Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

Se afișează postările cu eticheta obiecte interzise. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta obiecte interzise. Afișați toate postările

luni, 9 august 2010

Obiecte interzise

Pentru că din practică s-a constatat că nu este foarte clar ce sunt obiectele interzise, ANP intervine cu o adresă care ar trebui să ducă la o practică unitară.
Adresa ANP - bunuri si obiecte interzise

miercuri, 14 iulie 2010

Aviz amatorilor! (2)

S-a întâmplat la Iași, la Craiova și la Poarta Albă numai în ultima perioadă. Cei care vă ocupați cu asta, încetați! Vă pierdeți serviciul și riscați să vă continuați afacerile din detenție!

Pentru toți cei descoperiți după intrarea în vigoare a legii care introduce sancțiuni pentru introducerea de obiecte interzise s-au întocmit dosare penale. Pentru luare aminte vom incerca sa facem public fiecare caz.

Presa a relatat pe larg incientul...

"Un gardian de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Poarta Albă a fost surprins cu un telefon mobil pe care încerca să-l paseze unui deţinut. Telefonul era ascuns în chiloţii gardianului. Toate celulele din sector au fost percheziţionate, unul dintre puşcăriaşi fiind surprins în timp ce vorbea în străinătate.

vineri, 7 noiembrie 2008

Despre cum a găsit ANP-ul Penitenciarul Brăila şi orbul vinovaţii

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) se joacă de-a comunicatele de presă. În afara celui care se minuna de măreţele realizări, au mai dat două. Unul în care relatează un eveniment negativ produs cu ocazia percheziţiei unor deţinuţi care se întorceau de la un punct de lucru, şi cel de-al doilea, la numai câteva ore, despre concluziile preliminare.
.
Anchetă, care anchetă?
.
Se pare, conform ANP, că angajaţii Penitenciarului Brăila ar fi depăşit limitele legale în imobilizarea deţinuţilor deveniţi agresivi. Aţi văzut zeci de cazuri în care cel decoperit cu telefonul, cuţitul, băutura sau "biluţa" a devenit agresiv şi a fost nevoie să fie imobilizat. Grupa de intervenţie şi-a făcut treaba şi totul a reintrat în normalitate.
.
Numai că cei 5 deţinuţi 'agresaţi', după ce au fost prinşi cu 2 telefoane mobile şi 8 (opt!!!) sticle de alcool dublu rafinat, nu erau orice deţinuţi. Erau VIP-uri la regim deschis. Deci, dare de mână, mijloace la îndemână şi tupeu cât cuprinde. Amănuntele astea, tradiţional, scapă comisiei de selecţionare la muncă din cadrul Penitenciarului Brăila, motiv pentru care tocmai fuseseră urecheaţi cu numai câteva zile înainte de incident.
.
La ProTV, înţeleg că, familiile s-au plâns referitor la modul în care au fost violentaţi mieluşeii care-şi pozaseră dosurile cu un alt telefon mobil şi le trimiseseră, drept probă celor dragi. ANP-ul, care brusc nu mai e extraordinarul şi progresistul de la întâlnirea cu Radu Ragea, se pierde cu firea. Dă iniţial un comunicat neutru după care revine şi se dă singur cu capul de pereţi.

Primul comunicat - Incidentul

În data de 06 noiembrie 2008, la Penitenciarul Brăila, la controlul efectuat asupra persoanelor private de libertate care se întorceau de la un punct de lucru exterior penitenciarului, au fost descoperite asupra a 5 dintre deţinuţi, 2 telefoane mobile şi 8 PET-uri conţinând alcool dublu rafinat.

Cu ocazia efectuării percheziţiei şi descoperirii obiectelor interzise, deţinuţii au devenit recalcitranţi, au opus rezistenţă şi au avut o atitudine agresivă, atât în limbaj, cât şi în comportament, fapt care a impus aplicarea unor măsuri de imobilizare. (sursa: link)

Al doilea comunicat - 'Vinovaţii preliminari'

Prima concluzie care se desprinde reflectă folosirea disproporţionată a metodelor de imobilizare şi folosire a forţei în raport cu faptele comise, de către angajaţii Penitenciarului Brăila. În acest sens, s-a dispus sesizarea Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Brăila şi a Comisiei de disciplină din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

De asemenea, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi pentru funcţionarii publici cu statut special implicaţi în eveniment. (sursa: link)

Când a reacţionat profesionist ANP?

