Pe 15 iunie mitingul se muta la Palatul Parlamentului. 15 iunie este ziua in care vor fi votate moțiunile de cenzura. Au fost pichetări, au fost mitinguri și a fost grevă. Parlamentarilor li s-a amintit că au o datorie față de legători.
Puterea va trebui să asculte...
***
Mai jos aveți un articol excelent - bine argumentat si coerent - referitor la neconstitutionalitatea reducerii salariilor, pensiilor și prestațiilor sociale.
2 June 2010 - Mona Maria PIVNICERU, Gabriela BALTAG
Masurile preconizate de Guvern privind restabilirea echilibrului bugetar prin eliminarea unor drepturi si diminuarea substantiala a altora sunt de natura a pune in pericol atat securitatea, cat si siguranta nationala, invocate ca argumentari in sens contrar de catre Guvern. Astfel, in sustinerea acestor masuri, Guvernul a invocat principii vizand securitatea nationala, siguranta nationala, jurisprudenta CEDO si cea a Curtii Constitutionale.
1. Excluderea argumentelor vizand siguranta si securitatea nationala
Invocarea sigurantei nationale ca temei al restrangerii dreptului contravine conceptului de siguranta nationala prevazut de art. 1 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei [1], care definind aceasta notiune, fixeaza una dintre componentele sale ca fiind asigurarea unui climat de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor cetatenilor, adica exercitarea lor plenara si nu ingradirea acestora.
Mai mult, situatia la care ne-am referit nu se incadreaza in niciunul din cazurile aratate expres la art. 3 din legea mentionata, in care sunt enumerate, limitativ, actiunile care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei (de exemplu, atac armat, atac terorist, atac la sanatatea populatiei etc.).
Intr-o simpla logica semantica, siguranta nationala ar trebui sa priveasca intreaga natiune romana si nu doar o parte a ei, respectiv categoria bugetarilor, supusi exclusiv masurilor de austeritate. Pe de alta parte, siguranta nationala vizeaza ingradirea temporara si precis delimitata a exercitiului unor drepturi, iar nu inlaturarea lor totala sau partiala.
Prin aplicarea acestor masuri, Guvernul si-a inlaturat propria obligatie de a asigura plata drepturilor salariale si a pensiilor, transferand responsabilitatea propriului management defectuos asupra unei categorii sociale, dependente de decizia guvernamentala, pe care o si supun mediatic dispretului public. Siguranta nationala nu poate privi reducerea salariilor si pensiilor decat daca Guvernul isi preconstituie un cadru legal pentru reprimarea eventualelor revolte sociale.
Numai in acest sens poate fi interpretata invocarea Hotararii CEDO din 01.07.1961 (citata gresit in expunerea de motive, ca fiind din 01.07.1967) privind cauza Lawless c. Irlandei (332/57), care are in vedere restrangerea exercitiului drepturilor fundamentale pe timp de razboi, scopul acestora fiind acela de a salva democratia si nu de a o inabusi.
De altfel, nici un stat care a procedat la reducerea veniturilor nu a invocat motive de siguranta si securitate nationala, Guvernul dovedind astfel dispret fata de drept si statul de drept, redus doar la puterea executiva.
2. Excluderea aplicarii dispozitiilor art. 53 din Constitutie
Invocarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie, ca temei al restrangerii exercitiului drepturilor, fondat imprecis pe siguranta si securitate nationale, este fundamental gresita. Criza economica nu a constituit si nu poate constitui temei al restrangerii drepturilor democratice.
Se face referire in motivarea aplicarii acestui text, la siguranta nationala si securitatea nationala, incercandu-se prin aceasta, aplicarea principiilor care reglementeaza aceste doua institutii. Este de observat ca siguranta nationala este reglementata prin Legea nr. 51/21.07.1991, iar securitatea nationala este reglementata prin Strategia de securitate nationala a Romaniei, adoptata prin Hotararea Parlamentului nr. 36/2001 privind adoptarea Strategiei de securitate nationala a Romaniei [2].
Insa situatia de criza nu se regaseste in niciunul dintre elementele care definesc aceste doua institutii. Atat in legea privind siguranta nationala a Romaniei cat si in Strategia de securitate nationala sunt vizate chestiuni ce tin de independenta, integritatea si suveranitatea statului, precum si de crestere/relansare economica, aceasta din urma fiind prevazuta ca obligatie a statului in vederea inlaturarii starii de saracie a populatiei.
