Bratari de monitorizare

Articol publicat astazi in evenimentul Zilei:

Brăţările de monitorizare, soluţia pentru violatori

Odată cu supravegherea prin GPS, ar trebui înfiinţate instituţia ofiţerilor de probaţiune şi centre de consiliere a victimelor, spun specialiştii.

Brăţări electronice care permit mo nitorizarea prin GPS a celor care le poartă. Aceasta ar fi cea mai puţin costisitoare soluţie pentru monitorizarea infractorilor e liberaţi condiţionat, care ar trebui aplicată de urgenţă în cazul violatorilor şi al celor condamnaţi pentru crimă, susţin deopotrivă spe cialişti în Drept, psihiatri şi psihologi.

„Peste 50% dintre infractorii eliberaţi condiţionat continuă să comită aceleaşi fapte după eliberare. Asta şi pentru că, în penitenciarele din România, nu există suficienţi specialişti care să pună umărul serios la reabilitarea lor. De aceea, cu atât mai mult în cazul violatorilor, România ar trebui să urmeze exemplul Franţei care a adoptat brăţările electronice special pentru acest tip de infractori”, au explicat specia lişti în Drept consultaţi de EVZ.

În opinia acestora, supravegherea prin GPS ar trebui completată cu instituţia ofiţerilor de probaţiune, care să se ocupe strict de monitorizarea celor e liberaţi condiţionat. Şi, nu în ultimul rând, de înfiinţarea, pe lângă unităţile de poliţie, a unor centre unde victimele violurilor să se poată prezenta sub anonimat, să fie consiliate de psihologi sau psihiatri şi să fie încurajate să apeleze apoi la justiţie.

„Trebuie urgentată intrarea în vigoare a noilor Coduri”

„În opinia mea, ar trebui urgentată intrarea în vigoare atât a noului Cod Penal, cât şi a noului Cod de Precedură Penală. În primul rând, în cazul recidiviştilor, s-ar aplica un cumul de pedepse şi nu ar mai putea beneficia atât de uşor de eliberarea condiţionată. După cum aţi văzut, atât în cazul lui Petru Gavrilaş - violatorul care a atacat cu cuţitul pe străzile Iaşiului 16 tinere -, cât şi în cazul lui Viorel Zosineanu, care are la activ două crime şi trei violuri - actuala lege a fost aplicată: şi-au executat două treimi din pedeapsă, s-au purtat frumos în penitenciar şi au scăpat. Noul Cod Penal nu va mai permite asta. Apoi, dacă ar fi existat noul Cod de Procedură Penală, cei doi ar fi putut fi monitorizaţi pas cu pas şi poate nu ar mai fi ajuns să comită alte fapte”, spune unul dintre procurorii cu state vechi în Parchetul General.

În această privinţă, legea ar putea fi modificată, doar să existe voinţă, susţin la unison şi deputaţii din Comisia juridică, pe masa cărora se află acum proiectul noului Cod de Procedură Penală. Ei pasează însă răs punderea executivului. „Ori ce pre vedere care va intra în noul Cod de Procedură Penală poate fi introdusă mai repede, pentru că, în opinia mea, noile Coduri nu se vor putea aplica de anul viitor”, consideră Bogdan Ciucă, deputat PC.

„Aşa cum legea pensiilor e în procedură de urgenţă, aşa poate fi şi un asemenea proiect de act normativ”, conchide UDMR-istul Mate Andras.

OPINIA PSIHOLOGULUI

„Trebuie să acordăm mai multă grijă victimelor”

Monitorizarea şi înăsprirea pedepselor sau chiar detenţia pe viaţă sunt cele mai bune soluţii, cel puţin în cazul violatorilor sau al ucigaşilor recidivişti, susţin şi medicii psihiatri.

„Până acum, nu s-a găsit un tratament pentru asemenea oameni nicăieri în lume. Şi nici nu-i poţi interna, doar pentru că nu există o modalitate de monitorizare. Spitalele nu sunt făcute pentru a adăposti infractori, pentru că vorbim despre persoane care comit cu discernământ fapte antisociale grave. (...) Astfel de cazuri sunt foarte complicate din punct de vedere al soluţiei care să fie favorabilă pentru societate”, consideră psihiatrul Florin Tudose.

