Prietenul meu, soferul de taxi, mi-a povestit cu sete despre intalnirea de la Davos a celor mai bogati oameni din lume, intalnirea unde s-a hotarat cine pe cine conduce si mai ales dupa ce criterii.
Am ascultat fara sa cracnesc, printre injuraturi si scrasnet de roti, tot felul de istorii fabuloase despre milionari, despre Putin si setea lui de putere, despre serviciile specializate in atentate, am sfarsit prin a inghiti pe nemestecate toata tradarea lui Pacepa asezonata cu negocierile de preaderare ale polonezilor care n-au facut rabat la nimic si uite cat de bine le merge!
Acasa, am primit un email in care am aflat care este costul mancarii pentru o saptamana in familiile lumii : Germania - 500.07 dolari; SUA - 341.98 dolari; Japonia - 317.25 dolari; Mexic- 189.09 dolari; Egipt- 68.53 dolari; Ecuador -31.55 dolari; Bhutan - ASIA - 5.03 dolari si Ciad -1.23 dolari...
Pe urma, am ascultat nesfarsite si sterile explicatii despre infectiile intraspitalicesti din Romania, am vazut un documentar despre satele din Moldova si Oltenia in care alcoolul face ravagii si in care, la o adica, taranii fac tuica din pufoaica inmuiata in excrementele din closet.
Si da, am mai vazut ca Teo a fost aleasa deputat la PDL si am mai vazut o stire despre un toreador grav ranit in lupta cu taurul. Asadar, in 2010, in virtutea unor vechi si primitive obiceiuri, oamenii se mai iau la tranta cu animalele in arena si lumea plateste spectacolul si tipa de placere la vederea sangelui. Cu toata valtoarea asta agresiva in cap am deschis Penifestul si am mai luat o portie zdravana, m-am "delectat" adica cu de-ale noastre, de-ale lucratorilor de penitenciare.
Dupa cum era de asteptat am visat urat, am visat ca agentii se rasculau impotriva ofiterilor, pazistii ii linsau pe reeducatori, siparezii fluturau steagul alb in foisor, detinutii carau si pansau de zor ranitii, varsta de pensionare se stabilise la 70 de ani, "al treisplea" ne iesea prin obraz, uniforma ne intrase in piele si toti angajatii trecuti de 1,57 erau inaintati la gradul de general prin decret prezidential.
M-am trezit fara chef de munca, mai obosit decat ma culcasem, cu intrebarea asta chinuitoare in minte: Quo vadis Domine?!
2 comentarii:
Admin, un articol super! Felicitări!
Credeti ca in penitenciare este altfel decat in spitale. Cu cine sa faci "act medical"? cu una ca frustrata aia de Dom'soara doctor Raducanu de la Targsor care tipa ca o mata in calduri si-i pica pe oricine indrazneste sa-i priveasca ochii aceia rai si perversi? Cred ca dna dr. Puscas o tine ca nu are de ales, doar nu se pune rau cu scorpia....Sa te fereasca Dumnezeu sa intri in gura doctoritei ca are o satisfactie diabolica sa te umileasca. Nu vede ca a umilito viata !!!
Trimiteți un comentariu