Încep cu veştile proaste:10% din respondenţii sondajului nostru au părere bună sau foarte bună faţă de prestaţia magistraţilor în sistemul penitenciar.
87% dintre cititorii care au răspuns întrebării sondajului nostru au părere proastă sau foarte proastă.
3% nu au putut aprecia activitatea judecătorilor şi procurorilor în sistem.
87% dintre cititorii care au răspuns întrebării sondajului nostru au părere proastă sau foarte proastă.
3% nu au putut aprecia activitatea judecătorilor şi procurorilor în sistem.
*
(În total au fost 567 de voturi, fără posibilitatea de a vota de două ori de pe acelaşi calculator.)*
În mod evident, sondajul nu are relevanţă sociologică şi nu este reprezentativ nici pentru structura centrală, nici pentru unităţi. Totuşi, sondajul nostru arată cateva tendinţe, cel puţin printre cititorii noştri:
a. respingerea cvasiunanimă a prezenţei magistraţilor în funcţiile de conducere din sistemul penitenciar;
b. asocierea unui întreg corp profesional cu incompetenţa administrativă (poate şi cu abuzurile);
c. nemulţumirea faţă de statutul privilegiat în cadrul sistemului în raport cu ceilalţi angajaţi (acces fără concurs la funcţii de conducere, avantaje materiale nejustificate).
.
Am fost şi răman un adversar al prezenţei magistraţilor în sistemul penitenciar în contextul actual. În ultimii ani aceştia au fost o sursă de instabilitate, o sursă de corupţie, de incompetenţă şi, cateodată, o frană pentru reformarea sistemului. Să nu uităm de:
1. concursurile trucate de pe vremea domnului Marius Iacob în favoarea unor tinere secretare(în ANP);
2. concursurile trucate de domnul procuror Alexandru Şerban în favoarea familiei Muşat (soră şi cumnat) la penitenciarele din Craiova şi în favoarea pilei lui Chiuariu în ANP, la Serviciul de Cooperare Internaţională şi Programe);
3. 5 magistraţi numiţi de Tudor Chiuariu în funcţiile de director de penitenciar cu încălcarea normelor legale în vigoare;
4. 2 magistraţi (Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc) incompetenţi cu spor de 50% din prima zi de activitate, deşi legea prevede expres acordarea sporului pentru "merite excepţionale";
5. un director general (Iosif) care a călcat în picioare 40 de oameni (dintre care unii cu adevărat competenţi) prin pensionări şi detaşări abuzive;
6. un director general (Alexandru Şerban) care era prezent de la 14.00 la 16.00 în sediul ANP, eventual cu paharul de whisky în mană;
7. un director general adjunct (Gheorghe Şpaiuc) inexistent, venit în vacanţă la ANP;
8. un director general adjunct (Silvia Cerbu) care a fost o sursă de instabilitate la nivelul conducerii ANP (certuri, conspiraţii, barfe);
9. un director de penitenciar (Gabriel Gunescu) care se află în situaţie de incompatibilitate, deci ilegal în funcţie;
10. un director de penitenciar (Gheorghe Cucu), ieşit la pensie cu 125 de milioane de lei vechi;
şi lista ar putea continua.....
.
Nu-mi fac iluzii că mulţi oameni din sistem ar fi mai breji. Că ar fi mai competenţi. Sau mai oneşti. Dar magistraţii care se află la ora actuală în sistem trebuie să plece. Nu pentru că sunt magistraţi. Ci pentru că nu se supun unor minime reguli de concurenţă, abuzand de statutul de magistrat:
1. nu dau concursuri pe funcţiile de conducere;
2. nu trec printr-un minim filtru de evaluare (interviu, proiect de management, viziune);
3. au salarizare prefenţială în raport cu funcţionarii publici pentru acelaşi tip şi volum de muncă;
4. sunt feriţi de responsabilităţi (accountability), numirea lor avand cel mai adesea legătură cu veniturile uriaşe pe care le au magistraţii în sistemul penitenciar (în jur de 6000 de euro pe lună net - o sinecură pentru prieteni politici).
.
