Exercitiu de imaginatie

Spuneam intr-o postare mai veche ca vremurile s-au schimbat. Pe vremea generalilor (ce vremuri!) detinutul isi cunostea lungul nasului, se lipea de perete si nu-si ridica niciodata privirea din pamant, seful avea drept de viata si de moarte asupra supusilor, orice comentariu era exclus iar poarta puscariei se deschidea rareori sau de loc, pentru eventualul vizitator.

.

Am in memorie un fost detinut politic, care reintors dupa mai bine de 40 de ani in Penitenciarul Aiud, cu ocazia zilei portilor deschise, inregistrand diferentele notabile ale conditiilor de detentie, a concluzionat: "Pai cu televizor in camera si hartie de scris la indemana, as fi fost fericit sa fac oricata puscarie!". Domnul acela nu era nici talhar, nici criminal, cu toate acestea, fara sa fi comis vreodata in viata lui, cea mai mica ilegalitate, a fost supus vreme de 10 ani, unor umilinte si privatiuni de nedescris.

Raportandu-ne la experienta acestui domn, prin comparatie in orice caz, este evident incorect sa oferi detinutului contemporan atata libertate de miscare, in conditiile in care el a comis o fapta antisociala, pentru care este in fond pedepsit. Problema este ca nu ne foloseste la nimic sa ne raportam la detentia comunista, cum nu ne este de asemenea de folos sa ne raportam la vremea in care seful ordona cea mai mare gogomanie, pe care subalternii o executau pe nerasuflate, cu mana la chipiu.

Cu alte cuvinte, trebuie sa ne raportam la ziua de astazi, ziua in care detinutul transmite color fotografii din penitenciar, ziua in care, fie si sub scutul anonimatului, lucratorii isi exprima nemultumirea sau neincrederea fata de o situatie sau alta, ziua in care tot felul de persoane, mai mult sau mai putin bine intentionate trec si petrec prin penitenciarele romanesti. Vrem, nu vrem, trebuie sa ne adaptam acestor vremuri, trebuie sa ne reconsideram atitudinea, abordarea si asteptarile.

Nu intentionez sa dezvolt acum acest subiect, subiectul este atat de important incat astept punctul dumneavoastra de vedere. Incercati sa va imaginati ca aveti o functie suficient de inalta incat sa aveti si posibilitatea de a imbunatati sistemul penitenciar, de a corecta adica disfunctionalitatile, de a inova acolo unde este cazul.

.

Oferiti, punctual, exemple, argumente, solutii. Vom analiza ulterior, impreuna, rezultatele acestui exercitiu de imaginatie si vom expedia pe adresa Administratiei Nationale a Penitenciarelor punctul de vedere al anonimului lucrator de penitenciare, care are in realitate si chip si nume si gura sa vorbeasca!