deja de notorietate.
Implicarea organizaţiilor sindicale în gestiunea resurselor umane se limitează la simpla consultare, de cele mai multe ori formală, în ceea ce priveşte legislaţia de resurse umane.
Finanţarea ‘politicii de resurse umane’ este dificilă în condiţiile unor costuri de personal care cresc într-un ritm constant şi care ameninţă în permanenţă să sufoce bugetul general al instituţiei.
Metodele şi procedurile de resurse umane sunt învechite şi propagă o mentalitate de dependenţă între angajat şi angajator dincolo de limitele profesionale normale şi ale dezvoltării unui corp profesional disciplinat şi eficient.
Structurile locale de resurse umane au un impact redus în gestiunea resurselor umane această activitate fiind excesiv centralizată în ceea ce priveşte selecţia de personal şi inexistentă pe celelalte componente de management al resurselor umane.
Reorganizarea compartimentelor funcţionale este frecventă şi promovată ca o probă a interesului în buna funcţionare a serviciului penitenciar însă pentru aceasta nu există o viziune unitară şi nu sunt efectuate analize de oportunitate sau de impact.
.
.
Al doilea indiciu: Sistemul penitenciar a eşuat în misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor
I. Câteva particularităţi ale stării de fapt.....
1. în sistemul penitenciar există, în medie, un psiholog la 300 de deţinuţi;
1. în sistemul penitenciar există, în medie, un psiholog la 300 de deţinuţi;
2. aproximativ 55% dintre deţinuţi sunt recidivişti, iar alţi circa 20%, care sunt la prima intrare în penitenciar, au antecedente penale;
3. 84% din angajaţii penitenciarelor nu cred în şansele de reintegrare socială a deţinuţilor;
4. 43% dintre angajaţi consideră că deţinuţii au prea multe drepturi;
5. aproape 60% dintre deţinuţi ies o dată pe săptămână, sau mai rar, din camerele de detenţie pentru a participa la programe de reintegrare;
6. 21,4% dintre deţinuţi nu pot nominaliza vreo activitate a compartimentelor de intervenţie psihosocială;
7. 33% dintre deţinuţi consideră că programele acestor compartimente nu-i ajută deloc; (...)
.
.
Fiecare individ este convins in sinea lui ca are o perspectiva corecta asupra lucrurilor, de cele mai multe ori insa cineva sau ceva il impiedica sa indrepte lucrurile in directia potrivita. Asadar in cea mai mare masura motivul pentru care nu se poate exprima pina la capat este mai degraba independent de voita lui.
In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii.
Cu oboseala multa.
Cu rabdare.
Cu oboseala multa.
Cu rabdare.
Si mai ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii pe ceilalti.
Blogul este insa la indemina tuturor, inclusiv la indemina celor care au tinut sa-si exprime cu sinceritate parerea excelenta despre prestatia magistratilor din sistem.Si daca tot am adus vorba despre magistratii din sistem am deosebita placere de a anunta public ca salut excelenta initiativa a dl-ului magistrat Iosif Marius de a-si schimba soferul, secretara, purtatorul de vorbe, tapetul, parchetul, mobilierul si mai ales covorul inlocuit dupa o matura chibzuinta cu mocheta noua nouta, personalizata cu sigla ANP!Este de presupus ca aceste ultime schimbari vor aduce in sfirsit in viata dlui. Director General lumina, confortul si intelepciunea de care sistemul penitenciar avea atita nevoie.
.
.
Ministerul Justiţiei amână promovarea proiectul secret de OUG al Administraţiei Penitenciarelor
O întânire între ministrul justiţei, dl. Cătălin Predoiu, şi lideri sindicali din ANP a avut drept rezultat promisiunea că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea-modificării legii privind statutul personalului din penitenciare nu va fi promovată în şedinţa de guvern de miercuri 26.03.2008, aşa cum fusese planul inţial.
Rămâne de văzut dacă această deschidere la dialog va fi concretizată într-un act normativ de calitate pentru că promisiuni ministeriale au mai existat şi nu toate au fost onorate.
O întânire între ministrul justiţei, dl. Cătălin Predoiu, şi lideri sindicali din ANP a avut drept rezultat promisiunea că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea-modificării legii privind statutul personalului din penitenciare nu va fi promovată în şedinţa de guvern de miercuri 26.03.2008, aşa cum fusese planul inţial.
Rămâne de văzut dacă această deschidere la dialog va fi concretizată într-un act normativ de calitate pentru că promisiuni ministeriale au mai existat şi nu toate au fost onorate.
.
.
125 de milioane lei vechi este pensia unui magistrat care, în condiţii obscure, fără concurs şi fără a-i fi atestată competenţa în materie, a fost directorul unui penitenciar din ţara noastră (altfel nu foarte darnică cu restul celor 4,5 milioane de pensionari). Dovada o prezentăm alături (click pe imagine cu încredere).
Dacă luăm în calcul că pensia medie în România este de 4 milioane lei vechi, vom observa că magistratul nostru are o pensie de 30 (treizeci) de ori mai mare decât cea a muritorilor de rand.
Dacă luăm în calcul că pensia medie în România este de 4 milioane lei vechi, vom observa că magistratul nostru are o pensie de 30 (treizeci) de ori mai mare decât cea a muritorilor de rand.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu