Despre viitorul şef al penitenciarelor - un dialog deschis de cititori

Ne aşteaptă un concurs. Un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am vrut să deschidem acest subiect, dar cititorii ne-au luat-o înainte. Şi, cred, au exprimat aşteptările noastre mai bine decât puteam noi să o facem. Sper ca această discuţie să nu se oprească aici.

.

Vom trimite postările referitoare la acest subiect şi ministrului Justiţiei. Protejate de anonimat, părerile formulate aici nu suferă de neghiobia formalismului, de servilismul şefilor de penitenciare şi de limbajul de lemn pe care încă îl mânuim în comunicarea pe verticală între structurile Ministerului Justiţiei.

.
Mai jos aveţi, cred, cele mai bune două comentarii privind profilul directorului general al ANP şi răspunsul nostru la acestea:

Profest spune:
"Nu il putem alege, dar macar putem sa ii schitam portretul robot? Sa facem un mic exercitiu de imaginatie si sa incercam sa facem profilul directorului general al ANP si, dupa chipul si asemanarea sa, al directorilor de asezaminte de detinere.
Eu unul imi imaginez un director general inscris in urmatoarele coordonate:
1. sa fie o persoana instruita atat in domeniul juridic, dar mai ales in management - si daca se poate modern, nu planificari din alea vechi scrise cu creionul rosu;
2. sa aiba puterea de a delega competentele unei echipe de adevarati specialisti, competenti in problemele specifice ale directiilor si serviciilor pe care le conduc;
3. sa isi dea frau liber sentimentelor doar acasa, sau doar in cazuri in care tin exclusiv de persoana sa;
4. sa aiba viziune reala globala asupra sistemului, sa imagineze planuri viabile de viitor pe termene scurte, medii si lungi, in functie de necesitatile reale ale sistemului;
5. sa fie platit cu sume mari de bani pentru ca daca va fi asa, cu siguranta le merita.

Daca mi se permite si putina utopie, as dori sa fie ales in urma unui concurs onest, organizat, de preferinta, de o firma de resurse umane specializata, sa nu aiba nicio ruda in sistem, sa aiba intre 38 si 45 de ani...si cam atat. Presupun ca o sa comentati ceva de genul... si ce frumos canta porcul!!! Dar va rog sa imi dati voie sa visez si eu cu ochii deschisi!"

Anonim răspunde:
"Nu te va contrazice nimeni si asta pentru ca abilitatile, calitatile, competentele pe care le-ai enumerat sunt minime si de bun simt. In schimb eu, personal, dar cred ca si echipa Penifest - poate gresesc :))) - vom avea foarte mari asteptari de la viitorul director general al ANP. Cu cat timp mai repede va prelua functia din mainile lui Spaiuc, cu atat mai bine! Este firesc sa avem asteptari de la cei care ne conduc. Salariile impresionante, drepturile pe care le au, facilitatile de care beneficiaza si, in final, puterea care le este acordata justifica in egala masura asteptarile noastre, nu crezi?
La fiecare schimbare a directorului general ne incurajam reciproc spunandu-ne: mai rau de atata nu se poate! ... si uite ca se poate...
Incredibil faptul ca ministrul Justitiei a hotarat sa schimbe destinele penitenciarelor. Va fi, probabil, pentru mult timp amintit pentru faptul ca a incetat sa raspunda comenzilor si interventiilor politice ale partidului care i-a conferit prerogativele pe care le are. Parerea mea este ca si Dumnzeu are o limita! Minunea s-a intamplat, este persoana careia ii datoram sansa de a schimba cu adevarat ceva in acest sistem. In primul rand, cred ca schimbarea trebuie sa vina de la noi. Acest blog si echipa Penifest ne-au dovedit ca "se poate"... coeziunea colectivului, vocea sau accesarea in tacere, pe intuneric, acasa a sutelor de angajati a reusit sa schimbe ceva. Acum ca "lupul cel rau" a plecat, e randul nostru, acolo unde muncim, fiecare se dam tot ce este mai bun pentru acest sistem. Si cred ca suntem constienti ca in primul rand ne va fi noua mai bine, nu?
Una peste alta, in loc de concluzie...cred ca ceea ce i s-a intamplat "idiotului de la anp" - "fostu' dumitale sef, domnu' stan!"- ar trebui sa ridice mari semne de intrebare pentru toti cei care ocupa, pe blat sau chiar pe propriile lor merite, o functie de conducere in sistemul penitenciar. Atitudinea - vorba domnului Bala- exista! Si este tocmai aceasta atitudine a noastra care a dus la o schimbare.
Sunt convins ca cine va prelua conducerea ANP va fi mai chibzuit si mai transparent altfel...va tine capul de afis al Penifest-ului, nu?"
.
famiglia Muşat îşi dă cu părerea:
Nu am a comenta prea multe cu privire la conţinutul celor spuse de colegii noştri. Din punctul meu de vedere aşteptările sunt legitime şi de bun simţ. Aş creiona, însă, mai accentuat priorităţile, defalcate pe succesiunea întregului proces de recrutare a viitorului director:

