Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

miercuri, 17 martie 2010

Critica discursului penifest

“În dimineata asta n-am să scriu niciun articol. Sword a scris unul impresionant (dar cineva l-a notat cu trei!!!)... Azi voi fi cititor si comentator. Atât. Mă bucur de savoarea cafelei si a admirabilului text... “.

Aceasta a fost reactia favorabila la articolul de azi, pe un blog remarcabil, cred eu, partener Penifestului: Politist Penitenciar. A fost, de altfel, semnalul de alarma si impulsul de a intra in dialog: insusirea sau aplauzele la adresa mesajelor trompeta.

Vedeti voi, Si totusi si Sword,

Ne tot intrebam, atat eu, cat si voi, unde atata revarsare de dejectii, ura, istericale, lipsa de rationalitate, de dialog si de bun simt, atat pe blog-ul nostru sau aiurea in societatea in care traim. Precedenta mea postare a vizat exact acest subiect. Dar el nu privea, exclusiv, multimea de comentatori, stilul si calitatea comentariilor lor, ci si modul de abordare al subiectelor pe blog.

Spre deosebire de Huginn, cu care am avut o discutie interesanta pe aceasta tema, eu cred ca precaritatea dialogului si a convingerilor colective nu deriva doar din simpla lipsa a bunului simt, ci si din subrezenia ideilor care initiaza conversatia si care modeleaza credintele publice.
***
Sword, ai scris un articol haios, cu zvac si condei. Din perspectiva asta e mai infam in consecinte decat toate istericalele gen filis, al 13-lea et comp. Genul asta de articole slogan duc in derizoriu discutii serioase si problemea extrem de grave. Inteleg: esti contra. Asa? Si? Care e urmarea? Probabil un potop de injuraturi, excitarea tuturor certitudinilor nemestecate si o liota de nemultumiti de profesie.

Articolul tau nu depaseste nivelul de discutie al trompetelor care recita sloganuri pe la televiziunile romanesti. Reciti lapidar o nemultumire, legitima sau nu. Unde e problema? Care e dilema? Ce putem face? Care e alternativa? Care e subiectul si despre ce putem discuta? Ah, e nasol ca se mareste varsta de pensionare. Da, e nasol. Imi bag, imi scot, le dau si le iau tuturor filisilor, sefilor, primarilor, guvernantilor si conspiratiilor care ma asupresc pe mine cel mic, intotdeauna muncitor, cinstit si neprihanit.
***
Sa ma explic. Sunt un profan in reforma sistemului de pensii. Habar nu am cu ce se mananca, iar foarte multe curiozitati nu am, pentru ca e o problema in afara sferei mele de interese imediate. Nu pot sa le stiu pe toate. Dar privesc cu interes dezbaterile asupra problemei, atunci cand imi iau ragazul sa citesc presa sau sa ma uit la stiri.

Mi-a atras atentia, initial, dezbaterea din America asupra reformei sistemului asigurarilor de sanatate: oameni care, din proprie initiativa, in zeci si sute de intalniri organizate de comunitati, problematizau, dezbateau, gandeau critic. Apoi, mi-au mai picat in mana ziare sau reviste straine. Dezbateri, discutii ample despre declinul demografic european, despre pensii si sustenabilitatea sistemului de pensii.

Am aflat, ca profanul, ca problema este globala, ca Banca Mondiala face proiectii si incearca sa elaboreze politici in domeniu de ani de zile, ca in Islanda si Norvegia varsta de pensionare este 67, ca in majoritatea statelor vest europene varsta de pensionare este deja de 65 de ani, atat pentru femei cat si pentru barbati, ca Bundestag-ul a marit deja din 2007 varsta de pensionare la 67 de ani. Si multe alte informatii statistice si proiecte de politici publice in domeniu extrem de complicate. Nu le mai tin minte. De altfel, nici nu ma pricep. Si ca sa fiu sincer, pentru ceea ce vreau sa spun este irelevant.
***
Ceea ce vreau sa spun, Si totusi, este ca articolul nu este admirabil. Dimpotriva. Si l-am notat cu 1, nu cu 3. Pentru ca nu depaseste problema generala a acestui sistem penitenciar: precaritatea morala si profesionala, deghizata in agresivitate, bruta sau stilata. Si pentru ca il cunosc pe autor, pe care nu pot sa-l suspectez nicio secunda de prostie, ci dimpotriva, consider ca un astfel de articol este de doua ori mai mizerabil in consecinte decat 50 de comentarii injurioase.

Este un articol care nu informeaza, nu pune intrebari, nu problematizeaza si nu critica. Este o jelanie saraca cu duhul care ne excita cele mai stupide prejudecati, convingeri luate de-a valma si ura neconditionata. Iar daca e si vorba de bani, stim cu totii… Nu este nici pe departe cel mai rau articol, dar atunci cand un om inteligent balmajeste niste prostii, iar altul, la fel de inteligent, aplauda ca la delfinariu, cred ca suntem intr-un moment critic al inteligentei si progresului colective.

by Famiglia Musat, 17.03.2010
via blogpenifest@gmail.com

31 comentarii:

Anonim spunea...