„Cred că principalul impediment e cel social, nu avem educaţia, nu avem gentileţea cu care să abordăm problema traumelor pe care violatorii le provoacă victimelor. La asta, se adaugă şi acel factor de psihologie masculină: adesea partenerii şi chiar apropiaţii victimelor pot avea probleme vizavi de acest subiect. În plus, noi avem «stigmatul» acesta prostesc de a vedea violul ca pe un lucru imoral, 50% dintre cei care au auzit de un viol se gândesc că, poate, şi victima a fost vinovată. (...) Consider că ar trebui înfiinţate aşa numitele centre de consiliere victimală, pe lângă unităţile de poliţie, aşa cum există în toate statele civilizate. În astfel de centre, victimelor li s-ar permite mai uşor accesul la consiliere, nu ar fi supuse de la bun început la un interogatoriu, menit să le traumatizeze şi mai mult, şi ar fi încurajate să meargă apoi la poliţie. În acest fel, ar creşte şi încrederea în autorităţi”, susţine, la rândul său, psihologul Jeni Chiriac.

„La noi, principalul impediment e cel social. Nu avem încă nici educaţia, nu avem nici gentileţea cu care să abordăm problema traumelor pe care violatorii le provoacă victimelor.“,

JENI CHIRIAC, psiholog

Sportul national

Pana la demilitarizare sistemul penitenciar era condus dupa reguli stricte si clare, reguli care nu intrau NICIODATA in discutie, oricat de strambe sau ineficiente ar fi fost. Sub motto-ul "ordinul se executa nu se discuta", sistemul isi urma tacut si neabatut calea chiar daca modelul comandantului brutal si limitat era bine reprezentat, chiar daca de cele mai multe ori niste semianalfabeti energici "dispuneau" bunul mers al lucrurilor dupa cum ii taia capul ori digestia.

Demilitarizarea s-a facut din anumite considerente si sistemul se guverneaza astazi dupa alte legi. Desi au trecut sase ani insa lucrurile nu s-au asezat pe un fagas normal si "demilitarizatii" au inceput sa-si exprime nemultumirile. Dupa parerea mea cele mai multe dintre ele sunt intemeiate, macar daca am lua in calcul conditiile de munca, lipsa de profesionalism, amatorismul care caracterizeaza deciziile sau felul subiectiv in care este evaluata si apreciata activitatea angajatilor.

Exista o doza mare de neincredere in sistemul penitenciar, ca de altfel in toata societatea romaneasca, care este in opinia mea justificata; legile si regulamentele sunt intr-o vesnica schimbare, ca si conducatorii de altfel, masura cu care se judeca sau aprecieaza lucrurile este croita mai degraba in functie de pozitia individului, subfinantarea este o constata cat despre bunele practici si modelele la care ar trebui sa ne raportam ce sa mai vorbim...

Teoretic parcurgem un traseu firesc, aproape sase ani nu inseamna mare lucru in istoria unui sistem cu un asemenea trecut, de o asemenea dimensiune si importanta, practic insa bajbaim, batem pasul pe loc si nu intemperiile naturii ne blocheaza inaintarea ci ritmul schiopilor inscrisi cu entuziasm la proba de o suta de metri garduri si pipaitul orbilor impinsi la trasul cu arcul!

Cat despre dezbatere, cat despre dialog - calea spre cunoastere, adevar si progres - va propun un articol de ziar:

- http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/887803/Ce-ramane-in-urma-eliberarii-violatorilor/

De la Vaslui: Domnului Komandant, cu dragoste

In primul rand, ne cerem scuze noi, toti cei 193 de membri ai acestui sindicat nesimtit, pentru ca existam si pentru ca ne-am constituit intr-o organizatie sindicala independenta, care mai are si nesimtirea de a cere respectarea legislatiei muncii si implicit a dreptului de a primi salariul intreg, nu ciuntit din nestiinta sau indiferenta.

Asa cum ati aratat si dumneavoastra, nesimtirea sindicatului intrece orice masura, tupeul de a cere acordarea drepturilor legale masurandu-se in nenumarate procese castigate, cuantumul sumelor castigate in instante scriindu-se cu multe zerouri.

La modul cum ati infierat sindicatul ca indrazneste sa ceara aceste drepturi, ba mai are si obraznicia de a cere stabilirea celor vinovati de diminuarea salariilor prin neacordarea unor drepturi recunoscute de lege, ne faceti sa ne simtim vinovati ca ne ridicam salariul si sa fim recunoscatori conducerii unitatii ca a binevoit sa ne acorde cu marinimie ceea ce ni se cuvine de drept.

Cu scuzele de rigoare, imi permit sa citez dintr-o carte intitulata Codul Muncii, care prevede la articolul 38 ca: ,,salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.” Deci oferta facuta angajatilor de la parcul auto, de a-si pastra patul in schimbul sporului de noapte nu este tocmai legala.

De altfel, intr-un alt capitol, din aceasta cartulie lipsita de valoare literara, intitulat pompos Raspunderea contraventionala, sta scris la articolul 276, litera K, urmatorul text: ,,incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amenda de la 1500 lei la 3000 lei”. Asta daca intre timp nu se vor fi modificat cuantumurile amenzilor. Cat despre moralitatea coexistentei patului cu sporul de noapte, sa ne aducem aminte ca pe cand mai exista "camera de oaspeti" unii sefi de tura nu se sfiau sa o foloseasca, fara a avea prea mari remuscari pentru sumele incasate ca spor.

Ma simt obligat sa va prezint scuze din partea colegilor din foisoare, care dau fuga la Luca sa-i spuna ca nu merge treapta a doua la calorifere si nu se incalzeste podeaua la foisor. V-am citat din memorie dar cred ca asta era esenta. Reactia dumneavoastra vis-a-vis de nemultumirile agentilor din posturile de paza fata de conditiile in care-si desfasoara activitatea, imi aduce aminte de dl. Dumitru.

Doar ca el a reactionat asa acum 15 ani, pe cand eram militari, care trebuiau sa suporte cu stoicism privatiunile serviciului militar, pe cand dumneavoastra luati atitudine fata de aceasta nesimtire la aproape sase ani de la demilitarizare. Si asta cu toate ca stiti prea bine ca usile de la foisoare lasa sa bata vantul inauntru, ca foisoarele 2 si 3 stau mai mult in echilibru, ca accesul in postul 2 se face trecand printre schele inclusiv pe timp de noapte si toate celelalte neajunsuri pe care colegii i le spun lui Luca pentru ca dumneavoastra, desi le stiti, le ignorati si nu dispuneti remedierea lor.

Culpabilizarea tuturor celor din posturile de paza si ignorarea conditiilor improprii in care executa serviciul din cauza unuia sau altuia pe care l-ati gasit dormind in post, nu mi se pare deloc corecta. Si efectul ei este ca simtindu-se bagati in aceeasi oala cu cei care nu-si fac serviciul si cei care erau corecti vor adopta aceeasi atitudine delasatoare, deoarece oricum nu exista recunoasterea faptului ca isi fac treaba cum trebuie.

Si pentru ca ne-m hotarat sa va cerem public scuze pentru nesimtirea si tupeul de care dam dovada formuland fel de fel de cereri si solicitari,profit de ocazie pentru a va multumi in numele celor pe care i-ati indicat ca fiind vinovati de producerea evenimentului de vineri noaptea,pentru ca le acordati prezumtia de nevinovatie si pentru ca recomandati (nu influentati) comisiei de disciplina sa-i judece "asa cum trebuie".

De altfel partea a doua a exercitiului de alarmare a semanat izbitor de mult cu unul din procesele publice comuniste, in care cei ce se abateau de la etica socialista erau "infierati" in fata colectivelor de oameni ai muncii. Ce bine era daca va limitati la a da citire materialului. Asa, trebuie sa ne cerem iarasi scuze fata de dumneavoastra noi, cei despre care spuneati: "in prostia unora" si "in mintea ta cea proasta". Si aici iarasi v-am citat.

Probabil ca din cauza nervozitatii creeate de eveniment, nervii v-au jucat o festa si de aceea ati uitat articolul din Codul deontologic al functionarilor public, pe care sigur il stiti, care spune ca:

In indeplinirea atributiilor profesionale functionarii publici din sistemul administratiei nationale a penitenciarelor au obligatia sa se comporte civilizat si demn in toate imprejurarile, sa manifeste stapanire de sine, amabilitate, politete si sa vorbeasca respectuos si decent, intr-o maniera potrivita cu functia pe care o detin.

Daca paragraful mai sus citat se aplica doar in relatia cu detinutii si persoanele din afara sistemului, iar in relatia cu subordonatii nu, atunci imi cer din nou scuze.

In continuare, tin sa va cer scuze, in numele sindicatului, pentru urmatoarele nesimtiri savarsite cu nemaintalnit tupeu: T.B.C. ,Echipament 2005, 2006, 2007, Primele de concediu 2004, 2005, 2006, Orele suplimentare 2004, 2005, 2006, Premiere 2005, Ore suplimentare recalculate. Precum si pentru cele ce vor urma: Premiere 2008 si 2009, Repaus saptamanal si sarbatori legale 2007-2010, Decontare transport, Norma 12 B, Spor de noapte 2007-2010, asupra carora se vor pronunta instantele de judecata prin sentinte pe care, asa cum ati afirmat, nu le comentati.