In Hotararea privind Strategia de securitate nationala, la pct. 3.5, sunt evidentiate problemele de natura economica, ca element de securitate, din tot cuprinsul acestui paragraf rezultand ca starea economica precara a statului si saracirea populatiei sunt cauzate de prostul management al aparatului de stat.
Totodata, in Strategia de securitate nationala a Romaniei sunt prevazute masuri pe care statul trebuie sa le ia, prin perfectionarea mecanismelor de relansare economica, fiind exclusa realizarea lor prin sacrificii de orice natura impuse populatiei, indiferent daca privesc sectorul public, privat, agricol etc.
In aceste conditii, constatam ca masurile de reducere a salariilor si pensiilor nu pot fi circumscrise situatiilor prevazute de art. 53 din Constitutie.
Nu este de ignorat faptul ca aplicarea unor masuri de siguranta sau securitate nationala in sensul art. 53 din Constitutie trebuie sa fie, totodata, o situatie speciala si exceptionala; or, includerea reducerilor salariale si a pensiilor in sfera acestor masuri de siguranta sau securitate nationala nu urmareste decat crearea unui cadru legal in mod artificial de natura a expune pe cei vizati la aceste masuri exceptionale.
Totodata, este de observat ca drepturile si libertatile susceptibile de a fi restranse prin aplicarea art. 53 din Constitutie sunt drepturi nepatrimoniale, opozabile tuturor, iar nu drepturi patrimoniale opozabile inter partes, adica statului.
Prin restrangerea exercitarii drepturilor si libertatilor in sensul art. 53 din Constitutie nu trebuie sa se urmareasca cauzarea unui prejudiciu patrimonial, asa cum incearca Guvernul sa procedeze prin aplicarea masurilor de reducere. Dupa inlaturarea masurilor de restrangere, drepturile se regasesc in patrimoniul persoanelor vizate, in integralitatea lor. In acest sens, Guvernul nu a garantat ca sumele reprezentand diminuari salariale si de pensii vor fi restituite la incetarea starii care a determinat masura respectiva generata de criza, a carei limitare in timp nici nu este stabilita, ele fiind supuse unei conditii suspensive.
Pe de alta parte, Guvernul nu a fost consecvent si nu a respectat nici macar principiile art. 53 din Constitutie, pe care a inteles sa le aplice gresit. Astfel, nu s-a respectat principiul nediscriminarii, in sensul ca trebuie sa fie aplicabila intregii populatii, conform sintagmei utilizate – ”nationala”. Or, potrivit masurilor dispuse de aceste legi, vizat este in mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar si pensionarii, fiind exclusi de la aplicarea cu caracter general sectorul privat, precum si salariatii regiilor autonome si ai celorlalte companii la care statul este actionar, ale caror venituri implica si o componenta bugetara importanta.
Tot astfel, masura nu este proportionala nici cu situatia care a determinat-o, intrucat prin aplicarea reducerilor prevazute de Guvern, se obtine efectul contrar celui urmarit de art. 53 din Constitutie, respectiv adancirea starii de pauperitate a unor categorii sociale si nicidecum sustinerea economica a acestora pe vreme de criza, asa cum statul s-a obligat prin norme interne si prevederi internationale.
Aceasta rezulta si din faptul ca propunerile facute de Guvern nu sunt insotite de nici una dintre masurile menite sa ajute populatia pe vreme de criza, contrar scopurilor declarate prin Strategia de siguranta nationala. Dimpotriva, se constata din economia legii privind reducerea pensiilor si salariilor, ca aceasta este insotita de alte reduceri si de alte masuri de eliminare a unor drepturi de natura economica.
Chiar daca ar fi aplicabila o masura de reducere, aceasta nu trebuie sa afecteze substanta insasi a dreptului si sa expuna persoana in cauza unei saracii extreme, protectie care reprezinta un punct important in Strategia de aparare a securitatii nationale.
Mai este de observat ca aplicarea acestor masuri de reducere aduce atingere si altor drepturi garantate prin Constitutie, respectiv dreptul la viata, sanatate, trai decent, acesta din urma neputand fi afectat, in niciun caz, chiar in conditii de criza.
Prin aplicarea masurilor de reducere, Guvernul procedeaza practic la o expropriere, interzisa de legea fundamentala si de prevederile Protocolului nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nesocotind si principiile care guverneaza aplicarea legii in timp si spatiu.
In ceea ce priveste cazul special al pensiilor de serviciu, constatam ca Guvernul urmareste subminarea puterii judecatoresti si a activitatilor unor categorii profesionale menite sa asigure tocmai siguranta si securitatea nationala si nicidecum sa contribuie la inlaturarea efectelor crizei. Totodata, masura inlaturarii pensiei de serviciu este nelegala, intrucat aceasta este prevazuta cu caracter definitiv si nu temporar, asa cum ar impune starea de criza.