În prima situaţie, când a dispus verificări, sau câteva ore mai târziu când a dat verdictul? Dacă ar fi avut timp să facă o anchetă serioasă, aş fi crezut, pentru că ştiu că se mai întâmplă, că suntem în prezenţa unui exces de zel din partea angajaţilor. În condiţiile date, nu pot să am încredere într-o anchetă mai sumară decât execuţia care se pregăteşte sub presiunea mass-media.
.
Nu ne rămâne decât să aşteptăm ca cei chemaţi să facă o anchetă serioasă să-şi facă treaba mai bine decât au făcut-o reprezentanţii ANP. Efectul: oamenii vor fi chemaţi pe la tot felul de anchete. Între timp deţinuţii prinşi cu obiecte interzise vor căpăta şi mai mult tupeu, iar cei care ar trebui să-i descopere vor fi şi mai timoraţi.
.
UPDATE 07.11.2008 ora 20. 45
.
Primul efect al reacţiei precipitate a ANP. Nu numai ProTV e interesat. HotNews informează că: Detinutii din Braila au trimis presei fotografii care dovedesc bataile incasate de la gardieni. De ce n-ar crede asta, doar ANP a emis un comunicat despre concluzii preliminare, dar... cu verdicte clare.

joi, 21 august 2008

Nu toate obiectele interzise zboara

Sunt obiectele interzise aduse de cadre deţinuţilor? Este posibil ca un cadru să aducă telefoane mobile, iar plata să se facă direct în contul acestuia de către familia deţinutului? Fraternizează unele cadre cu deţinuţii?

Poate că da...

Periodic, aproape lunar, se transmit în penitenciare adrese care cuprind descrierea unor evenimente negative (găsirea de obiecte interzise asupra cadrelor care intră sau ies din serviciu, părăsiri ale locului de muncă sau evadări ale deţinuţilor etc.) de care se fac vinovaţi agenţi supraveghetori, asistenţi medicali, şefi de tură sau alţi ofiţeri.

Sunt unii care introduc în locul de deţinere telefoane mobile, alţii intermediază legătura celor din interior cu familiile lor, alţii închid ochii la abaterile deţinuţilor. În toate penitenciarele din lumea asta persoanele private de libertate încearcă să-şi facă viaţa mai uşoară, unii spun chiar că „au datoria să încerce”, dar şi personalul are datoria să le dejoace planurile sau să fie autoritar în faţa ilegalităţilor, infracţiunilor, abaterilor disciplinare.