Ca incheiere imi permit sa citez din nou din Codul deontologic, care spune asa: ,,Sa constituie exemple pentru subordonati, colegi si persoanele private de libertate, SA CREEZE UN CLIMAT CORESPUNZATOR DE MUNCA si sa contribuie la realizarea si mentinerea unei imagini pozitive a institutiei.”

(sursa: Megas Vaslui, 24.02.2010)

Marea reintegrare spirituala

Prisonworker

blogpenifest@gmail.com 22.02.2010

Mărturisesc că atunci când Strategia ANP îşi propunea, pe segmentul reintegrare socială, să reducă rata recidivei (acum au corectat documentul şi noul deziderat este reducerea riscului de recidivă), nu ştiam prin ce resurse se va realiza asta.

Acum ştiu. Noua ofertă educaţională (realizată, de altfel, în condiţii grafice apreciabile, cu un conţinut simplu, orientativ şi bine structurat, un model bun pentru unităţi) asociază activităţile în comunitate cu fotografia de mai sus (pag. 18), aleasă ca simbol pentru acest tip de programe.

Câtă energie vor fi investit specialiştii din ANP pentru a ne îndruma (integra) în absolutul sistemului? După ce organigramă ne vom fi contopit în marile spirale ale integrării, de la Poarta Albă la Baia Mare? Doar timpul ne poate lămuri.

Evident, proaspătul director al DRS, doamna Ioana Morar, un bun psiholog si un om entuziast, nu are nici o vină pentru asta. Să sperăm că „spirala reintegrării” va fi orientată aşa cum trebuie. Mult succes, Ioana!

Viata bate filmul

Un nou film romanesc, "Eu cand vreau sa fluier, fluier", in regia lui Florin Serban, a castigat Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin. Care festival este cel mai important pe plan european si nu numai. In filmul asta joaca si cativa detinuti adevarati, tineri clienti ai penitenciarelor romanesti; evident, actiunea se si petrece intr-un penitenciar.

M-am bucurat sincer pentru succesul asta, ca urmare am savurat stirea prezentata indelung pe toate canalele si am citit articolele publicate pe net, asa am si ajuns la comentariile cititorilor.

Comentariile erau extreme, unii, sincer impresionati si mandri de reusita conationalilor, altii, grosolani si primitivi in gandire, simtire si mai ales in exprimare, acuzand regizorul pentru alegerea temei care, in viziunea lor, ne face din nou de rusine in ochii europenilor, acuzand in egala masura jurnalistul care indraznise sa laude performanta romaneasca.

Anonimii astia din urma reactionau ca si cum regizorul s-ar fi urcat pe o scena de prestigiu si ar fi expus niste chiloti murdari made in Romania. Adica de ce nu putem si noi sa facem filme despre frumusetile patriei, despre bogatia folclorului romanesc, despre vitejia Ecaterinei Teodoroiu si alte neatarnari ale neamului, chiar daca asta ar fi un fel de praf in ochii strainilor care, in pofida stradaniei finantate din belsug, au la randul lor detinuti, oameni ai strazii, coruptie si asa mai departe.

Citind cometariile cu pricina am avut senzatia ca sunt pe blog, acelasi ton, aceleasi enorme prejudecati, aceeasi convingere desantata ca daca ignori lucrurile urate si dureroase ele nu exista si mai ales aceeasi ura gratuita care otraveste si la noi dorinta onesta de comunicare.

N-am nicio indoiala ca o parte insemnata dintre lucratorii nostri vor avea o reactie asemanatoare, adica vor fi la fel de sincer afectati de faptul ca din nou li se da prea multa atentie "domnilor" detinuti care de fapt trebuie tratati fara mila, cu varful bocancului si direct proportional cu fapta care i-a aruncat in inchisoare.

Trecand peste faptul ca cei mai multi dintre detinutii din Romania ajung la inchisoare din saracie si lipsa oricarei forme de educatie, trecand peste faptul ca unii dintre foarte vocalii nostri colegi sunt cel putin la fel de vinovati in fata legii ca si "oile" al caror "paznic" sunt.

Trecand chiar si peste faptul ca foarte multi dintre respectabilii si onorabilii nostri conducatori ar trebui, daca am trai intr-o lume civilizata, sa imparta o celula mai insorita cu detinutii de rand (mare ipocrizie care nu ne impiedica sa-i laudam sau curtam cu admiratie si respect, la o adica!), ajungem la obiceiul - i-as spune comunist! - de a nu spune adevarul, de a trai schizofrenic intre doua realitati paralele, aia sordida pe care o cunoastem cu totii si aia inchipuita cu care ne bandajam falosi bubele.

