Galati, august 2010: 3 colegi arestati (articol dedicat)
Cand intru „de zi”, ma trezesc la ora 5. De 16 ani. E vara. 40 de grade Celsius vor fi azi. Nu stiu din ce material e tinuta asta dar tare mi-as lua un tricou de bumbac pe mine. Autobuzul care ne ia nu are aer conditionat. Ce conteaza. Bine ca mai merge. Deocamdata. Se aude ca s-a redus cota de combustibil cu exceptia celei pentru detinuti. Parca la fel si norma de hrana. Aceleasi exceptii. Pana la urma asa o fi normal. Normalitate europeana?
La 20 de ani m-am trezit pe „gard” si peste cateva luni m-au dat pe sectie. Am facut putina practica dar nu am inteles mare lucru. Prind din mers. Fur meserie. Nu stiu sigur ce inseamna formare profesionala dar din cand in cand apare o doamna care ma pune sa copiez o tema in caiet. Am fost si la un curs la care vorbea cineva despre modele europene. Iar modele europene... Inteleg repede ca daca ma dau la ei ma respecta. Altfel nu ma asculta nimeni. Trebuie sa fiu rau, sa sperii. Daca incerc sa-i adun de la plimbare, nici nu ma baga in seama pana nu urlu. Deci asa functioneaza.
La ora 7 multi functionari nici nu incep sa-si incalzeasca cafelele. Am intrat in camere. Numar detinutii, verific integritatea camerelor si a sistemelor, preiau problemele. Semnez de preluare si... Doamne-ajuta! Treaba incepe imediat. Plimbari, activitati sportive, educative, medic, raport, apoi masa si asa mai departe. Ma invart ca un titirez. Toata lumea ma striga undeva. Eu raspund de tot. Si daca ar fi doar rutina asta... Dar apar situatiile: autoraniri, lesinuri, loviri. Cauti un medic pana vomiti. Nu exista targa.
Aud ca in alte tari se fac simulari de situatii si personalul este mereu pregatit pentru momente de criza. Nu mi-a aratat nimeni ce sa fac exact cand dintr-o camera ies 2 detinuti cu al 3-lea intr-o patura. Are gatul taiat. Parca e cu HIV. Ma uit pe fisa de camera. Uff, nu e cazul. Dau telefon. Ala urla. Sange peste tot. Reusim cumva sa-l ducem la spital. Sper ca am incuiat usa. Revin. Totul e in regula. Reluam treaba. Plimbari, masa, parca nu s-a intamplat nimic. Nu vine nimeni sa ma intrebe daca mai sunt capabil 100% de serviciu. Si daca nu as fi ce? Oricum nu are cine sa ma inlocuiasca. Consiliere psihologica? Vad ca se face dar pentru detinuti. Ani. Decenii. Nimic nu se schimba.
Sunt pe „semi-deschis”. Usile deschise. Peste tot in jurul meu detinuti. Citisem in Planul de aparare ca ar trebui sa fim 2 pe sectie. Sunt singur. Noptea am 2 sectii. Nu sunt bani. Trebuie sa se dea „recuperari”. Ne este rusine sa ne luam „medicale” sau concedii de studii. Seful de tura ne bate obrazul. Abia are cu cine intra in serviciu.
In 2010, pe perimetru mai sunt 5 posturi pazite de detinuti. Si tot nu avem rezerve. Se sta in post cate 13 ore. Baietii de „pe gard” se descurca cumva cu nevoile fiziologice. Apa de acasa se incinge in 2 ore. Foisorul din tabla facut acum 40 de ani se transforma in cuptor. Reteaua nu suporta nici macar un ventilator micut. Totul e perimat. Arma parca e de plumb... Orele trec greu. Maine o luam de la capat. Ani. Decenii. Trebuie sa incerc sa fiu atent, sa nu adorm, daca imi fuge vreunul ma da afara. Am 100 de ore suplimentare in 5 luni. Nu am primit decat o tura libera. Nu sunt oameni. Restul nu se pot plati. Este criza.
(...)
37 comentarii:
Solidaritatea sindicatului e salutară. Totusi, încercati să apărati oamenii, nu obiceiurile rele, mentalitătile vechi si ura înmagazinată! Chiar dacă au gresit, cu atât mai mult dacă nu au gresit, au nevoie de apărare si mă bucur că sindicatul face asta, dar nimic nu va justifica brutalitatea noastră, a tuturor celorlalti.