În mod cert, magistraţii au adus un suflu nou în mentalitatea la nivelul ANP, detasandu-se de imobilismul milităros şi de încremenirea în proiect a foştilor dinozauri cu trese pe umăr. În mod cert, odată cu apariţia magistraţilor în sistem s-a produs o oarecare deschidere şi transparentizare a penitenciarelor în raport cu presa şi societatea civilă.
a. respingerea cvasiunanimă a prezenţei magistraţilor în funcţiile de conducere din sistemul penitenciar;
b. asocierea unui întreg corp profesional cu incompetenţa administrativă (poate şi cu abuzurile);
c. nemulţumirea faţă de statutul privilegiat în cadrul sistemului în raport cu ceilalţi angajaţi (acces fără concurs la funcţii de conducere, avantaje materiale nejustificate).
.
Am fost şi răman un adversar al prezenţei magistraţilor în sistemul penitenciar în contextul actual. În ultimii ani aceştia au fost o sursă de instabilitate, o sursă de corupţie, de incompetenţă şi, cateodată, o frană pentru reformarea sistemului. Să nu uităm de:
1. concursurile trucate de pe vremea domnului Marius Iacob în favoarea unor tinere secretare(în ANP);
2. concursurile trucate de domnul procuror Alexandru Şerban în favoarea familiei Muşat (soră şi cumnat) la penitenciarele din Craiova şi în favoarea pilei lui Chiuariu în ANP, la Serviciul de Cooperare Internaţională şi Programe);
3. 5 magistraţi numiţi de Tudor Chiuariu în funcţiile de director de penitenciar cu încălcarea normelor legale în vigoare;
4. 2 magistraţi (Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc) incompetenţi cu spor de 50% din prima zi de activitate, deşi legea prevede expres acordarea sporului pentru "merite excepţionale";
5. un director general (Iosif) care a călcat în picioare 40 de oameni (dintre care unii cu adevărat competenţi) prin pensionări şi detaşări abuzive;
6. un director general (Alexandru Şerban) care era prezent de la 14.00 la 16.00 în sediul ANP, eventual cu paharul de whisky în mană;
7. un director general adjunct (Gheorghe Şpaiuc) inexistent, venit în vacanţă la ANP;
8. un director general adjunct (Silvia Cerbu) care a fost o sursă de instabilitate la nivelul conducerii ANP (certuri, conspiraţii, barfe);
9. un director de penitenciar (Gabriel Gunescu) care se află în situaţie de incompatibilitate, deci ilegal în funcţie;
10. un director de penitenciar (Gheorghe Cucu), ieşit la pensie cu 125 de milioane de lei vechi;
şi lista ar putea continua.....
.
Nu-mi fac iluzii că mulţi oameni din sistem ar fi mai breji. Că ar fi mai competenţi. Sau mai oneşti. Dar magistraţii care se află la ora actuală în sistem trebuie să plece. Nu pentru că sunt magistraţi. Ci pentru că nu se supun unor minime reguli de concurenţă, abuzand de statutul de magistrat:
1. nu dau concursuri pe funcţiile de conducere;
2. nu trec printr-un minim filtru de evaluare (interviu, proiect de management, viziune);
3. au salarizare prefenţială în raport cu funcţionarii publici pentru acelaşi tip şi volum de muncă;
4. sunt feriţi de responsabilităţi (accountability), numirea lor avand cel mai adesea legătură cu veniturile uriaşe pe care le au magistraţii în sistemul penitenciar (în jur de 6000 de euro pe lună net - o sinecură pentru prieteni politici).
.
În mod cert, magistraţii au adus un suflu nou în mentalitatea la nivelul ANP, detasandu-se de imobilismul milităros şi de încremenirea în proiect a foştilor dinozauri cu trese pe umăr. În mod cert, odată cu apariţia magistraţilor în sistem s-a produs o oarecare deschidere şi transparentizare a penitenciarelor în raport cu presa şi societatea civilă.
.
Se poate încă discuta asupra procedurii prin care sunt aleşi magistraţii directori generali în ANP (prin numire directă de către ministru, ca semn al responsabilităţii politice asumate direct de ministru şi guvern, sau prin concurs, caz în care ai garantată neimplicarea politicului însă nu mai ai garantate angajamentul şi sprijinul ministrului şi guvernului în raport cu un sistem care oricum este la marginea societăţii).
.