Acestea au fost niste consideratii personale, am - ca si dumneavoastra!- dreptul de a-mi exprima o opinie, o opinie argumentata politicos este o invitatie la dialog. Dialogul are regulile lui, ce depaseste anumite limite de ton si limbaj se cheama zgomot. Zgomotul supara, amuteste daca e asurzitor dar nu convinge si mai ales nu aduce progresul de care sa nu-mi spuneti ca n-avem nevoie!

Ce se spune despre penitenciare nu are intotdeauna legatura cu realitatea, nu toti jurnalistii sunt talentati sau de buna credinta dar este dreptul nostru si este datoria noastra sa ne face vazuti si auziti pana ce societatea o sa inteleaga si o sa accepte ca suntem parte integranta. Altfel o sa ne pazim la infinit problemele, frustrarile, abuzurile, la pachet cu detinutii pe care nu noi i-am adus in inchisoare si din care mai devreme sau mai tarziu se vor libera inevitabil.

Link-uri utile:

- http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/887272/Florin-Serban-Domnul-mai-bun-decat-Polanski/

- http://www.gandul.info/news/presedintele-basescu-cel-mai-bun-lucru-romanesc-de-care-am-auzit-in-ultimele-luni-primul-brand-valabil-de-tara-al-romaniei-5585202

La capat de drum

Am crezut că nu voi apuca acest moment. E o mare ușurare din toate punctele de vedere. Fizic si psihic sunt mai relaxat. E foarte greu să exprim ce simt sufletește dupa vestea că domnul Bota se pensionează cu data de 1 martie 2010.

A fost o ședință fulger cu administrativul și directorul nostru și-a exprimat voința de a se pensiona, explicând gestul său ca pe o încercare de a evitării speculaţiile pe la colțuri. O motivație de conjunctură în opinia mea.

La auzul veștii au apărut și speculațiile cum că sindicaliștii de la Vulturul i-au grăbit pensionarea. Fals. Și-a grăbit pensionarea singur; probabil că ar fi dorit ca acest eveniment să se întâmple într-o perioadă neconflictuală.

Asta e opinia mea și vă rog să o tratați ca o opinie. Nu vreau să-mi justific opinia, dar sincer cred că o schimbare e bine venită. Știu, din experiență, că toţi şefii sunt la fel… având acelaș interes, dar sper că ceva se va schimba în bine.

Îmi doresc însă un sistem penitenciar bazat pe valorile umane, si nu cred că m-am născut prea devreme pentru asta. În ceea ce-l privește pe domnul Bota cred că toţi ajungem la un capăt de drum inevitabil. Dar, una e să ajungi cu fruntea sus si alta e să te uiți în spate să fi sigur că umbra e a ta...

S-auzim de bine domnule director!

Factor de stres

Săptămâna trecută, a fost pentru mine cea mai grea și... nu îmi aduc aminte să mai fi avut asemenea momente grele de mult timp. Decesul colegului de la Giurgiu a fost un șoc gândindu-mă la durerea familiei rămase în urmă.

Oricare dintre noi puteam fi în locul lui pentru că sistemul penitenciar românesc iși ia anual tributul fie dintre cei pensionaţi nu demult dar și dintre noi cei activi, iar specialiștii în medicina muncii ar trebui să facă ceva ca această meserie să fie catalogată cu factor de stres maxim.

Într-una din zilele trecute la pregătire a venit unul din împuterniciții de la pază pe care i-am tot criticat, spunându-ne că șeful lui pe linie de pază de la Bucureşti i-a spus să facă o cameră de tranzit în penitenciar pentru că poliţiştii nu mai au bani de motorină să plimbe hoții în judeţul vecin pentru a depune preventivii.

Toate aceste demersuri se fac pentru că șefii polițiilor județene au făcut rapoarte pe lângă ministrul de interne și au arătat, că s-au dublat sau chiar triplat cheltuielile cu transportul de când penitenciarele cu regim deschis și semideschis nu mai primesc preventivi. Păi dacă la poliție sau dublat sau triplat cheltuielile la noi nu mai vorbim.

Toti chestorii din ANP tac și nu zic nimic pentru că le e rușine să-si recunoască eşecul reorganizării penitenciarelor. Oare nimeni nu vede din tara asta ca banul public e aruncat aiurea de doctorul cu gaşca lui?

Oare reorganizarea asta nu e un factor de stres pentru cei implicati direct ?

Who the fuck is...?