Cam asta a spus si subsemnatul, cu alte cuvinte dar fara pretentia ca explicatia conditiilor de munca poate fi o justificare.
" Imi pierd cumpatul. Toate mi se aduna in minte. Nu-mi pasa nici de camerele de supraveghere. Eu am norma de hrana taiata - tu nu, eu am combustibilul taiat - tu nu, eu trebuie sa-ti dau norme europene - mie nu-mi da nimeni nimic, salariul nu-mi ajunge sa platesc ratele, m-am saturat...
Imi pierd controlul. Cand imi revin este prea tarziu. Se fac cercetari. Am devenit un criminal. Cat de mic este pasul. Sunt condamnat. Ani. Decenii. Dumnezeu sa-mi ajute familia! Eu... ma descurc cumva. De parca mai intereseaza pe cineva."
Sunt de acord cu Huginn. Brutalitatea poate fi explicată, dar nu justificată.
Fără supărare, dar articolul descrie un traseu jalnic, al unui om alienat. Am o întrebare: dacă betivul ăla era Fane, se mai întâmpla ceea ce s-a întâmplat? Sau era găsit altul?
E o lasitate institutională. Dacă un amărât cere ceva, nu i se acordă, decât dacă presupunem că ne-ar face probleme. Dacă un "Fane" are, însă, o solicitare, se rezolvă rapid. Această lasitate ne-o interiorizăm în timp si o asociem cu agresivitate acumulată. Până la declic.
Dar de ce nu povesteste si cum se dau ei cu detinutii, cum fac compromisuri? Pentru ce? Supraveghetorii incurajeaza astfel de comportamente la detinuti. Ca sa le treaca tura fara probleme. Apoi vine altul care vrea sa faca treaba ca la carte si primeste injuraturi.
"Solidaritatea sindicatului e salutară. Totusi, încercati să apărati oamenii, nu obiceiurile rele, mentalitătile vechi si ura înmagazinată! Chiar dacă au gresit, cu atât mai mult dacă nu au gresit, au nevoie de apărare si mă bucur că sindicatul face asta, dar nimic nu va justifica brutalitatea noastră, a tuturor celorlalti."
Cum ii apara Huginn pe oameni?Asta ar fi datoria lui!!
Sunt anepist. Ii pun ce cei de la reintegrare sa faca hartii,strategii, conferinte de presa, proiecte, raportari, situatii, studii, intalniri cu comunitatea. Apoi, le spun la cei din paza ca astia de la reintegrare nu fa mai nimic. Buuuun! Acum ma duc pe sectie. Imi bat joc de supravehetori, ii umilesc cu conditiile de munca, le dau drepturi doat la detinuti. Ii enervez bine, apoi le spun la cei de la reintegrare ca pazistii astia sunt niste brute. Ce misto e sa conduci sistemul asta!
Si eu lucrez pe sectie si garantez ca un supraveghetor bun nu are nevoie sa bata pe nimeni si nici nu se baga in combinatii. Unii sunt jmecheri doar cu pplei, afara nu-i tine.
Buna ziua! Sunt un fost ppl.din intamplare i-am cunoscut pe cei implicati in dosarul de la Galati. Sunt surprins de ceea ce se intampla acolo. Sunt convins de faptul ca cel putin unul din cei arestati nu are o vina prea mare. Sau cel putin nu are o vina care sa justifice incadrarea pe cere o are. Domnilor sunt uimit de rautatea unora dintre dvs. imi cer scuze daca deranjez pe cineva. nu sunt in masura sa critic sau sa dau sfaturi dar cei mai multi dintre dvs sunteti convinsi(sper) ca lucrurile nu stau chiar asa. Ma asteptam la mai multa unitate,colegialitate si loialitate din partea dvs fata de colegii incriminati. Bineanteles ca acest lucru nu trebuia sa se intample si cineva trebuie sa plateasca pt viata unui om. dar asta nu va da dreptul sa judecati pe cineva pana nu este condamnat definitiv. Domnilor ganditi-va ca oricare dintre dvs putea fi in locul lor. Acelasi lucru se intampla. Consider ca ar trebui sa fiti alaturi de ei, de familiile lor sa ii incurajati si sa va asigurati ca adevarul va iesi la iveala. Daca am gresit sau deranjat pe cineva imi cer scuze inca o data.