Dar atunci cand aplauzi, "ca la delfinariu", "meritele din trecut" ale cuiva pe care il propui astazi pentru o recompensa actuala, cat de inteligent este, domnule Musat?

Bobby Fischer spunea...

@ Famiglia Musat

Permite-mi sa adaug la acele reactii "injurioase" si aplauzele mele pentru interventia ta si articolul lui Sword! Ma autoinclud, astfel, in randul celor "saraci cu duhul", aflati in momentul critic al inteligentei si progresului colectiv ce saluta "mizeriile", "infamiile" si "jelania" lui Sword si a celor de "teapa" lui.

Anonim spunea...

Asta este stresul de penitenciar domnule Musat,dar mergi la medic ca se rezolva!Si eu inainte sa iau tratament de la medic,cautam PIATRA FILOZOFALA !Am ajuns sa lucrez la penitenciar si aici se aplica numai legea TALIONULUI,de fapt ai vazut singur,reiese din comentarii !

Anonim spunea...

Hug, vorba multa, saracia omului.
Spune pe sleau ce te doare si gata. Pun pariu ca din toata osteneala ta de a scrie atata, cei mai multi nu au inteles nimic sau nu vor intelege nimic. Daca vrei sa fii inteles, scrie pe limba celor multi.

Cu respect.

Anonim spunea...

Scuze, era vorba de Famiglia Musat si nu Hug.

si totusi spunea...

Sword are condei. Scrie din prea-plinul sufletului, fără să-si propună să schimbe lumea. Ne lasă nouă privilegiul de a lua atitudine. Iar delfinul e prietenul omului, asa că merită aplauze, poate si doar pentru că a rămas delfin într-o mare de rechini penitenciari.

si totusi spunea...

Din motive deloc surprinzătoare, articolele lui Sword au parte de tratamente ingrate din partea comentatorilor. Oamenii au obsesiile lor si, orice s-ar scrie, si le urmează. Sword nu intervine, asa că discutiile nu au legătură cu subiectul. Azi am simtit nevoia să canalizez comentariile spre articolul lui Sword. Interventia Famigliei Musat m-a surprins în diverse moduri. Cred, totusi, că articolul lui Sword nu este un material care să stimuleze critica discursului Penifest, tocmai pentru că nu este reprezentativ pentru acest tip de discurs.

În altă ordine de idei, da, Politistu' este un blog prieten, un frate mai mic, crescut la umbra Penifestului, nu si în umbra sa.

Famiglia Musat spunea...

@ 19.34
Daca nu s-a inteles, e vina mea. E vorba de responsabilitatea pe care trebuie sa si-o asume cei care scriu pe prima pagina a acestui blog. Cred cu tarie ca nu trebuie doar sa inciti la ura si nemultumire, ci sa si informezi, argumentezi, critici sau sa pui probleme. Cateodata chiar impotriva convingerilor comune. E usor sa urli ca o sa creasca varsta de pensionare. Mai greu sa informezi si sa admiti, in apostrofarile majoritatii, ca masura e aproape implacabila.
Mizeriile spuse pe blog sunt si consecinta articolelor noastre, ale fostilor si actualilor administratori ai blogului.

@ Si totusi
Dupa parerea mea, Sword scrie cel mai bine dintre actualii administratori ai blogului. Il cunosc de ani de zile si suntem prieteni. Si stiu ca scrie din suflet, cu multa autoironie. Dar asta nu-l absolva de consecintele celor spuse public. Ca, de altfel, pe niciunul dintre noi care ne-am asumat voluntar rolul de catalizator al dezbaterilor in sistemul penitenciar.

Famiglia Musat spunea...

@ Si totusi
Tocmai ptr ca, intr-adevar, articolele lui Sword de pana acum au iesit din tiparul obsesiilor de marire sau financiare penitenciare, articolul de azi, dublat de interventia ta, a determinat reactia. Explicatia scurta si mai clara a temei postarii mele e in comentariul anterior.

Anonim spunea...

Si totusi,primul anonim cred ca se referea la jocul numit Delfin, unde se aplauda mult.

19:34 spunea...

OK, acum e mai clar. Cel putin pentru mine. Dar nu stiu ce o sa te faci cu restul.:)

Toate cele bune.

Anonim spunea...

pt Bobby

de ce nu mai scri pe blogul politistului. Erati o echipa excelentta acolo

Anonim spunea...

In penitenciarul in care lucrez nu se manifesta din partea personalului nici un fel de agresivitate (bruta sau stilata). Suntem doar in slujba ppl asa cum politia este in slujba cetateanului.Articolul lui sword incita prin faptul ca , tendentios ,duce varsta de pensionare la 65 , 70 ani , ceea ce nu este prevazut in nici o lege privind fpss , fosta sau viitoare ,dar i-am dat excelent pentru ca suprprinde la obiect faptul ca majoritatea colegilor mei pensionati, nu s-au bucurat prea mult de terapia naturista adoptata ca o consecinta a agresivitatii sociale.

si totusi spunea...