Famiglia Musat scria ieri intr-un mail:

Who the fuck is...?

• Pe blogul sindicatului “Vulturul” Barcea Mare se da anuntul acordarii celui de-al 13-lea. Primele doua comentarii: URA!!! URA!!! URA!!!.. si apoi Banii pe haine cand ni da? Stie cineva?

• Who the fuck is Tonita?

• Pe blogul Oltenia Prison se demasca in draci incompetenta si abuzurile sefilor. Pentru a fi mai convingator, autorul publica poza unui morman de cadavre, probabil victime intr-un lagar de concentrare german, insotit de un comentariu ironic. Daca n-as fi sigur ca autorul e lipsit de simtul ridicolului, as spune ca e cretin.

• Who the fuck is Enache?

• Pe Penifest, Sword ne scrie despre obsesia celui de-al 13-lea. Comentatorii vorbesc despre Tg. Jiu si Simescu. Si despre al 13-lea.

• Who the fuck is Ciuca?

• Pe Penifest, Huggin ne scrie despre strategiile ANP. Comentatorii vorbesc despre Tg. Jiu si Simescu.

• Pe Penifest, Huggin ne scrie despre pensii. Comentatorii vorbesc despre Tg. Jiu si Filis, Drula si Enache.

• Who the fuck is Filis?

• Pe Penifest, Huggin ne atrage atentia nervos sa nu mai vorbim despre al 13-lea. Cativa comentatori se intreaba de ce s-a micsorat al 13-lea.

• Pe Penifest, Vladimir ne anunta decesul unui coleg. Cativa comentatori ne vorbesc de Oana si Enache.

• Who the fuck is Simescu?

• Pe Penifest, Cezarica ne vorbeste despre reforma. Comentatorii vorbesc despre Tg. Jiu si Filis.

• 25000 de valceni semneaza pentru a-l face cetatean de onoare pe primarul condamnat la inchisoare pentru coruptie. Consilierii locali ai PDL se executa. Cu siguranta al 13-lea s-a dat in Valcea.

• Pe Penifest, bloggerii scriu despre diverse. Comentatorii vorbesc despre al 13-lea.

• Who the fuck are you? (by Famiglia Musat 16.02.2010)

Cam dur... dar perfect meritat de unii comentatori.

Din avion...

Cam asa a vazut domnul ministru sistemul penitenciar in zilele trecute. Aflandu-se cu treaba prin zona, pe la ceva conferinte d-ale magistratilor, domnul Predoiu a poposit in mare viteza prin cateva penitenciare.

Tot vazut din avion conducerea ANP a cam dat cu barda prin penitenciarele pe unde trebuia sa se fac nitica chirurgie. Pe langa capetele care trebuiau sa cada au cazut si victime colaterale, unii chiar cei care au scos la iveala manarelile. Vezi Bacau, Codlea si Tirgu Jiu. O fi bine cum zice conducerea ANP, dar parca sunt cam multe victime care n-au legatura cu vina.

Directorii adjuncti ai ANP o luara in freza cu premiul anual. Cel Mai Mare Ionel 'beneficiaza' de o diminuare de 45%. Mare minune avand in vedere ca asa ceva nu i s-a intamplat cand detinutii i se plimbau cu metroul pe sub temnita pe care cu cinste si vioiciune cazona o conducea.

Nea Tibi Cel mai fara CV Ungureanu a primit si dansul o grea lovitura, 40% din premiul anual fiindu-i taiat de sefii cei mari de la Ministerul Justitiei. In rest nici o surpriza, afara de cele pe care insusi ANP le-a produs. Oare incepe cineva sa-si dea seama ca prezenta nu e tot una cu utilitatea?

Partea proasta e ca si operatiunea asta a fost la fel de rudimenatara. Motiv pentru care il inteleg pe Cel Mai Mare Ionel care-l injura pe Cel Mai Mare Independent. Nu a fost respectata o procedura clara desi cele cateva criterii legale ar trebui sa fie arhisuficiente.

Partea proasta e ca Cel Mai Chestor (Ioniel) n-a inceput a injura inca de pe vremea cand taia la altii si cand isi exercita muschii pixului si neuronul grandomaniei. A inceput sa injure dupa ce a aflat ca insusi augustei dumisale persoane i-a fost afectat binele salarial. Din avion as zice ca ceva - ceva dreptate mai exista.

PS. DEA din ANP zice ca salariul al 13 lea se da intre 22 si 26.02.2010. Asa a transmis unitatilor sa-si faca plata in trezorerie.

Mult zgomot pentru...