Pana si un fost detinut care a citit intamplator spune ca cei implicati sunt de treaba, fara ca cineva sa le fi scris numele.
Cam pute a comentarii servite...
@15:48 Asa se pare. Cum orice e permis si moralitatea e o chestiune relativa n-ar fi de mirare.
Hugine asta e manipulare ieftina... care dreq de ppleu s-a mai vazut pana acum sa comenteze pe penifest, sa se si dea in vileag si sa mai apere vezi doamne un militian. E vrajeala.
Si dacă detinutii ne dau dreptate, suntem mai credibili? Am întâlnit colegi care justificau faptul că îi bat pe detinuti spunând că si lor le convine să fie bătuti, numai să nu fie sanctionati. Imbecil argument! Noi facem ceea ce vor detinutii sau ceea ce stipulează legile, regulamentele si ceea ce presupune bunul simt.
Nu am "servit" pe nimeni cnd am hotarat sa va scriu. pur si simplu asta gandesc. Chiar daca sunt un fost detinut mi-as dori sa se afle adevarul.Stiu ca familiilor le este foarte greu si mai cred ca ar trebui sa le fiti alaturi
Pt 15.54. Vi se pare anormal ca un fost ppl sa tina cu dreptatea sau realitatea? Va drj ca ceea ce spun este real? Stiu ca in general detinutii nu tin cu militienii dar eu imi doresc sa plateasca VINOVATII.
pt 15.48. Va spun eu numele domnilor daca vreti. Si chiar sunt un fost ppl. Va e greu sa credeti ca mi-as dori sa se faca dreptate?
Ar trebui instituita si la noi rotatia cadrelor:cei din administrativ sa vina in operativ o perioada si invers.Toti trebuie sa stim cum merge treaba la puscarie si despre ce este vorba....La noi insa unde te cocotezi acolo ramai si de acolo iesi la pensie -asa ajungi sa nu vezi ppl la fata si nici care este stresul puscariei, iar altii sa moara in timpul serviciului sau imediat dupa pensie
Sevrajul medical este o bolala datorata de consum excesiv de alcool, droguri, medicamente,alcoolul afectand an ultima faza, faza cirozei, organele care apareau la final ca si afectate, rupte, lezate, faptul ca acel ppl depindea de o tigara pe care nu a vrut nimeni sa i-o dea stiindu-l nerecuperabil ca si paguba, dorinta de a-si calma durerea cu tutun, stiind ca tutunul, cu medicamentele dau o stare relativa de liniste, refuzul acestor ppl*uri de a acorda cele cerute de hot, a fost pentru acesta un soc psihic, functiile sale vitale neuro fiind afectate, nu se asdtepta la una ca asta, faptul ca poate mai tarziu a dat semne de revenire si s-a rugat de agenti sa-i dea cele cerute, acestia, au refuzat, atunci i-a anjurat, dupa care a murit cu gandul la tigari, astfel pot sa explic logic reactiile colegiilor,de a-l brusca, dar nu de vatamaresau crima sau complicitate, nu, hugg, citeste despre svraj, reactii adverse, ipoteza plauzibila, asa, cum nu poti sti ce este an mintea agentului, asa nu stii ce este an mintea unui om aflat an sevraj
Nu este ritmul unui alienat mintal!!!Este si ritmul meu profesional:acelasi traseu profesional, aceleasi balbe anp-iste, aceeasi sefi fara fermitate si in fata mea si a ppl, si a colegilor, aceeasi birocratie, aceeasi criza...daca nu ar fi familia si resursele afective ale ei probabil ca s-ar produce declicuri...iar acum reducerea salariilor ...aceeasi munca, mai presanta pt ca s-ar putea sa fi disponibilizat pt ca nu te-ai uitat bine la sef sau nu l-ai salutat cum se cuvine pe detinut??unde este limita?probabil ca in fiecare din noi.
Dacă ati sti cum seamănă toate aceste justificări cu cele ale celor pe care-i custodiem... Ce s-a întâmplat cu adevărat acolo, va stabili justitia, dar ceea ce gândim noi, toată ura asta... Dacă ANP si MJ nu se gândesc să angajeze psihologi pentru cadre si dacă formarea rămâne o sfârâială pentru cei mai multi dintre noi, vom ajunge din ce în ce mai rău si declicuri vor mai fi.