Tot astfel, masura de reducere cu 15% a cuantumului pensiilor stabilite prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale [3] este neconstitutionala, incalcand si practica europeana in situatii similare, care in privinta pensiilor a constat in inghetarea cuantumului acestora si in nici un caz in reducerea lor. In plus, prin diminuarea valorii punctului de pensie, in realitate scaderea pensiei este de inca 15%, ceea ce inseamna ca diminuarea reala a valorii pensiilor va fi de 30%.
3. Excluderea similitudinilor cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 1414/2009
In mod fundamental gresit este invocata in sprijinul masurilor ce se vor a fi luate, decizia Curtii Constitutionale nr. 1414/2009 [4], mai sus indicata, deoarece obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicat in acea cauza viza regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale. Aceasta se refera la exercitarea dreptului la munca, drept care poate intra sub incidenta art. 53 din Constitutie, iar nu la dreptul la salariu, asimilat dreptului de proprietate, intre cele doua drepturi neexistand nicio identitate.
In consecinta, Guvernul a inteles sa rezolve criza pe seama puterii judecatoresti, care, raportat la numarul total al populatiei active, reprezinta 0,0000027% din efortul bugetar pentru plata drepturilor salariale si 0,00069% din efortul bugetar pentru plata pensiilor si a altor categorii de bugetari, proiectele de lege operand ca o veritabila sanctiune fara ca acestora sa li se poata imputa existenta crizei.
Cu toate ca Guvernul recunoaste existenta crizei la nivel mondial atat in privinta cauzelor, cat si a efectelor ei incearca sa particularizeze acest fenomen la nivelul Romaniei, prin sugerarea ideii sa principalii vinovati de aparitia acestei crize sunt bugetarii si pensionarii, in general, si magistratii, in special, prin salariile si pensiile pe care acestia le-au dobandit in conditii de deplina legalitate.
Masurile invocate de Guvern vizeaza, in realitate, reglementarea efectelor aplicarii actelor normative in discutie, chiar daca Guvernul le raporteaza la dispozitiile legale privitoare la siguranta si securitatea nationala, intelegandu-le mai degraba ca pe niste masuri de constrangere cu caracter exceptional, iar nu ca pe niste diminuari temporare ale unor drepturi justificate de existenta crizei. Este adevarat ca masuri de reducere s-au aplicat in toate statele europene, insa niciunul dintre acestea nu a justificat luarea masurilor pe criterii de securitate si siguranta nationala. Este de datoria Guvernului sa gaseasca reglementarea legala care permite diminuarea unor drepturi pe timp de criza si nicidecum sa apeleze, in necunostinta de cauza, la prevederi constitutionale care nu au legatura cu cazul in discutie.
De altfel, in viziunea guvernamentala, puterea judecatoreasca este subordonata executivului: hotararile judecatoresti nu sunt executate prin dispozitii exprese date in acest scop; judecatorii sunt amenintati cu raspunderea pentru efectele crizei daca vor admite actiunile avand ca obiect drepturile ingradite, ceea ce inseamna ca, de fapt, executivul s-a pronuntat asupra eventualelor litigii; obligandu-se prin Scrisoarea de Intentie adresata Fondului Monetar International sa garanteze constitutionalitatea masurilor luate, in realitate Guvernul s-a pronuntat si asupra constitutionalitatii masurilor in discutie.
In consecinta, criza economica nu poate constitui un pretext pentru ingradirea unor drepturi si libertati fundamentale, protejate constitutional, si mai larg, la nivel international.
[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 163 din 7 august 1991
[2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 822 din 20 decembrie 2001
[3] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000
[4] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009
Mona Maria PIVNICERU, Gabriela BALTAG
19 comentarii:
La Tg ocna Sital au fost in inspectie cei de la INSPECTIA PENITENCIARA fiid sesizati de catre Procesomanul Gutas George si cel care a cochetat ani multi cu securitatea Dr Ciurea Catalin.
Oameni de nimic.
Dacă ne-am lua după regulile logicii şi normalităţii, firesc ar fi să avem conducători a căror statură morală să constituie un exemplu de verticalitate şi competenţă. Dar de unde sa-i iei ? Interesul lor este sa le fie lor bine si acolitilor lor(atitia citi sunt). Gindul lor este numai la bani,bani bani si iar bani.Palmasii de rind trebuie sa dea la sfirsit de luna DARE DE SEAMA cu ce au facut toata luna ,iar daca unii au facut ceva in plus le spune ca au scris prea putin,si ca nu au nici un merit in plus.
