Maşina de creat pretexte

Prevederile interpretabile – bucuria juriştilor

Mai întâi se formează contextul politic. Se schimbă Guvernul, se înlocuieşte ministrul şi implicit conducerea ANP. Apoi se conturează necesarul şi priorităţile. Unii fac strategii, alţii le anulează, cei de după le reformulează, dar majoritatea simt nevoia să schimbe cadrul legal şi pun repede de un proiect..

Instabilitatea politicului dar şi detaliile procedurii legislative care suscită multă abilitate, generează mai puţină preocupare pentru conţinutul proiectului decât pentru aprobarea rapidă. Aşa se naşte legea pe genunchi. De aici încolo este teritoriul exclusiv al Serviciului Juridic din ANP şi al consilierilor juridici din unităţile subordonate.

Ce nu este clar, este în favoarea angajatorului

Prevederile interpretabile sunt speculate cu uşurinţă în toate modurile. Se emit ordine, decizii, adrese şi note de interpretare (acestea din urmă, mai rar – este riscant). Ceilalţi jurişti se bucură de succesul unui coleg care a mai reuşit să blocheze un proces al sindicatelor. Toată gaşca foloseşte modelul unei întâmpinări care mai anulează drepturile neacordate revendicate în instanţă de vreun biet salariat. Spiritul de echipă îi însufleţeşte, iar personalul, reprezentat de sindicate, devine inamicul. Bugetul trebuie protejat cu orice preţ, chiar împotriva drepturilor clar prevăzute de statut. Bineînţeles că se mai înregistrează şi înfrângeri.

Despre jurişti, interpretările lor şi efectele acestora în sistem, sunt multe de spus. Promit să revin. Mă voi opri acum la o înfrângere recentă, suferită de Automatul de pretexte, la Penitenciarul Rahova.

Un proces pierdut este doar un detaliu pentru un jurist capabil

Dupa doi ani si jumătate de eforturi avocăţeşti şi sindicale, prin toate instanţele din Bucureşti, în februarie 2008 cinci sute de de membri de sindicat din Penitenciarul Rahova, au obţinut sentinţa definitivă şi irevocabilă pentru plata retroactivă a sporului T.B.C., suspendat în perioada 2005-2006. Se recunoştea un drept încălcat şi totodată se realiza o reparaţie morală şi materială atât celor care se expun în permanenţă riscului cât mai ales celor care au avut neşansa de a contacta, deja, bacilul Koch.

Bucuria salariaţilor - supărarea juristului. Adrian Zaharia a luat această sentinţă ca pe o înfrângere personală şi a promis că atât timp cât el va fi jurist în Penitenciarul Rahova niciun salariat nu va primi un ban.

Timp de câteva luni, directorul de atunci, magistratul Laurenţiu Vintilă, împreună cu Zaharia, au refuzat să calculeze banii cuveniţi oamenilor, pe motivul lipsei de metodologie, aspect care a determinat sindicatul să se îndrepte spre un executor judecătoresc. La finalizarea expertizei contabile, somaţiile au fost transmise către unitate, ANP şi minister. Ministerul a trimis executorului o notă prin care îl informa că va transfera fondurile necesare. La scurt timp, în contul ANP au intrat 30% din sumele necesare plăţii sentinţelor.

„Nu vrea muşchii mei!”

Adi din Caracal a aflat de virament în timp unei vizite de consiliere pe la consăteanca din minister, d-na Presură, şi a telefonat indignat la serviciul - mamă din ANP cerând să nu fie făcută plata, cu toate că în urmă cu puţin timp semnase adresa către ANP prin care se comunicau sumele de plată.

Solicitarea este luată de bună şi se decide, în mod pripit, că nu poate fi pusă în executare somaţia executorului, cu toate că nu a fost depusă nicio contestaţie în termenul legal de 15 zile, încălcându-se nonşalant O.G. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. 500 de salariaţi aşteaptă în continuare ca juristul să renunţe la ambiţiile personale şi să recunoască o evidenţă.

Un scurt set de întrebări pentru Serviciul juridic din ANP :

1. De ce nu au solicitat somatia şi numărul dosarului de contestare verificând astfel dacă afirmaţiile lui Zaharia au suport legal?
2. De la cine va recupera ministerul sumele reprezentând actualizarea obligaţiei conform art.371 din Codul de procedură civilă precum şi a cheltuielilor cu executarea silită?
3. Cine va răspunde de situaţia tensionată creată artificial în rândul personalului Penitenciarul Rahova?
4. Cine va fi considerat responsabil pentru executarea silită a M.J. şi A.N.P. care va avea loc peste o lună şi jumătate, pentru neplata cotei părţi ce revine fiecărei instituţii, prin Sentinţa Civilă nr. 4718/2007?

În final, două întrebări pentru juristul zelos:

1. Cum justifică Zaharia activitatea lui de apărător într-un proces prin care un grup de angajaţi din Penitenciarul Rahova au acţionat în instanţă unitatea pentru drepturi salariale neacordate?
2. A reuşit dumnealui să redefinească conflictul de interese?

Tot în legătură cu tema, nu uităm să amintim alte „succesuri” ale Maşinii de pretexte

• Neexecutarea unei sentinţe definitive la Penitenciarul Miercurea Ciuc.
• Interpretări care privează de plata compensaţiei pentru chirie, salariaţii care au mai mult de o numire în funcţie.
• Întâmpinări strategice care au dus la pierderea majorităţii proceselor pentru restanţe la echipament, cu angajamentul asumat în faţa instanţei că echipamentul se va distribui într-un termen scurt (de atunci a trecut mai mult de 1 an).
• Evitarea aplicării unor acte normative adresate funcţionarilor publici pe motiv că funcţionarii din sistemul ANP au statut special, deci nu sunt funcţionari publici.
• Aplicarea unor prevederi referitoate la funcţionarii publici din Legea bugetului de stat (fără precizare legată de statut special), care limitează plata orelor suplimentare la un procent de 30% din funcţiile de execuţie.

Şi multe altele, dintre care sperăm să mai amintiţi şi voi!