Scrisoare primită pe adresa „redacției” de la un salariat din Penitenciarul Tg. Mureș:

De mai bine de două săptămâni s-a anunţat cu surle şi trâmbiţe că vin ministrul justiţiei împreună cu directorul general al ANP în vizită de lucru prin penitenciarele din Ardeal. Ca atare, s-au făcut pregătiri, curățenie, repetiţii, că doar nu vine oricine în vizită, nu?!

„Mult aşteptata zi” a venit dar... surpriză: la ora stabilită nu s-a întâmplat nimic!

Mai mult, câteva ore mai târziu de ora anunțată aflăm că șefii se află la şedinţa de bilanţ a Curții de Apel Tg. Mureş. Pe la ora 14,30 se anunţă că, după conferinţa de presă organizată la final de bilanț judecătoresc, se va face și mult aşteptata vizită aşa că personalul nu are voie să plece acasă la sfârşitul programului de lucru.

În sfârşit, pe la 15,30, după orele de condus între o poartă și alta făcute de grupul de întâmpinare (nu se ştia pe unde vor intra oficialităţile), vine şi delegaţia, respectiv directorul general și... ministerialul Ragea împreună cu câteva persoane din cadrul instanţei Mureș. Ministrul nu a mai avut timp să ne onoreze cu prezenţa fiind aşteptat în altă parte. Mă rog, vorba aceea: „șefu-i şef şi... nu dă explicaţii”.

Delegaţia șefească şi-a făcut din plin datoria băgând o vizită fulger pe secţia de deţinere, prin PPD, atelier, sala de sport şi în final la capela unităţii unde noroc că au avut ce vedea pentru că altfel vizita ar fi fost şi mai scurtă. În total cam 15 minute.

Acesta da interes pentru unităţile din subordine! Cât despre salariați... Cine sunt aceaștia? Ce mai vor? Am fi aşteptat măcar de la directorul general să stea de vorbă cu noi 5 amărâte de minute că nu era mare lucru, să ne asigure că totuşi data de 10 a lunii, când teoretic ar fi trebuit să ne luăm lefurile “nesimțite”, se va respecta dar prioritățile din sistem au altă ordine decât cea pe care ne-o închipuim noi.

Îmi pun întrebarea (tâmpită ştiu): pentru ce a fost nevoie de circul acesta? Alta ar fi : ce treabă avem noi cu bilanţurile Curţilor de Apel la care directorii de unităţi nu sunt invitați, în schimb avem reprezentare de „sus”?

Într-o conferinţă de presă, ministrul a afirmat că nu agreează mutarea penitenciarului în afara oraşului. Păi, dacă nici nu l-a văzut, de unde să ştie că spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea nu depăşeşte un hectar?!

Mai înclinați balanța aia a justiției și către noi, domnule Predoiu!

A 13-a obsesie

Mi-am făcut planuri cu al 13-lea... Poate îl "sparg" la supermarket, poate plătesc o rată sau întreţinerea pe 2 luni sau poate îl pun deoparte pentru vacanţa în Portugalia...

Îmi place să vorbesc despre al 13-lea pentru că existenţa lui îmi întreţine iluzia că lucrurile încă merg bine. Adicătelea, nu ne-a îngenuncheat de tot marea criză mondială, am supravieţuit experimentelor bociene...

Al 13-lea a devenit un fel de „buna ziua”, subiect inevitabil al oricărei discuţii, cauză de bucurie sau de întristare. Va fi mare sau va fi mic, va veni sau nu va veni,va fi pentru toti sau doar pentru cei aleşi, se va suspenda sau va rămâne un drept, etc.

Colegi al căror nume nu l-am ştiut niciodată, mă opresc să mă întrebe în şoaptă, complice cum ar veni, dacă nu am auzit ceva nou şi bun despre al 13-lea, sperând să fiu în posesia unei veşti care să le readucă echilibrul profesional şi financiar...

Îmi doresc să se amâne cât se poate mult „împărţirea” celui de-al 13-lea... Pentru că simt că toţi fepeseseii avem ceva în comun, pentru că schimbăm şi alte informaţii în afară de bârfe şi calomnii, pentru că, pornind de la un subiect atât de prozaic, să ajungem într-o zi să ne cunoaştem şi să ne pese unii de alţii...

ANP, strategiile, cetățencele in vârstă și mitralierele

ANP are iar strategie. Iar se consultă la repezeală nu știm cine nu știm cum. În 2007, n-a fost cu noroc că s-a schimbat domnia. În 2009 n-a fost cu noroc că a fost an cu alegeri. Credeti că 2010 va fi altfel? Om vedea.