Pentru ce sa megem la GREVA,pentru binele sefilor?
@ 18:10
In primul rand ca nu mergeti la greva, eventual mergeti la miting. In al doilea rand stati linistit si meritati-va soarta. Aveti dreptul sa alegeti.
Daca motiunile de cenzura vor fi votate in 12.06(sambata) cum vrea Basescu ce facem noi cei din provincie?
Eu as merge la miting. Este o datorie de onoare. Cat despre o participare acum la o caricatura de greva, in actuala conjunctura sindicala, am mari dubii. Este alegerea mea, desigur, nu doresc sa influentez pe nimeni, incerc doar hahaha Desigur, si Huginn are opiniile sale, ca tot omul impartial :)
@ 18:35
Nu am avut nici o secunda pretentia ca sunt obiectiv si impartial. Dimpotriva sunt cat se poate de subiectiv si partinitor.
Incurajez oamenii sa protesteze si sa aiba reactie. Ii desconsider profund pe cei care-si gasesc motive sa nu se implice.
Să desconsideri profund oameni care nu protestază, fără să cunoşti motivele lor, mi se pare la fel de grav ca şi atitudinea celor care ameninţă oamenii cu destituirea, în cazul în car fac grevă. E ca şi cum ai fi între două grupuir de presiune şi ai avea senzaţia de "cine nu e cu noi, e împotriva noastră".
@19:29
Nu, dom' șef, e o opinie personala si am dreptul sa o am. Puteti intelege ce doriti.
Pentru subsemnatul cel care se ascunde dupa pretexte cand e momentul sa vorbeasca si sa actioneze mi se pare un om mic, penibil, parsiv si jenant.
Culmea tupeului mi se pare insa cand lasii astia se gasesc specialisti in toate, mai putin in actiune.
Sunteti agresiv si lipiti etichete gratuite. Dar, evident, e dreptul dumneavoastra la opinie. Banuiesc ca trebuie sa o repsect, nu?
@ 19:47
Da. Sunt agresiv si deseori am opinii extreme. Nu lipesc insa etichete, si in nici un caz gratuit.
Nu. Nu sunteti obligat sa faceti nimic. Aici e diferenta, N-am pretentia ca sunt ceea ce nu sunt.
Huginn...incep sa te simpatizez mai mult...atitudine de luptator...bravos...da reteta si lasilor din penitenciarele tarii...acelora care asteapta sa le cada in gura para malaiata!
Bine, am inteles, dar spune-ne al cui este locul, cine urmeaza?, sa fie Danut?
La noi in penitenciar niciun sef nu a facut greva. Ba chiar unii si-au luat liber.
As vrea sa stiu: li s-a cerut asa ceva? Nu fac parte din sindicat? Teama de a-si pierde functia? Sau nu cred ca trebuie facuta greva?
"Eu am dreptate, tu nu. Dar pentru libertatea ta de a nu avea dreptate, eu voi lupta pana la moarte."
Huginn, ti se pare un om las acela care ii spune si directorului ca e o magarie sa ameninti oamenii sa nu faca greva, dar si liderului de sindicat PARSIV care face hau-hau doar de ochii presei iar apoi indeamna sefii sa se ponteze oamenii cu 7 ore ca e o inconsecventa si o pacaleala romaneasca? Ti se pare las acela care, cu riscul antipatiilor, isi exprima liber opiniile, indiferent de tabara in care o face?
Daca da, atunci libertatea de opinie castigata de Penifest devine palida, confuza si aproape fara sens.
nu va mai vaitati ca va ia 25% mai bine vedeti de ce sefii vostri si acolitii lor inca mai beneficiaza de asa zisa PRIMA de 50% pentru ei nu o sa fie criza niciodata.
Mai ANP cum iti permiti inca asa ceva nu v-ati vazut inca la televizor si de aia
pentru 18;07 Ai vrut sa spui RAPORT DE ACTIVITATE in loc de DARE DE SEAMA cred ca la Margineni nu-i asa?
@ 22:51
Da. Mi se pare laș să nu-ți aperi drepturile, și dați-mi voie să am exact același drept de a-mi exprima opiniile pe care-l aveți dumneavoastra.
V-am înțeles și acceptat opinia și argumentele. Totuși cred că trebuie să trecem peste orgolii pentru a ne apăra împreună drepturile. Altfel nu se poate.
Trimiteți un comentariu