Pana se vor angaja/aranja psihologi pt cadre, pana se va...formarea profesionala, trebuie sa judecam prezentul/realitatea.Cu mijloacele "rudimentare" aflate la indemana:furie, frustrare, ura, prea putina satisfactie, umilinta, traume, deznadejde.Ne-am invatat sa gandeasca ANp sau MJ pt noi...Probabil si acum vor da o lovitura de imagine si vor pedepsi magistral agentii/directorii de prin unitati deja au fost atentionati sa umble usurel cu detinutii, de-ajuns un incident...
si totusi eu ma regasesc in acest articol,vreau sa le trasmit colegilor retinuti ca le tin pumni sper sa iasa cu frunte sus.in alta ordine de idei cred ca cei care considera acesti agenti vinovati lucreaza la birouri sau nu au lucrat pe sectie niciodata,sistemul este depasit fratilor de scufundam incet dar sigur,ce pirghi avem pentru ai potoli pe ppl pastilati,bauti,drogati etc,ce soluti avem cele care le propun cei din anp?nepotei care spun ca n-ar lucra niciodata intrun penitenciar,ce experienta au ca sa poata lua masuri si decizi care nu au nici o treaba cu realitatea
Pro Cinema - 22.30 Scara lui Iacob, (Jacob s Ladder).
Nu neaparat on topic, dar tot despre ...experimente guvernamentale facute pe ...oameni.
"Nu-mi pasa nici de camerele de supraveghere. Eu am norma de hrana taiata - tu nu, eu am combustibilul taiat - tu nu, eu trebuie sa-ti dau norme europene - mie nu-mi da nimeni nimic, salariul nu-mi ajunge sa platesc ratele, m-am saturat..."
Poate generati si niste revolte cu atitudinea asta, inteligentilor.
La depunerea in penitenciar pe detinutul aflat in sevraj nu l-a vazut medicul? Psihologii stiau despre situatia bolnavului? Au anuntat pe cineva? Exista o metodologie de lucru elaborata de ANP privind asemenea cazuri?
Dacă sistemul ăsta nu face nimic pentru noi, rămâne întrebarea: "Si cu noi cum rămâne?" Lăsăm ura să ne înece, crăpăm de frustrare, asteptăm declicul? Eu cred că solutia e individuală, familială si de grup mic. Încercând să ne mentinem umani, păstrând selectivitatea a ceea ce primim de la ceilalti, găsind linistea si bucuria în familie, căutând în afara penitenciarului un sprijin sufletesc, un hobby, o sursă de satisfactie extraprofesională si de detensionare... Toate acestea păstrându-le ne vom păstra firescul si nu vom cădea în capcanele acestui sistem.
Patrick,materialul tau mi-a mers la suflet.Daca imi dai voie sa intru mai mult in esenta articolului,am impresia ca tu esti Patrick 2.Peste "Ani.Decenii.Ne descurcam cumva"va aparea un Ptrick 3,de ce nu un Patrick 4.As fi onorat ca Ptrick 2 de acum sa poata pune un articol:"Am trait,s-o vedem si pe asta!!!"Pana atunci cred ca ramanem cu toti, copii unei tari nefericite.
Mai nou a aparut eLearning cu tot cu EO si EOS lucru bunicel zic eu.Dar d-le Batinas,din ce formam d-le EO si EOS?Imi place nespus de mult tema cu "Primul la fata locului".Cred ca ati luat in calcul lipsa de personal,si ati dat drumul la concurs-auzi:"Primul la fata locului"-esti tare mosule!
Oare ti-a luat mult timp aceste teme?Costume de protectie(ptr curatarea locului de materiale fiziologice aruncate de detinuti,pompe de apa si alte bazaconii)sa nu cada puscariile pe noi!In penitenciarele cu EO si EOS aveti programe de interventie in situatii gen Galati?Unde au loc antrenamentele EO si EOS?Cumva in sala de forta a ppl-eilor?
Suntem intr-un sistem haotic,generator de haos,dar un haos controlat!Chiar daca si totusi spunea ca noi formam sistemul,pot sa-i raspund ca,doar fac parte din el.Am inteles ca tipul nostru de munca va fi preluat si de americani si de europeni!Simplu,fara bani,fara cadre,nu sunt evenimente.
