Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

vineri, 2 octombrie 2009

Parere de ziarist

Acest articol a fost publicat pe Mediafax. Comentariile va apartin!

FOCUS: Combaterea infracţionalităţii, misiune imposibilă pentru închisori, din cauza sistemului.

BUCUREŞTI (MEDIAFAX)

Eşecul închisorilor în a-i califica pe deţinuţi pentru o muncă normală şi căutată după eliberare este o dovadă în plus a falimentului sistemului public românesc şi, mai grav, un risc pentru comunitatea care aşteaptă înapoi din puşcării oameni care pot şi vor să trăiască după reguli.

În România şi la puşcărie se mimează. Cel mai grav este că se mimează reeducarea şi reinserţia socială a celor închişi, cele mai importante două lucruri pe care, pe banii publici, penitenciarele sunt obligate să le facă, pentru liniştea, siguranţa şi bunăstarea comunităţii. În zilele noastre însă, reinserţia socială şi reeducarea prind doar la cei ajunşi accidental la puşcărie, fie că este vorba de accidente propriu-zise, fie de accidente judiciare, fie de accidente comportamentale, accese de furie, deci excepţii de la conduita lor normalã.

Cauzele pentru această stare de fapt sunt multiple, însă toate ţin de sistemul public, care, o dată în plus, îşi dovedeşte falimentul.

O serie de acte normative contra naturii, blamate de ani de zile de cei din sistem, fac imposibilă calificarea celor din închisori în meserii de actualitate. Singurele proiecte în această direcţie viabile astăzi în închisori sunt extrem de rare şi sunt finanţate din bani europeni, unde regulile sunt mult mai flexibile.

Un exemplu clar în acest sens este Centrul de Reeducare de la Găeşti, o închisoare pentru copii sau o aşa-numită "şcoală de corecţie". În anii '70, acest loc-cheie pentru contracararea delincvenţei juvenile - unde, aşa cum umblă vorba în sistem, trăiesc puşcăriaşii "în pantaloni scurţi", pionierii în ale infracţionalităţii - îi putea califica pe cei care călcau strâmb în meserii precum sudor, electrician sau mecanic auto. Astăzi, singura calificare pe care micii infractori o mai pot obţine de la Găeşti este cea de lăcătuş mecanic.

În România de astăzi, la puşcărie toată lumea pictează, pirogravează sau cântă. Când nu fac ceva din astea, deţinuţii învaţă croitorie sau cizmărie, meserii desuete pentru care, de cele mai multe ori, din diverse cauze, închisorile nu pot elibera certificate care să le ateste pregătirea.

Scopul final de a-i învăţa pe cei din detenţie să facă ceva care, după eliberare, să le aducă un venit şi să-i facă astfel să se gândească de două ori înainte de a da din nou în cap pentru bani pare a fi extrem de departe de realizat de către sistemul penitenciar în ansamblul său. Şi asta nu atât din vina celor responsabili cu astfel de strategii, aflaţi în conducerile închisorilor, cât din cauza prevederilor legale proaste.

De exemplu, un act normativ interzice calificarea în vreo meserie a celor închişi înainte ca aceştia să mai aibă mai puţin de nouă luni până la eliberare. O altă problemă ar fi un act normativ care impune un nivel minim de clase absolvite pentru calificarea în meserii.

În principiu, pentru amenajarea unui atelier în care deţinuţii să deprindă abilităţi în vreuna din meserii este nevoie de un plan şi, prin lege, de un număr minim destul de mare de beneficiari, într-un sistem care este extrem de dinamic din cauza noului regim de executare a pedepselor sau a normelor interne, un sistem unde, practic, un deţinut poate fi oricând mutat dintr-un penitenciar în altul întrucât are "afaceri judiciare" în altă zonă a ţării.

În acelaşi timp, pentru a primi un atestat de mecanic auto, de tinichigiu auto sau de spălător de maşini, un deţinut trebuie să aibă minimum patru, şase sau opt clase. Şi asta într-un sistem în care peisaje cu oameni de peste o sută de kilograme şi cu păr grizonat silabisesc după abecedar sunt extrem de frecvente, majoritatea celor închişi venind la puşcărie "urşi", adică analfabeţi.

În aceste condiţii, este aproape regulă situaţia particulară a unei fete de aproape 18 de ani, închisă la Găeşti pentru furt, care, întrebată ce ştie să facă pentru a trăi după iminenta eliberare, răspunde: "Ştiu să desenez şi să nu răspund urât oamenilor în vârstă".

Reeducarea deţinuţilor este o misiune extrem de grea şi din cauză că foarte puţini dintre ei sunt conştienţi că merită să fie acolo, că au făcut ceva rău pentru care plătesc. Asta se întâmplă din cauza neîncrederii lor în sistemul de justiţie în ansamblu, alimentată constant de cazuri de oameni care, la bunul simţ, sunt acolo deşi nu ar fi trebuit.