1. Ministerul Justiţiei este obligat să schiţeze profilul aşteptat al directorului general ANP pe baza unor analize sistemice ale administraţiei penitenciarelor. Aşadar, primul pas este evaluarea punctelor slabe ale sistemului la nivel de politică generală. Analizele de pe acest blog, din presă şi ale societăţii civile au scos în evidenţă, fără pretenţia de a fi o hartă exhaustivă şi în detaliu a vulnerabilităţilor sistemului, priorităţile de urmat:
a. creşterea nivelului de integritate (având în vedere: nepotismul devenit organic - aproape 1/2 din angajaţi se află în relaţii de rudenie, practicile discreţionare şi netransparente de detaşare, transfer şi premiere sau favorizarea unor categorii profesionale cu privire la accesul la funcţii de conducere - am în vedere magistraţii, în primul rând);
b. creşterea nivelui de transparenţă a întregului sistem (relaţia de cauzalitate între transparenţă şi bunul mers al sistemului este difuză, însă realitatea ne-a demonstrat, şi nu vorbesc doar de sistemul penitenciar, că o dată cu creşterea gradului de transparenţă scade nivelului abuzului şi al lipsei de profesionalism. Chiar dacă ne place sau nu, chiar dacă avem încredere sau nu în presă sau în societatea civilă, chiar dacă transparenţa se întoarce pe termen scurt împotriva sistemului, limitandu-ne fiecăruia dintre noi confortul asigurat de penumbra şi izolarea în care bălteşte acest sistem, presiunea publică este unul din cele mai eficiente moduri de blocare a incompetenţei, furtului şi comportamentelor discreţionare. Cel mai simplu exemplu este acest blog, care, fără falsă modestie, a generat o reacţie publică de indignare şi a dărâmat un director general care se credea stăpân pe ANP ca pe propria moşie.)
c. îmbunătăţirea comunicării interne, deopotrivă formale şi informale (lipsa de implicare, dezinteresul angajaţilor sistemului sunt o consecinţă directă a unui nivel minim, superficial de comunicare intrasistem. Atitudinea activă faţă de locul de muncă, cu tot ce implică el - muncă de calitate, rezultate sustenabile, reinserţia socială a deţinuţilor, confortul psihic şi material al angajaţilor etc. -, poate apărea numai în măsura în care angajaţii preiau responsabilităţi, participă la procesul de luare a deciziilor, sunt consultaţi şi sunt trataţi nediferenţiat. Or asta înseamnă comunicare mai bună, în sensul cel mai larg;
d. operaţionalizarea unui sistem de evaluare a muncii unitar şi corect (ştim toţi câtă ură şi ce frustări ne produce fiecăruia dintre noi, pe drept sau pe nedrept, modul în care sunt apreciaţi profesional sau material colegi de ai noştri. Adesea trăim cu senzaţia că avantajele lor, profesionale sau materiale, sunt exclusiv rezultatul înţelegerilor subterane, bazate pe trafic de influenţă sau simpatii personale. Un sistem de evaluare a performanţelor noastre, transparent, accesibil din timp, cu indicatori clari, aplicat unitar şi corect ar scădea nivelul nemulţumirilor noastre şi, implicit, ar asigura o funcţionare mai coerentă şi mai relaxată a întregului sistem birocratic);
e. îmbunătăţirea performanţelor serviciilor de intervenţie psihosocială (cifrele şi realitatea din sistem ne arată că sistemul penitenciar a eşuat în misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor. Proasta gestionare a resurselor umane la nivelul serviciilor de intervenţie psihosocială, care a condus la o deprofesionalizare accelerată, elaborarea şi implementarea haotică a programelor de reintegrare socială şi raporturile viciate dintre angajaţi şi deţinuţi sunt câteva din cele evidente obstacole pentru îndeplinirea misiunii sociale asumate programatic de sistemul penitenciar);
f. gestionarea raţională a resurselor financiare disponibile (şi vorbesc aici de unele din cele mai grave probleme cu care se confruntă ANP-ul datorită incompetenţei echipei actuale: ANP nu are capacitatea de a efectua o planificare bugetară, resursle accesate asigură doar minimul necesar, ritmul investiţiilor şi al dotărilor nu corespunde nevoilor operaţionale curente, aproximativ 70% din bugetul total al serviciului penitenciar fiind alocat cheltuielilor de salarii, veniturile obţinute din munca cu deţinuţii sunt nerelevante, sistemul existent privitor la finanţarea activităţii unităţilor subordonate nu este echitabil).
g. creşterea/menţinerea siguranţei deţinerii prin mijloace tehnice moderne de supraveghere şi realocarea resurselor umane către sectoare deficitare. Nu este un secret pentru nimeni că violenţa este o realitate prezentă în penitenciarele româneşti, iar posibilităţile de reducerea a criminalităţii în detenţie sunt puţine.