Deocamdata să zicem că de data asta mărețele planuri chiar sunt aprobate. Să zicem, așa de parcă ar fi realiste. Și, care e daravela? Asta înseamnă și că vor fi puse măsurile în practică? Greu de crezut. Posibil, dar greu de crezut.

N-ar fi desigur decat o altă promisiune neonorată, pusă într-un alt document construit cu grijă, impresionant, dar inutil. Dar, cine știe?! Poate să vedem și minunea.

PS. Nu uitati sa trimiteti observatii la cabinetanp@dgp.ro

Proiect HG Strategie ANP 2010-2013

Plan Anual de Activitati 2010

Pensiile in varianta Bocului

Pentru că au fost întrebări și pentru că dezbaterea trebuie să înceapă înainte de ceasul al 12 lea mai jos aveti Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii varianta 04.02.2010. Se pare că în mintea Bocului intrăm în categoria pensionarilor de lux. Este posibil să avem de tras până când ne vedem cu legea așa cum trebuie. Dacă...

Proiect de Lege privind sistemul unitar de pensii publice 04.02.2010

Capetele de la capătul unor comentarii

Ieri i-am rugat pe doi posesori de capete seci să aibă puțin respect și să ia o pauză din plăcuta activitate a aruncatului cu rahat în numita cutie care răsună a gol. Credeți că s-au retras rușinați de lipsa crasă de bun simț doar pentru că li s-a bătut obrazul?

Evident că nu. Nu s-au retras măreții combatanți, ba chiar s-a găsit cineva să le ia apărarea și să pretindă că mica lor dispută pe capul unui directoraș - la fel de fără substanță - e mai importantă decât orice altceva. Și dacă s-ar fi prăbușit lumea capetele seci în cauză și-ar fi păstrat dreptul de a produce vârtejuri și de a-și trânti la flegme, că doar de aia e blogul ca să-și urle domniile lor durerile. Pentru că îi doare.

Pe un alt blog a apărut o simulare furnizată de Direcția Economică celor care calculează salariile pentru a oferi un exemplu și un punct de referință. Mai înainte subsemnatul a povestit ce s-a întâmpat la ANP pe salarizare. Credeți că a fost bine? Nu fraților, n-a fost bine. Agentul folosit drept cobai era prea bătrân avea vechime și mai nu știu care sporuri. Bine că n-a fost și educator că-l mâncau cu tot cu fulgi.

În plus, cineva anunța că a dispărut norma de hrană, fraților. N-a dispărut, doar că niciodată de la Cuza încoace (de atunci există ceva bani pentru hrănirea oștirei) norma de hrană n-a făcut parte din salariu. Numai că domnul nostru comentator, n-a știut și nici n-a întrebat. A afirmat. Și iar am auzit un ecou de la capătul comentariului.

S-anunțat deja că salariul al 13 lea se va da in cursul lunii februarie de către DEA din ANP. Credeti că e de ajuns? S-a transmis asta la resurse umane, la economic și la salarizare. Evident că nu e de ajuns. Cineva întreabă după ce am revenit pe subiect de vreo 3 ori de ce nu se dă o dată al 13 lea. Acum, adică. Dar, dacă Ministerul Finanțelor ar planificat ANP în martie; vă dați seama de tragedie? Am avea alte 1000 de întrebări.

Mai mult, alt comentator anunță că la Aparatul Central s-ar fi acordat pentru lunile noiembrie și decembrie salariu de merit. De unde măi prietene comentator? De unde ai luat zvonul ăsta misterios? Unde s-a mai văzut salariu de merit dacă la articolul cu pricina sunt zero lei în buget? Nici matale n-ai întrebat și nu te-ai întrebat. Ai afirmat.

În încheiere revin așadar, cu rugămintea de a-mi primi cu înțelegere succinta trecere în revistă a acestor comenatrii, cu deja obositoarele întrebări: Până când? Până unde? Chiar nu mai există și alte interese profesionale decât al 13 lea? E și asta important, dar chiar așa trebuie insistat la nesfărșit pe o singură idee. Cred că ne datorăm nouă înșine puțin respect. Și, nu trebuie să existe reguli de postare sau moderatori care să ne amintească de asta.

Vom posta în continuare informații despre salarizare și drepturi salariale, asta e de la sine înțeles. Cred doar că dezbaterea este una și gâlceava e alta și mai cred că afirmațiile nu trebuie să rămână fără argumente. Motiv pentru care vă reamintesc că aici găsiți regulile unei polemici civilizate.