Fiecare închisoare are exemplele ei clare de oameni care ar fi trebuit şi ar fi putut să plătească altfel decât cu ani din viaţă pentru fapte mai mult sau mai puţin grave. Acestora li se alătură numărul mare al deţinuţilor nemulţumiţi de cuantumul pedepsei, care este mult diferit pentru fapte şi situaţii în mare măsură similare. Fenomenul practicii neunitare, o expresie aparent goală de conţinut folosită prin studii şi rapoarte, se manifestă plenar în mediul penitenciar din România, unde sunt frecvente cazurile de pedepse definitive pentru fapte similare cu diferenţe chiar şi de zece ani între ele.

Majoritatea deţinuţilor susţin că sunt nevinovaţi. Cineva a avut ceva cu ei, de obicei procurorul, judecătorul a fost cumpărat sau, dacă cele două lipsesc din retorica lor, atunci cu siguranţă pedeapsa primită e mult prea mare faţă de ale altora.

Un exemplu în acest sens este cel al unui profesor de arte plastice închis la penitenciarul de maximă siguranţă din Craiova. Într-o seară, în timpul unui scandal într-un bar, bărbatul - care nu avusese de-a face niciodată până atunci cu poliţia - i-a dat un brânci unuia care venise la masa lui pentru a-i cere ceva. Cel îmbrâncit, cunoscut golan în zonă, a căzut şi s-a lovit la cap. A murit după două zile, iar profesorul a primit 18 ani pentru lovituri cauzatoare de moarte, cuantumul maxim posibil al pedepsei pentru această faptă, în condiţiile în care, în aceeaşi închisoare, sunt oameni cu pedepse cu zece ani mai mici chiar şi pentru omor.

Arhitectura sistemului penitenciar se dovedeşte greşită fundamental şi pe motiv că nu ia în calcul faptul că printre deţinuţi există oameni de tot felul, cu probleme şi situaţii particulare. Altminteri, într-un sistem public decent, nu ar fi posibil ca la închisoare să ajungă oameni care suferă clar de boli psihice. La Târgşor de pildă, o tânără crescută pe străzi şi ajunsă în închisoare umblă de ani de zile desculţă, iar în curtea de plimbare doarme cu capul pe un câine. Sistemul însă îi obligă pe angajaţii de acolo să o trateze ca pe toate celelalte femei închise, să se asigure că merge la orele de şcoală, la reeducare şi, eventual, să caute să-i găsească o activitate care să-i umple timpul.

Cu puţinii bani pe care-i primesc, directorii de închisori din România fac şi ei ce pot. Dotează câte un spaţiu de studiu, câte o sală de sport sau câte un atelier. Unii dintre ei reuşesc chiar lucruri interesante prin gestionarea deşteaptă a resurselor pe care le au la dispoziţie. Un exemplu în acest sens este un coafor performant amenajat la închisoarea de femei de la Târgşor , de lângă Ploieşti, unde există cazuri în care foste deţinute s-au specializat şi au ajuns să câştige bani din această meserie, după eliberare, ca angajate ale saloanelor de cosmetică.

O poveste cu adevărat de succes este însă cea a închisorii-fermă de la Pelendava , de la marginea Craiovei. Aici, o mână de deţinuţi fac agricultură performantă, ajungând ca mai puţin de 200 de oameni şi o investiţie făcută cu cap să asigure hrana pentru o treime din cei ce populează puşcăriile din întreaga ţară. Ba mai mult, să producă ceva inedit pentru o închisoare: un vin realmente bun. Pe care însă, din motive care ţin de acelaşi sistem public, îl vând cu un preţ derizoriu.

O politică publică inteligentă ar face posibilă multiplicarea fermei de la Pelendava de cel puţin două ori, astfel încât statul să nu mai plătească pentru hrana deţinuţilor.

Penitenciarele din România sunt posesoarele unui atu extrem de important şi căutat - forţa de muncă, astfel că numai sistemul public în ansamblul său şi legile le împiedică să se auto-finanţeze sau chiar să producă.

"Dacă dotez cum trebuie atelierul de croitorie de la Târgşor , pot să confecţionez acolo, la standarde de calitate înalte, uniforme pentru tot ce înseamnă poliţie, armată sau alte structuri de stat, şi, astfel, pot să economisesc bani pentru bugetul statului. Alte economii s-ar face dacă tot ce înseamnă autoritate locală şi-ar face lucrările de întreţinere de spaţii verzi sau de curăţenie cu deţinuţi", susţine Ioan Băla, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Totuşi, în ciuda posibilităţilor incontestabile, sistemul penitenciar se vede nevoit, ca majoritatea celorlalte domenii ale sistemului public, să supravieţuiască din bani puţini, târâindu-se mai mult sau mai puţin eficient, în funcţie de capacitatea managerială a directorilor de închisori.

