
Ar fi meritat o lecție
Se pare că nu toată lumea a înțeles cum devine treaba cu conflictul de muncă. Sunt voci care se arată dezamăgite de 'cedarea' sindicatelor la momentul semnării Actului Adițional; sunt destui care de supărare ar fi făcut grevă doar ca să dea o lecție ANP și MJLC.
Și dacă ar fi după mine, o lecție cred că ar fi meritat gheneralii din ANP și ștabii din MJLC. Măcar să vadă că prostia, tupeul și fudulia nu e tot una cu competența.
Legea însă spune foarte clar că dacă Acordul este semnat, se încheie conflictul de muncă și aici nu e tocmeală mai ales că oameni simpli de data asta nu mari ghenerali și secretari de stat riscau să aibă de-a face cu justiția, care în cazul ăsta, s-ar fi mișcat fulgerător. C-așa-i la noi!
Semnarea acordului - un pas înainte
Rămân la ideea că Acordul e un pas înainte și că cel puțin 3 lucruri au fost obținute, cu condiția ca presiunea să continue:
- 15% din bugetul ANP pentru îmbunățirea condițiilor de lucru (până acum ANP n-a primit niciodată mai mult de 6%... pentru investiții). Sigur că banii nu vor veni automat, sigur că vor mai fi o grămadă de certuri, dar... în timp se va atinge ținta. Nici la Educație nu s-au asigurat din primul an deși era în lege cei 6%. Acum nu mai e o problemă, e drept că după ani de certuri.
- 10% din veniturile proprii (cam 500 RON/salariat dacă ar merge toți) pentru programe de formare profesională. Până ieri suma de bani alocata nu putea fi exprimată procentual fără să apară două, trei zecimale după zero.
- plata orelor efectuate în zile de repaus respectiv sărbătoare legală cu spor de 100% (cu data semnării intră în vigoare). Pentru schimburi cel puțin va fi un câștig. Cinstit vorbind și cu asta va trebui dusă muncă de lămurire și cel mai probabil se va ajunge la procese.
Al patrulea lucru care a fost obținut e ceea ce alții numesc empowerment. Angajații penitenciarelor au înțeles că au puterea de a ține în șah și Ministerul Justiței și ANP, și asta înseamnă cel puțin la fel de mult.
O cauză comună?
Gheneralii în schimb n-au înțeles, fiind ei cu mintea la tot felul de scenarii și fabulații, (care din căprărie domnu' Cel Mare, care din spionite domnu' Ungureanu, care din argoanță domnu' Băla) că în momentul în care se declanșează conflictul deja au pierdut.
În oricare dintre variante pierd câte ceva. Pierd respectul subordonaților dacă-i insultă ca să se apere. Și asta deja s-a întâmplat. Pierd controlul dacă se ajunge la grevă. Și, asta era cât pe ce să se întâmple.
Uimitor e că n-au înțeles nici măcar că sunt parte din sistemul penitenciar. Revendicările sunt absolut de bun simț și nu depășesc ceea ce ANP oricum cere de ani de zile fără să găsească pârghii.
N-au înțeles că în ecuația asta nu sunt tabere și n-au înțeles că interesele sunt comune. Până la un punct, e drept. Unii mai trebuie să-și țină și scaunele. De aici se rupe filmul...
PS. Nici diversiunile nu le mai reușesc domnilor șefi ca-n vremurile bune (deși s-au depus eforturi demne de cauze mai nobile). Parcă și asta aș trece-o cu voia dumneavoastă la chestiuni pozitive... despre cele rele am tot scris.