@ Famiglia Musat

Nu stiu la ce consecinte te referi. Cred că articolele lui Sword îndeamnă la atitudine. Problema ar fi că, după ce ne dăruieste articolele sale, Sword se retrage în palatul de clestar si nu-si desăvârseste actiunea. Consecinta e că oamenii o iau pe câmpii.

Spui că sunteti prieteni. Îl contrazici pe Penifest si rămâneti prieteni... Mai rar asa ceva... Rar si pretios.

Anonim spunea...

Sunt unii care dau cu piciorul la raritatea asta pretioasa...

nu publica spunea...

Acolo, la moderare, doarme cineva?

simplu spunea...

Stii despre ce am putea discuta? Sword nu e contra. Sword se prezinta ca un resemnat. Si tocmai asta e problema. Ca sistemul penitenciar te face sa te resemnezi. Sunt asa multe nelalocul lor acolo, incat simti nevoia sa stai si sa privesti cum viata iti trece prin fata ochilor. Traiesti pentru puscarie. Altceva nu stii sa faci. Chiar in concediu fiind, unii colegi vin in vizita la puscarie. Pentru ca nu stiu sa faca altceva. Puscaria iti restrange orizontul. Te consumi intr-un sistem unde nu vei fi nicicand apreciat obiectiv si te trezesti batran si incapabil.

Suntem invatati sa tacem. O tacere bolnavicioasa, pentru ca la urma urmei de ce nu am spune lucrurilor pe nume? Vorbim doar sub anonimat. Si stii de ce? Vei vedea...

Famiglia Musat spunea...

@ 21.42 & Si totusi
Nu vad care e legatura dintre critica si prietenie si nici raritatea combinatiei intre cele doua. Banuiesc ca nu traim in lumi paralele si nici anormale. De cate ori ati iesit la bere cu prietenii si v-ati contrazis sau criticat apasat si cu voce ridicata? Eu de multe ori. Poate in sistemul asta o fi altfel, nu stiu.

Huginn spunea...

@17.03.2010, 21:42:00

:) da. Chiar asa a fost. Moderatorul dormea dus.

si totusi spunea...

Mă bucur pentru voi, Famiglia Musat. Am scris comentariul acela cu admiratie fată de o astfel de prietenie.

Anonim spunea...

Nu mai citesc nimic despre bacau.Va pus noua conducere cu botul pe labe Bacauanilor?

Anonim spunea...

De ce te-ai retras, Famiglia Musat?

Anonim spunea...

pt. 19.58

Pe tine si colegii tai (de scoala generala) "va" pus profesoara de romana sa impletiti nuiele la orele de gramatica, "Bacauane" din "bacau"? Iar notele cred ca vi "lea" pus dupa dimensiunea cosului, ca altfel nu vad cum "va" trecut clasa a V-a? Dar ce mai conteaza limba "gramatica" daca "licentiatul" stie sa "navigheze" pe internet si sa acceseze "bloage" (ca tot avem la carma epavei "Romanica" un marinar destoinic... in esuare).

Anonim spunea...

Nu sunt de la BACAU si nici nu as vrea sa lucrez acolo pacat de colegii pe care ii cunosc

Famiglia Musat spunea...

@ 20.11
1. Obosisem;
2. Nu mai cred in schimbarea sistemului datorita oamenilor care il populeaza;
3. Nu mai lucrez in sistemul penitenciar si cred ca e datoria oamenilor din el sa-l schimbe;
4. Accesul la informatiile din interior e mai greu;
5. Sindicalizarea peste gusturile mele a blogului.

Utopie spunea...

"Acum stiu, am aflat si eu... "
Nicolae Steinhardt

"Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.

Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.

Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.

Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.

Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart ... este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu... "

Nicolae Steinhardt

Anonim spunea...

S-au pensionat oameni grei din Penitenciarul Galati,...ex .Doamna Dragos,doama Voinea ,doamna doctor Lupu cu vechime de peste 20 ani in unitate,dar nici macar multumirii...Hei!!!! sindicate ca lui Burli-basca n-ai ce sa-i ceri...acum 8 ani era necalificat la Navrom...Multumiri!!!

Anonim spunea...

Ai impresia ca intereseaza pe cineva soarta fostilor functionari ?Multi dintre ei,desi au fost oameni in adevaratul sens al cuvantului,nu au fost apreciati nici atunci cand isi exercitau meseria(si o faceau intr-un mod profesionist!).
Unde ai vazut tu in tara asta ca sunt promovate valorile?

Anonim spunea...

@ Famiglia Musat
Da, sistemul asta te oboseste, dar credeam ca esti un luptator neobosit.
Traim in lumi paralele? De ce crezi ca toti oamenii din sistem sunt rai? Poate unii au putere prea mica, dar fac lucruri bune.
Sindicalizarea excesiva, asta chiar e o problema. Poate ne-ar trebui un nou Penifest. Unul care sa dezbata si alte probleme. Inainte de a fi lideri sau membrii de sindicat, suntem oameni, suntem profesionisti. A devenit neinteresant asta?

Anonim spunea...

pt. 19.03.2010, 21:28:00

Cand va veti opri cu manipularea si mesajele subliminale?

bibanu spunea...

buna ziua