2. Pe baza profilului determinat, Ministerul Justiţiei are obligaţia elaborării unei metodologii de concurs care să răspundă cerinţelor profesionale create de nevoile sistemului, să să ofere posibilitatea accesului neîngrădit la concurs şi să suscite cât mai puţine (sau deloc, în mod ideal) suspiciuni privind corectitudinea acestuia.

Concret, cred că ar fi indicate ca cerinţe privind candidatul sau condiţii pentru desfăşurarea concursului:
a. filosofia/viziunea de dezvoltare a sistemului penitenciar pe perioada mandatului (Ex.: eu, Xulescu îmi propun ca în mandatul de director general să transform sistemul penitenciar în unul din cele mai moderne instituţii din punct de vedere tehnic prin introducerea sistemelor de supraveghere electronice în toate penitenciarele din ţară; sau, eu, Yculescu, îmi propun în mandatul meu să transform sistemul penitenciar într-un serviciu social performant şi să scad rata recidivei cu 8-10 procente...etc.)
b. obligativitatea proiectului managerial pe termen mediu şi lung, defalcat pe sectoare de activitate, obiective şi acţiuni, cu termene precise şi indicatori de performanţă clari;
c. teste psihologice, teste de integritate şi teste de inteligenţă;
d. teste de limbă străină;
e. condiţii de participare cât mai laxe (mai concret, să nu fie micşorată în mod aberant aria de recrutare prin condiţii de vechime mare, de profesie, înălţime şi alte trăznăi);
f. interviu pe baza proiectului managerial;
g. comisie de concurs externă, desemnată de o firmă de resurse umane specializată.

3. Având o metodologie clar definită ne revine nouă sarcina (fiecăruia dintre noi, blog-ului, sindicatelor) să identificăm cât mai multe persoane care corespund profilului dorit şi să le încurajăm şi sprijinim să concureze, astfel încât aria de selecţie să fie cât mai mare iar calitatea concurenţilor să fie cât mai ridicată. Avem deja o experienţă extrem de nefericită cu Consiliul Superior al Magistraturii, care ne-a arătat că formele democratice de selecţie nu sunt suficiente în lipsa materialului uman de calitate.

4. După încheierea concursului şi desemnarea câştigătorului, contractul de muncă trebuie încheiat pe baza proiectului de management asumat, cu indicatori de performanţă, posibilitate de evaluare managerială şi de reziliere a contractului înainte de termen în lipsa rezultatelor promise.

***

Nu ştiu dacă am reuşit să fiu coerent, realist sau adecvat. Ce mi-aş dori este ca cititorii să participe la această dezbatere în scurtul timp în care a mai rămas până la anunţul oficial al scoaterii la concurs a postului.

.

Vom încerca, aşa cum am promis, să trimitem postările pe acest subiect ministrului Justiţiei, mai ales că, având în vedere comunicatul lemnos şi găunos pe care l-a dat Ministerul Justiţiei cu privirea la întâlnirea de aseară dintre domnul Predoiu şi directorii de penitenciare, credem că adunarea a decurs în stilul clasic lasa-ma sa te las, da' şefu să trăiţi şi avem mici probleme, da' în frunte cu dumneavoastră vom duce penitenciarele pe culmile progresului. (În măsura în care vom avea informaţii vom reveni cu amănunte.)