Ce oale sparte mai plătim?

România împrumuta mai ieri de la FMI, BERD şi alte instituţii financiare 19,5 Mld Euro. Clasa politică românească şi bancherii au aplaudat furtunos venirea purcoiului de bani. Care bani, ne spune un finanţist vor fi împărţiţi astfel:

-  12Mld  Euro (primele 5Mld vor fi virate la începutul lunii mai) vor merge in exclusivitate la BNR;

- UE va acorda 5Mld Euro, banii urmând a fi virați in iulie si vor fi dedicați finanțării deficitului bugetar;

- 2Mld  Euro vin de la BERD, Banca Mondială si alte instituții financiare si se vor duce in investiții.

Pentru suma de la FMI vom plăti o dobânda de 3.5% iar pentru cea de la UE in jur de 2.5%, media fiind de 3.2%. Guvernul a agreat cu FMI un deficit bugetar de 4.6%. Economia va scădea cu 4% comparativ cu previziunile inițiale de creştere cu 2.5%. Diferența dintre +2.5% si -4% este egala cu €9Mld.

FMI a pus 4 condiții:

1. un buget multianual care sa fie predictibil si sa nu mai sufere rectificări trimestriale;

2. fondul de salarii ar trebui sa nu depăşească anul acesta 8%, aici e important,  din buget iar pe termen mediu-lung procentul trebuie sa scadă;

3. sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii;

4. restructurarea companiilor de stat.

Prin ianuarie vorbeam despre gogomăniile lui Pogea. Pe atunci, când PIB-ul creştea cu 15%, cineva s-a gândit că ar fi bine să-mi văd de puşcăriile mele că gratia e una şi foaia de Excel e alta. Corect, nimic de zis. Dar, uite că toate părerile de mare finanțist ale lui Pogea se dovedesc a fi o mare prostie. Şi nu mediul economic e de vină, de vină sunt evaluările proaste, planificările idioate şi deciziile cretine.

Din populism s-au luat decizii care au afectat majoritatea categoriilor sociale fără ca asta să amelioreze în vreun fel starea economiei, care pe fondul psihozei susţinută guvernamental s-a instalat comod. Aşa se face că anul ăsta salarizarea va fi o problemă cât casa pentru sectorul public, ciuca bătăii presei şi câştigătorilor de alegeri.

Chiar dacă, îngheţarea salariilor în sectorul public şi toate golăniile astea anunţate războinic nu sunt soluţii pentru redresarea economiei. Sunt simple maşini de câştigat voturi de la spectatorii de telejurnale. Îngheţarea salariilor în condiţiile inflaţiei înseamnă de fapt o reducere. E simplu.

Doar Guvernul crede că reinventează matematica la televizor. Aşa s-a întâmplat şi cu plafonarea salariilor la directori. Ce idiot poate să creadă că un om care s-a chinuit, a pupat dosuri, a dat examene – pe bune sau nu – va accepta senin să aibă un salariu mai mic decât 20% dintre subordonaţi. E o altă uşă larg deschisă corupţiei.

Face cineva pariu că de acum orice măsură va fi justificată de cerinţele FMI? Mai face cineva pariu că pe final de guvernare FMI va deveni marele duşman care ne-a înrobit? Ah, apropos, Acordul cu FMI e secret de stat.

Justiţie pe datorie

Am mai scris despre scamatoriile făcute de Ministerul Justiţiei cu bani împrumutaţi de la Banca Mondială prin mai 2007. S-a scris şi în presă, dar degeaba. Ministerul Justiţiei a împrumutat 110 milioane de dolari pentru a dezvolta infrastructura instanţelor de judecată. S-au cheltuit doar 1%, iar banii trebuie returnaţi, nefiind cheltuiţi.

Banca Mondială a atras atenţia MJ(LC) în repetate rânduri referitor la faptul că nu e în stare să cheltuie banii, şi -  mai mult - a cerut refacerea caietelor de sarcini prin care domnul Adrian Tudor Tuleaşcă, comisar şef de penitenciare şi director general economic în Ministerul Justiţiei încerca să dea ceva de lucru fostului dumisale angajator.

Miniştrii justiţiei (Chiuariu, Meleşcanu, Predoiu) s-au făcut că plouă, iar proiectul de modernizare a instanţelor a murit în faşă în pofida finanţării destul de generoase. Pentru comparaţie, bugetul anual al ANP este de aproximativ 175 de milioane de euro, doar vreo 10 fiind alocate investiţiilor.

Informaţia a dezgropat-o Traian Băsescu la şedinţa CSM de acum câteva zile, reproşând justiţiei în general că nu cheltuie banii pe un proiect aflat sub controlul ‘independentului’ Predoiu, de a cărui impotenţă în administrarea justiţiei a uitat să amintească. Din păcate, şi spun asta destul de des când mă refer la ministrul Predoiu, intenţiile nu ţin loc de rezultate. Aveţi în faţă doar un alt exemplu.

Jude in Romanica | 27.02.2009

Pe 27.01.2006 s-a semnat cel mai mare împrumut acordat vreodata de Banca Mondiala pentru reforma justitiei. Acest proiect urma sa se desfasoare în România. Valoarea proiectului era de 110 milioane de euro, la care urma sa se adauge contributia Romaniei, in valoare de 32 de milioane de euro.

Scopul proiectului estea reabilitarea infrastructurii instantelor, informatizarea instantelor cu soluţii de securitate fizica si sisteme de supraveghere, dotare cu sisteme de arhivare, de control al accesului si al transmisiilor de date precum şi cu sisteme de supraveghere audio - video, imbunatatirea managementului dosarelor, procese mai scurte, judecatorii vor intra cu mai putine cauze în sedinta de judecata. Proiectul urma sa se incheie in 2011.

Dupa ca la un an dupa ce proiectul a inceput sa se deruleze, BM a atentionat oficialitatile romane ca totul stagneaza: in august 2007, BM a imputat MJ si CSM ca nu cheltuie banii. Ministrul Chiuariu a plecat rapid, prea putin interesandu-l ce e cu acest proiect. A venit Predoiu, care s-a gandit ca mai are putin si pleaca si el, asa ca proiectul cu BM nu a constituit o prioritate.

Numai ca a ramas tot el ministru, iar Romanica se afla in aceeasi gaoace: pur si simplu nu am fost in stare sa cheltuim banii pentru reformarea justitiei. Asa se explica reprosul adus de Basescu pe 26 febr, la sediul CSM: "Domnilor, aveţi 110 milioane de dolari la dispozitie, ati cheltuit un milion de dolari in doi ani". Cu alte cuvinte, am cheltuit doar 1% in 2 ani din ce ne-a imprumutat BM!.

Ei bine, neprevazutul s-a intamplat: acei bani nu mai pot fi cheltuiti de justitie. BM se gandeste sa anuleze cu totul proiectul. Ministerul Finantelor, speriat ca statul roman platit deja in acesti doi ani dobanda catre BM avand in vedere indisponibilizarea de catre aceasta a banilor, vrea sa realoce banii catre alt sector. Asadar, in cea mai fericita solutie, acesti bani raman in Romania, dar nu la justitie. De notat insa ca banii BM nu sunt un dar, ci un imprumut. Pe care Romanica trebuie sa il restituie... (sursa: link)

PS. Adrian Tuleaşcă, s-a trezit comisar şef de penitenciare în 2007 când a fost angajat de Tudor Chiuariu, în urma unui ‘concurs’. În cadrul MJLC există o Direcţie de Implementare a Programelor Finanţate din Împrumuturi Externe.