Săptămâna Financiară (2): Vizita bătrânului domn FMI

Continui să citez amplu din autori care înțeleg și exprimă mai bine ceea ce se întâmplă cu rugămintea de a ierta funcția de 'dispecer' pe care mi-o asum. Mai jos un alt articol excelent din Săptămâna Financiară. Ar mai fi unul mai târziu.

Povestea din ultimii 10 ani a relaţiilor politicienilor români cu Fondul Monetar Internaţional seamănă oarecum cu povestea Carlei Zachanussian din piesa de teatru „Vizita bătrânei doam ne“ a lui Friedrich Dürenmatt. 

O piesă de teatru minunată, pe care o recomand generaţiilor mai tinere de cititori. După o frumoasă poveste de dra goste (a se citi un acord încheiat şi exe cutat cu succes) cu prim-ministrul român, la acea vreme Adrian Năstase, domnul FMI s-a văzut abandonat şi alungat, în 2005, de prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu. 

Au trecut anii şi, în plină criză glo bală, domnul FMI s-a întors la Bucureşti, cu promisiunea de a ne da banii necesari sal vă rii din furtuna financiară şi economică. Ce condiţii ne pune domnul FMI? Une le dificile, dar nu im po si bile şi în niciun caz ucigaşe. FMI s-a arătat a fi, în 2009, mai îndurător decât personajul lui Dürenmatt, care ceruse nici mai mult, nici mai puţin decât moar tea in gratului. 

La termenul stabilit pen tru ve ri ficarea executării noului acord, FMI a constatat însă că multe din cele convenite anterior nu au fost în deplinite. Ceva enervare s-a produs, sigur! Alt fel, preşedintele Băses cu nu ar fi ieşit atât de sfidător de fericit pe micile ecra ne ale patriei pen tru a a nun ţa apocalipsa bugeta ră. A fost ne voie ca domnul FMI să facă precizări suplimentare cu privire la va­rian ta sa de lucru, mult mai bine voi toare cu muritorii de rând din republica noastră atinsă de un cezarism glumeţ.

Dar de ce l-am crede noi pe domnul FMI şi nu pe domnul Băsescu, în pri vinţa prăbuşirii suverane a fondurilor de pensii, de salarii, de asigurări de să nă tate, de asistenţă socială, de pro tecţie a familiei? Să fie oare FMI mai sensibil în privinţa suportabilităţii progra mului de rigoare bugetară de cât însuşi iubitul urnelor de vot? S-a mai po me nit aşa ceva? 

Ei, dacă pri vim la aproa pe falita Grecie, vedem că FMI a recomandat guvernului elen mă suri cu un oarecare nivel de echitate: o impunere mai progresivă a ve ni turilor, oricare ar fi sursa acelor veni turi, combaterea fer mă a fraudei fis ca le, urmărirea în jus tiţie a con tri bua bi lilor delincvenţi, o presiune le gală spo rită aplicată contribuabililor celor mai avuţi. 

Dar grupurile sociale cele mai vulnerabile sunt protejate, reducerile de salarii şi pensii neaplicându-se şi în cazul lor. În fi ne, grecii vor trebui să-şi „reducă considerabil“ cheltuielile militare pe durata apli că rii programului convenit cu FMI. Par că aceste măsuri nu sunt din aceeaşi clasă de durere socială cu cele de la noi, nu?

Poate că domnul FMI a arătat înţe le gere doar Greciei, în amintirea lui Aris to tel? Nici gând! Domnul FMI a fost şi în Armenia. Acolo cheltuielile sociale mo deste au fost crescute. În Belarus, ajutoarele pentru locuire şi subvenţiile indirecte pentru familiile cu venituri mici, pentru şomeri şi pen tru familiile cu copii au fost mărite. 

În Ungaria s-au luat măsuri pentru ca puterea de cum­părare a celor mai mici salarii să fie păstrată, fiind in de xate cu rata in fla ţiei. În Islanda, cheltuielile sociale au crescut în urma a cordului cu FMI. În Letonia, tot dispozitivul de protecţie so cială a fost consolidat. În Ucraina, programul pre vede creşterea cheltuielilor so cia le, protecţia celor săraci faţă de creş terea preţului gazelor na turale, alo ca ţii de locuire pentru cei care trebuie să dedice mai mult de 20% din venit pentru plata facturilor de întreţinere a locuinţei.

Şi la noi trebuia să crească cheltuiala publică cu asistenţa socială cu 900 de milioane de lei în acest an. La vi zita bătrânului domn FMI nu se programaseră efecte dramatice, asta e clar din experienţa altora. De ce ne im pu ne dl Băsescu o curbă dură de sa crificiu? Cine a vărsat cheseaua cu dulceaţă în şoşonii bătrânului domn FMI? Sau, mai rău, cine şi unde a as cuns dulceaţa? Maiorul de roşiori din deal nu răspunde nimănui - după cum ne-a zis demult nea Iancu! -, doar roteşte ameninţător sabia. Pe dea supra capului nostru. Fără im pozite progresive, fără protecţie so cia lă, fără... fără... (sursa: Saptamana Financiara)