Dar, consider, nu este de discutat asupra unor aspecte care ţin de minime standarde de integritate şi profesionalism:
1. concursuri pentru funcţia de director de penitenciar, indiferent de statutul candidatului (magistrat, funcţionar public cu statut special sau civil);
2. salarii nediferenţiate pentru acelaşi tip şi volum de muncă;
3. evaluare periodică pentru toţi (fie ei magistraţi sau nu), în baza unor indicatori de performanţă clari, stipulaţi în contractul de muncă;
4. prime / sporuri diferenţiate pentru calitatea muncii în baza unor criterii de apreciere aplicate în mod uniform, onest şi real tuturor angajaţilor.
.
Conform legilor actuale, pentru a se ajunge la o astfel de situaţie, judecătorii şi procurorii ar trebui să renunţe la statutul de magistrat. De aceea sunt pesimist că ei au cu adevărat loc în sistemul penitenciar. Nu cred în buna credinţă a tuturor celor care sunt acum în sistem. Dacă într-adevăr au vocaţie pentru munca de penitenciar, atunci ar trebui să renunţe la statutul de magistrat. Or nu o fac. Nu-mi rămane decat să cred că au venit aici într-o binemeritată vacanţă bine platită pană la schimbarea guvernului, sau ca modalitate de a se pensiona cu salarii uriaşe.
.
Dar, consider, nu este de discutat asupra unor aspecte care ţin de minime standarde de integritate şi profesionalism:
1. concursuri pentru funcţia de director de penitenciar, indiferent de statutul candidatului (magistrat, funcţionar public cu statut special sau civil);
2. salarii nediferenţiate pentru acelaşi tip şi volum de muncă;
3. evaluare periodică pentru toţi (fie ei magistraţi sau nu), în baza unor indicatori de performanţă clari, stipulaţi în contractul de muncă;
4. prime / sporuri diferenţiate pentru calitatea muncii în baza unor criterii de apreciere aplicate în mod uniform, onest şi real tuturor angajaţilor.
.
Conform legilor actuale, pentru a se ajunge la o astfel de situaţie, judecătorii şi procurorii ar trebui să renunţe la statutul de magistrat. De aceea sunt pesimist că ei au cu adevărat loc în sistemul penitenciar. Nu cred în buna credinţă a tuturor celor care sunt acum în sistem. Dacă într-adevăr au vocaţie pentru munca de penitenciar, atunci ar trebui să renunţe la statutul de magistrat. Or nu o fac. Nu-mi rămane decat să cred că au venit aici într-o binemeritată vacanţă bine platită pană la schimbarea guvernului, sau ca modalitate de a se pensiona cu salarii uriaşe.
***
Acum şi vestea bună şi, în acelaşi timp, o avertizare faţă de magistraţii care îşi permit abuzuri în sistemul penitenciar: fostul director general al ANP, Alexandru Şerban, a dispărut din magistratură!
.
Ieri, Alexandru Şerban şi-a dat demisia din magistratură. Vă reamintesc că, împotriva lui Alexandru Şerban, Corpul de Control al Ministrului Justiţiei a pornit, la sesizarea fostului consilier MJ, Poliţeanu, o anchetă privind posibila trucare a unor concursuri la care au participat rudele procurorului Şerban (familia mea, a Muşaţilor) şi gazda acestora. Rezultatele controlului au confirmat sesizarea iniţială şi au arătat că directorul general ANP, procurorul Alexandru Şerban, a facilitat angajarea Olimpiei Muşat şi a lui Aurel Muşat (sora şi cumnatul) şi a gazdei acestora. Rezultatele au fost trimise Parchetului General cu propunere de începere a urmăririi penale, însă totul s-a împotmolit. În soluţia de NUP a fost implicat şi Eugen Cojocaru, ulterior el sub anchetă penală pentru acelaşi tip de faptă.
.
Cateva luni mai tarziu, acelaşi Alexandru Şerban a mai trucat un concurs, de această dată în favoarea unei pile din MJ, Aurora Emanuela Toma din Iaşi. Tărăşenia a fost descoperită de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, o asociaţie formată de 6 ONG-uri. Mai intai, ministrul Chiuariu a somat persoanele care fac parte din IJC „sa-si asume public responsabilitatea pentru afirmatiile” legate de posibila fraudare a concursurilor. Apoi, a precizat ca a cerut Corpului de Control sa verifice conditiile in care s-a desfasurat concursul organizat de ANP in perioada mai-iulie. Ca urmare a acestui control, rezultatele concursului au fost invalidate. Ulterior, însă, s-a revenit cu un alt concurs şi, pană la urmă, tenacea Aurora Toma a obţinut mult ravnitul post.
