ZF: Cum sa justifici restrangerea drepturilor? Este criza economica dezastru sau sinistru?

Guvernul s-a blindat faţă de previzibila atacare la Curtea Constituţională a legilor de reducere a pensiilor şi salariilor. 
Premisa de la care pleacă Executivul este că actuala criză subminează siguranţa naţională a României.

Găselnița

Criza economică atentează la siguranţa naţională şi, prin urmare, este necesară o restrângere temporară a unor drepturi sau libertăţi. Aceasta este găselinţa guvernanţilor pentru a face inatacabil la Curtea Constituţională pachetul de legi prin care se reduc pensiile şi salariile.

Cum FMI a cerut garanţii guvernului că legile nu vor pica la Curte, aşa cum s-a întâmplat de multe ori, juriştii Puterii au găsit soluţia invocării articolului 53 din Constituţie, care prevede că pot fi re-strânse unele drepturi sau libertăţi pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei pu-blice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Prin urmare, judecătorii Constituţionali vor trebui să decidă: este criza economică un dezastru sau un sinistru deosebit de grav?

Articolul 53 - Extrem de periculos

Opiniile specialiştilor în drept constituţional sunt diferite. Gheorghe Iancu, profesor de drept constituţional la Universitatea "Titu Maiorescu", crede că guvernul are dreptate: "Dezastrul economic din ţară poate să determine luarea unor măsuri corespunzătoare. Nu văd cum, la un dezastru economic, să se ia măsuri în vârful picioarelor. Acest articol ajută la luarea acestor măsuri".

Profesorul Iancu spune însă că articolul 53 poate fi "bază pentru orice", fiind extrem de periculos: "Acele motive din articol pot fi invocate de oricine, dar nu pot fi verificate decât de către Curtea Constituţională. Dacă Curtea nu are specialiştii necesari să le verifice, atunci şi ea se poate înşela. E un articol pe baza căruia se poate ajunge la dictatură".

Gheorghe Iancu adaugă că, tot pe baza acestei prevederi constituţionale, pot fi interzise şi mitingurile dar că, dacă vor dori să facă acest lucru, gu-vernanţii vor trebui să scrie clar acest lucru în lege: "În lege sau mai precis în expunerea de motive va trebui să scrie clar ce drepturi se restrâng, pe ce perioadă, care sunt motivele, cu justificare, şi, dacă se strâng bani de pe urma lor, unde se duc aceşti bani".

Avocatul Gheorghe Piperea, profesor de drept constituţional, afirmă însă că, prin invocarea articolului, este pusă în pericol stabilitatea democratică: "Statul român actual reia una din practicile comuniste, aceea de a expropria cetăţenii. 

Dreptul la pensie şi dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate. Într-un caz împotriva uneia din ţările baltice, CEDO a spus: criza economică nu este deloc un motiv ca statul să nu îşi respecte obligaţiile, cum ar fi obligaţia de plată a pensiei. Criza economică nu este dezastru, nu e calamitate naturală. Invocarea articolului 53 este o găselniţă stupidă a cuiva care nu se pricepe deloc la drept constituţional".

CEDO n-a mai judecat o asemenea speţă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu are un punct de vedere referitor la recenta măsură luată de guvern de diminuare a pensiilor şi a salariilor bugetarilor. Practic, instanţa de la Strasbourg nu a fost sesizată până acum cu o problemă de asemenea amploare, respectiv cu situaţia adoptării unor măsuri sociale generale impuse de o conjunctură economică. 

Mai mult, CEDO nu a soluţionat nici măcar speţe referitorare la situaţia unor categorii socioprofesionale cărora să le fi fost diminuate drepturile salariale sau pensiile. Pe rolul CEDO s-au aflat doar speţe individuale care nu pot reprezenta un reper pentru ceea ce s-a întâmplat acum în România.

Oricum, până a ajunge la CEDO - unde nu există o jurisprudenţă specifică - cei care vor contesta măsurile luate de Executiv trebuie să parcurgă ciclul procesual intern. Pe rolul instanţei de la Strasbourg se află numeroase litigii de muncă din România, referitoare în special la neacordarea unor sporuri salariale.

Ion Predescu (CC): "Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia"

Judecătorul Curţii Constituţionale Ion Predescu a declarat pentru Gândul că orice restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, fără a atinge substanţa lor, e constituţională. "Numai că măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care o presupune, fără a atinge dreptul sau libertatea". 

În legătură cu buna interpretare a cauzelor care presupun o astfel de restrângere, Predescu a precizat că "o atare interpretare rămâne la aprecierea Guvernului, la aprecierea Parlamentului, iar dacă va fi sesizată, sigur că şi la aprecierea Curţii Constituţionale". "Curtea va face constatările şi aprecierile necesare în funcţie de datele problemei. Repet, dacă va fi sesizată", a precizat Predescu. (sursa: Ziarul Financiar, Gândul)