Totuşi, mai sunt cazuri…

  • la Penitenciarul Târgu Mureş, un asistent medical a făcut pe cărăuşul aducând în penitenciar mezeluri (în care era ascuns un telefon mobil) pentru un deţinut. Faptul că s-a dispus controlul asupra frigiderului în care erau alimentele, înseamnă că existau informaţii ceea ce ne conduce la ideea că agentul nu era la prima abatere;
  • la Mărgineni, un agent avea ascunse în buzunarul de la piept al cămăşii două telefoane mobile. Altul a recunoscut că şi-a însuşit un telefon mobil cu ocazia efectuării unei percheziţii;
  • la Penitenciarul Slobozia, un agent conducător auto avea în vestiar 3 sticle de whisky ce urmau a fi date unor deţinuţi ce executau pedeapsa în regim deschis. Din verificări a reieşit că şoferul nu era la prima abatere, aducea în autovehiculul unităţii băuturi alcoolice pe care, cu complicitatea unor deţinuţi, le introducea în locul de deţinere;
  • la Rahova, o agentă a recunoscut că a introdus în mai multe rânduri telefoane mobile în unitate, iar un achizitor a încercat să aducă în unitate 6 telefoane mobile (care, incredibil, erau inscripţionate cu numele şi porecla deţinuţilor destinatari), două încărcătoare, un hands free, creatină şi 17 fiole de „Steanon”;
  • la Gherla, două agente supraveghetor (mamă şi fiică) au intermediat legătura între o deţinută şi alte persoane private de libertate, îi aduceau diverse obiecte din partea familiei în schimbul unor sume de bani, bijuterii, produse cosmetice, articole de îmbrăcăminte, de încălţăminte şi diverse produse alimentarel;
  • la Penitenciarul Spital Rahova, un ofiţer (medic), a încercat să introducă 3 telefoane mobile;
  • la Penitenciarul Botoşani, s-a descoperit că un agent a primit de la un deţinut un ceas de mână, în schimbul unui telefon mobil;
  • la Brăila, un agent supraveghetor, nu doar aducea telefoane mobile deţinuţilor, dar avea şi intermediar printre aceştia (un individ de la curăţenie) care îi cunoştea numărul de cont bancar şi îl aducea la cunoştinţa 'cumpărătorului' pentru 'plată'.
  • la Jilava, înainte de anul 2005, un agent care răspundea de activitatea deţinuţilor care munceau în sistem „Fără Pază” pretindea şi obţinea anumite sume de bani (nu erau mici deloc) de la aceştia, fie pentru a fi selecţionaţi în sistemul care aducea mari avantaje şi o libertate de mişcare de invidiat, fie pentru a fi repartizaţi în anumite posturi sau numai în ture de zi. Ce să mai zicem despre ofiţerul care aducea droguri deţinuţilor şi care îşi ispăşeşte pedeapsa într-un penitenciar unde supraveghetorii i-au fost colegi!

Ca să fac referire la articolul din 01 august Senzaţional! Obiecte zburătoare interzise. În exclusivitate! Numai la penitenciare.”, se pare că nu toate obiectele interzise sunt catapultate peste gardul unităţilor, ci unele sunt aduse cu grijă de persoane mai tinere sau mai puţin tinere, bărbaţi sau femei, agenţi sau ofiţeri, cu experienţă sau proaspăt angajaţi.

Dar sunt şi altfel de cazuri…

În informările de care vorbeam mai sus nu se fac referiri la faptele bune ale cadrelor, la intuiţia, vigilenţa şi inteligenţa celor care:

  • controlează pachetele primite de la familiile deţinuţilor şi găsesc droguri, bani sau cuţite;
  • surprind un deţinut care se întoarce de la punctul de lucru şi miroase a alcool;
  • au flerul de a-l percheziţiona, ceva mai atent, pe un condamnat şi găsesc droguri asupra lui;
  • ştiu să aplaneze un conflict între deţinuţi violenţi şi periculoşi.

Au o mai mică importanţă aspectele pozitive în comparaţie cu cele negative? Curajul, profesionalismul, implicarea, simţul datoriei, spiritul civic pălesc în faţa înşelăciunii, slăbiciunii, necinstei, dezonoarei, lipsei de integritate?

Cu siguranţă, nu. Doar că cei care îşi fac datoria nu îşi trâmbiţează meritele, succesele şi, chiar dacă consideră că nu sunt suficient de bine plătiţi pentru ceea ce fac sau pentru cât riscă, nu caută să îşi suplinească bugetul, compromiţându-se iremediabil (pentru că asta se întâmplă, cel puţin în ochii deţinuţilor, dacă au noroc şi scapă de judecata colegilor).

Aşa cum nu există pădure fără uscături, nici noi nu suntem fără de pată şi avem răii noştri (vezi şi cazul de la BAGR). Ce se poate face cu ei? Pot ceilalţi să suplinească lipsa de integritate a acestora? Sau trebuie ei eliminaţi din rândurile celor care îşi fac datoria cu adevărat? Sau mai pot fi aduşi pe calea cea dreaptă?

Unii dintre voi cu siguranţă v-aţi aflat în faţa unei alegeri nesuferite de a da în vileag fapta necinstită a unui coleg sau de a te face că nu vezi, acoperindu-l şi, implicit fiind părtaş la acţiunea lui reprobabilă.

Vă invit să comentaţi acest aspect, cu atât mai mult cu cât se spune că există un adevăr al celor care luptă cu infractorii sau infracţionalitatea: „Nu vom câştiga niciodată!”