
... semnează orice ca să câștige timp. O stratagemă banală dar care se tot aplică în negocierile cu salariații.
În anii '90 minerii au fost atât de hotărâți să îngenuncheze autoritățile încât au reușit, Pacea de la Cozia semnată de primul ministru Radu Vasile a devenit între timp studiu de caz.
Unii spun că minerii au câștigat dar n-au știut ce să facă cu victoria. Poate fi o explicație. Mai există și varianta potrivit căreia au fost folosiți drept masă de manevră și armată de ocazie în tot felul de jocuri politice. Cu siguranță și asta poate fi o explicație.
Dacă e să vedem doar partea tehnică a evenimentelor avem un exemplu perfect despre cum se negociază prost dintr-o poziție net avantajoasă. S-a obținut o listă de promisiuni care n-au fost niciodată respectate de guvernanți.
Istoria consemnează că mineritul a fost distrus, iar minerii și mineriadele au devenit o referință negativă pentru orice român. Nimeni nu mai știe ce era pe lista de revendicări și care au fost promisiunile.
*
Ca să revenim la penitenciarele noastre... în următoarele săptămâni se va vedea dacă negocierile sunt mai avantajoase decât greva sau dacă sunt mai avantajoase cu amenințarea grevei. E adevărat că există dialog, dar e la fel de adevărat că promisiunile nu țin loc de rezultate.
Este momentul în care MJLC și ANP semnează orice ca să câștige timp. O stratagemă banală dar care se tot aplică în negocierile cu salariații. Încă mai funcționează, iar cine se grăbește să-și declare victoria pierde de fiecare dată.
PS În aprilie 2008 s-a semnat, cine-și mai amintește, un memorandum cu sindicatele din penitenciare. Ministrul se temea atunci de mișcări de protest în perioada Summit-ului NATO. Ce s-a întâmplat după?
PPS Mâine amănunte despre căderile în dizgrație de la vârful ANP. Personaje, motive, scenarii, dramolete de etajul 1 Maria Ghiculeasa, 47. Duminică, zi liniștită, avem timp să ne desfășurăm. Pentru direcția de specialitate recomand intrarea în dispozitiv mâine pe la 08.00.
Link-uri utile:

