Problema suspendării concursurilor e destul de clară. Ordonanța nu lasă loc de interpretări, iar obținerea unor derogări este iluzorie. Iluzorie e și ideea celor de la resurse umane de a scoate funcțiile unice la concurs. Majoritatea sunt de conducere. Nici măcar variantă de rezervă nu se poate numi. Se pare că sunt cam multe funcții de șefi și că asta nu prea respectă prevederile altei OUG. Se refac calcule, se refac organigrame, reîncepe bătălia pentru funcțiile rămase în urma unei eventuale reorganizări.
Câțiva directori regretă deja funcțiile pe care le-au părăsit. Și-au făcut calculele și tocmai au realizat că, în varianta aplicării OUG de plafonare a remunerației pentru această categorie de funcții, vor trebui să strângă cureaua și să treacă pe buget de austeritate. O să vedem, deci, destule cereri de pensionare. Cei care se pot pensiona o vor face. E criză doar, fiecare se gândește la pensie.
Ministrul nu spune nimic. Nici n-ar avea ce, doar e membru al guvernului și susține măsurile adoptate de partenerii ‘pentru România’. Conducerea ANP nu spune nimic… oficial. Mai trimite câte o adresă prin unități încercând să nu tulbure apele prea tare. În rest, așteaptă lumină de la Ragea, care rămâne la fel de întunecat.
Bugetul sistemului penitenciar e marea necunoscută, deocamdată se fac doar cheltuieli de personal la limita de avarie. Sunt șanse ca anul 2009 să fie un an de criză financiară pentru sistemul penitenciar, dar bănuiesc că asta nu e o surpriză. Cătălin Predoiu nu va fi în stare să negocieze un buget echilibrat pentru justiție, drept urmare ANP va primi prea puțin față de nevoile reale. Facturi neplătite, investiții deloc, suspendarea acordării unor drepturi salariale. Cam asta ne așteaptă. Nu vine Apocalipsa, dar nici nu va fi ușor.
PS. Știți ce se întâmplă cu broaștele țestoase care nu se pot redresa? Mor. Cu statele, din fericire, nu e atât de grav. Mai devreme sau mai târziu situația se îmbunătățește.