.
Ca urmare, însă, a întregului şir de scandaluri, Chiuariu îl schimbă din funcţie pe Alexandru Şerban, care se întoarce la DNA. Cu reputaţia definitiv compromisă, cu zambete ironice pe culoarele DNA şi o poreclă pe măsură ("Sandu 3 rude"), conjugate cu atitudinea dispreţuitoare a acestuia faţă de orice seamănă a muncă sau profesionalism, plecarea din DNA a rămas o chestiune de timp. Ieri a apărut pe site-ul CSM ştirea: Avem un trişor şi un clovn mai puţin în magistratură.
.
Ieri, Alexandru Şerban şi-a dat demisia din magistratură. Vă reamintesc că, împotriva lui Alexandru Şerban, Corpul de Control al Ministrului Justiţiei a pornit, la sesizarea fostului consilier MJ, Poliţeanu, o anchetă privind posibila trucare a unor concursuri la care au participat rudele procurorului Şerban (familia mea, a Muşaţilor) şi gazda acestora. Rezultatele controlului au confirmat sesizarea iniţială şi au arătat că directorul general ANP, procurorul Alexandru Şerban, a facilitat angajarea Olimpiei Muşat şi a lui Aurel Muşat (sora şi cumnatul) şi a gazdei acestora. Rezultatele au fost trimise Parchetului General cu propunere de începere a urmăririi penale, însă totul s-a împotmolit. În soluţia de NUP a fost implicat şi Eugen Cojocaru, ulterior el sub anchetă penală pentru acelaşi tip de faptă.
.
Cateva luni mai tarziu, acelaşi Alexandru Şerban a mai trucat un concurs, de această dată în favoarea unei pile din MJ, Aurora Emanuela Toma din Iaşi. Tărăşenia a fost descoperită de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, o asociaţie formată de 6 ONG-uri. Mai intai, ministrul Chiuariu a somat persoanele care fac parte din IJC „sa-si asume public responsabilitatea pentru afirmatiile” legate de posibila fraudare a concursurilor. Apoi, a precizat ca a cerut Corpului de Control sa verifice conditiile in care s-a desfasurat concursul organizat de ANP in perioada mai-iulie. Ca urmare a acestui control, rezultatele concursului au fost invalidate. Ulterior, însă, s-a revenit cu un alt concurs şi, pană la urmă, tenacea Aurora Toma a obţinut mult ravnitul post.
.
Ca urmare, însă, a întregului şir de scandaluri, Chiuariu îl schimbă din funcţie pe Alexandru Şerban, care se întoarce la DNA. Cu reputaţia definitiv compromisă, cu zambete ironice pe culoarele DNA şi o poreclă pe măsură ("Sandu 3 rude"), conjugate cu atitudinea dispreţuitoare a acestuia faţă de orice seamănă a muncă sau profesionalism, plecarea din DNA a rămas o chestiune de timp. Ieri a apărut pe site-ul CSM ştirea: Avem un trişor şi un clovn mai puţin în magistratură.
***
Domnule magistrat Iosif, aveţi puţin peste 30 de ani. Vă aşteaptă aceeaşi soartă. Vă spunem "la revedere!".
***
P.S. Famiglia Muşat îşi exprimă regretele eterne faţă de cel care ne-a fost pilă şi trişor de nădejde la angajare, magistratul Şerban. Contracandidaţii noştri să-l ierte! Să trucheze în pace! †
.
Link-uri utile:
UPDATE 10.05.2008
CSM, în şedinţa din 08.05.2008, admite contestaţia formulată de Gunescu, şi dispune detaşarea acestuia la Ministerul Justiţiei. Astfel că judecătorul detaşat la MJ Gunescu este incompatibil cu directorul angajat cu contract de muncă Gunescu de la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova.
2 comentarii:
NIMICURI UMANE
Multi dintre cei vizati, isi vad in continuare de treaba ca si cum nimic nu s-a intamplat. Nu stiu cum de nu le crapa obrazul lucios de rusine.
Trimiteți un comentariu