Va veni in scurt vremea sa platiti domnule director al penitenciarului Galati,pentru rautatea de care dati dovada in relatiile cu subordonatii.Se rasucesc in mormint adevaratii profesionisti,care ajutau legal cadrele aflate in dificultate.Oricum din salariul de 210 milioane ,aveti de unde da.Dar intotdeauna cel de sus are un cuvint greu de spus,in viata de zi cu zi.Sa dea domnul sa aveti parte de lucruri minunate in fiecare zi.................
Prietene Bon Jovi, am spus că sistemul suntem SI noi, nu doar noi. :)
Buna seara.
Domnilor colegi,haideti sa nu judecam inaintea celor avizati sa faca acest lucru. Tuturor trebuie sa li se acorde prezumtia de nevinovatie. Poate reprezentantii sindicali se vor concentra mai mult pe situatia reducerilor salariale , care a inceput sa se simta din aceasta luna, si sa sprijine membrii de sindicat in actiunile care se vor introduce in instanta pentru contestarea acestor masuri. De aruncat cu pietre e usor, dar chiar e treaba noastra? Fiecare va raspunde pentru ce a facut, insa, sa nu ne erijam noi in judecatori. Pentru ppl sunt destule ONG-uri care se ocupa; poate ar trebui sa ne gandim la o strategie ca acest eveniment nefast sa nu genereze, asupra tuturor fpss din sistem, actiuni ostile.
Da,fac si eu un coment:
Brutalitate exista si in alte sisteme penitenciare,dar, in conformitate cu legea(bineinteles acolo ultrajul e pedepsit cu peste 10 ani inchisoare cu executare! ),care iti permite sa in intervi in situatii expres prevezute de lege si nu in situatii care nu exista practic ,,scrise negru pe alb" ca sa zic asa mai pe romaneste.(Luati sistemul American de penitenciar si de politie sau oricare sistem de acest gen din Europa)(la Americani nu veti vedea nici un agent scuipat sau lovit)
Si ca si parte financiara in urmatorul interval,care daca dureaza doar 6 luni voi fi un roman fericit,dar din pacate cred ca nu.......
Felicitari pentru articol si felicitari SNLP pt. implicare atat cat se poate.
Colegilor de la Galati sa le transmiteti ca Severinul e alaturi de ei sa fie puternici si sanatosi si in curand o sa li se demonstreze nevinovatia si o sa fie din nou pintre noi.
cati dintre domniile voastre cred ca moartea ppl-ului s-a datorat interventiilor colegilor nostri?Cati dintre domniile voastre v-ati intrebat "si daca nu e asa?Daca a fost ucis chiar de colegii din camera tinand cont ca decedatul a fost legat de pat?"..?
Justitia isi va spune cuvantul in acest caz iar pana atunci cred ca orice piatra aruncata asupra colegilor de la Galati nu-si are rostul
Pt. 09.08.2010, 11:54:00
Stimate domn, nu arunca nimeni cu piara. In aceste zile discutia a fost una de principu. Oricine isi poate pierde cumpatul, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fim de acord cu asta sau ca nu trebuie sa dezbatem pentru a preveni si pentru a gasi solutii de eliminare a acestor comportamente.
Din pacate, in Romania s-a ajuns ca bunul simt sa fie decis in instanta. Prezumtia de nevinovatie este un principiu juridic, dar nu ar trebui sa tina loc de altceva.
Nu exlcud posiilitatea ca acel detinut sa fi fost agresat si de colegii de camera sau sa fi avut leziuni anterioare incarcerarii lui la Galati, dar asta nu inseamna ca TARAREA lui pe sectiile de detinere, LOVIREA nejustifica si AGRESAREA lui dupa imobilizare nu reprezinta acte de cruzime. Exista acte medico-legale si inregistrari video. Hai sa le contestam!
Ganditi-va la asta, va rog.
"Prezumtia de nevinovatie este un principiu juridic, dar nu ar trebui sa tina loc de altceva." Din pacate inainte sa se pronunte instanta au fost condamnati de catre colegii din sistem care habar nu au de cum au stat lucrurile, habar nu au de cine si cum a dat declaratii.Romania este tara unde mori cu dreptatea in mana.Chiar si acum avem in puscariile patriei oameni care fac puscarie degeaba.Veti spune ca se pedepseste fapta in sine dar vin si va intreb ce e mai periculos: unul care fura o paine de foame sau unul care ataca "dujmanul" cu sabia sau pistolul ziua in amiaza mare pe strada plina de oameni?
Trimiteți un comentariu