Cât despre reeducare, rămâne memorabil răspunsul unui puşti de 17 ani, fost hoţ în Paris, închis la Penitenciarul pentru Minori şi Tineri de la Craiova pentru că a făcut şase tâlhării într-o singură noapte. Întrebat, în timpul orei de reeducare, în faţa profesorului de reeducare ce avea, pe catedră, un exemplar din codul bunelor maniere ce va face când va ieşi, puştiul a răspuns fără să clipească: "Mă întorc în Franţa la furat".

În aceste condiţii, toată lumea pare că se joacă de-a ceva: deţinuţii de-a şcoala, de-a pictatul sau de-a cântatul, profesorii şi îndrumătorii lor de-a modelatul caracterelor, iar cei din afară de-a rezolvatul problemelor reale care împiedică finalizarea cu succes a unei misiuni extrem de importante - combaterea delincvenţei şi a infracţionalităţii.

Astfel, puşcăria a ajuns, în zilele noastre, un film prost, cu actori şi poveşti care se vând, un muzeu plin de drame, de neobişnuit şi, uneori, chiar de pitoresc pentru cei de-afară. În spatele acestora însă, tarele născute din neputinţă rânjesc periculos.

Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro

Ovidiu Vanghele
Senior Reporter Eveniment
ovidiuv@mediafax.ro
0744.356.190
MEDIAFAX

30 comentarii:

Civilul fitilist spunea...

E cam cusută cu aţă albă. Îmi cer scuze, dar nu cred că ar fi cazul să ne luaţi pe toţi drept siparezi. E ca şi cum i-aş spune eu lui Huginn să îmi scrie un articol despre ceea ce aş dori eu să aud. De exemplu, despre restructurarea siparezilor. Aşa şi cu articolul ăsta. Parcă îl şi văd, îl şi aud, îl şi miros pe domnul doctor. Transpar gândurile şi ideile întâistătătorului din orice virguliţă, din orice punct, din orice declaraţie...Parcă ar fi o dare de seamă cu angajamemnte şi propuneri subliminale. Adicătelea, ce atâta reeducare, băgaţi puşcăriaşii la muncă, aduceţi GAZ-urile înapoi, să dam ţării cât mai multe uniforme si cât mai puţine sindicate...Hai la lupta cea mare, hei-rup, Bumbeşti-Livezeni, cincinalul în două luni si jumătate, reeducare prin muncă, tovarăşi !Şi mai daţi-le încolo de UE şi Comisie Europeanà, cu directivele lor , cu tot ! (Ilici)

stanescu spunea...

Care reducare,care reintegrare in puscariile patriei, un sistem infect aflat intr-o degringolada continua nu departe de colaps in care din pacate aproape 400 de directorasi si directori numiti si nenumiti se mai lupta sa mai fure (recupereze)cate ceva, si unde nu se intampla mai nimic decat la comanda doctorilor - generali care au navalit in special pe usile din dos ale cladirii din parcul Tei.

Anonim spunea...

si nu este asa .....este o mizerie de sistem si noi unii suntem mai prosti ca ne lasam condusi de oameni mult mai incapasbili decat noi , niste betivi , niste oridnari care in timpul sercciului vorbesc de la birouri vorbesc de sus iar in timpul liber sunt niste scursuri ale societati ..........

Anonim spunea...

Este perfect adevarat... degeaba ne ascundem dupa deget... reeducarea in sistemul penitenciar romanesc este egal cu zero...

Anonim spunea...

Se cere prea mult de la oameni. Si se ofera prea putin. Sunt oameni care nu mai cred in puterea lor de munca, oameni obositi. Se exagereaza foarte mult. Opinia publica asteapta de la noi sa-i reeducam pe infractori si crede ca nu mai e nevoie de spiritul civic. Vedem cum ni se fura din genti si nu luam deloc atitudine, dar avem pretentia ca altii sa o faca.

Anonim spunea...

ARBEIT MACHT FREI....este un proverb german.Doar prin munca putem face reeducare,nu prin programe idioate......Sa scoatem hotii la munca ,la GAZ.Poti sa ai zece pisicologi la un hot....daca nu e papa la burtica...e jale.Trebuie sa munceasca pina adorm cu mancarea in gura....MUNCITORUL

Anonim spunea...

out of order
barfa zice ca liderul fratia jilava a luat/o azi rau de tot pe miriste, ca a scuipat pe actele de la comisia de disciplina si a bruscat vreo 2 membri, ca e lumea speriata rau...
stiti ceva?

Anonim spunea...

Care reeducare? Cu cine? Persoane de moralitate indoielnica ce nu sunt respectatate de detinuti? Persoane cere nu pot fi luate drept modele pt. acestia si pe care nici nu le iau in considerare decat atat cat au nevoie de recompense pt. anumite activitati? Imi pare rau, dar este un serviciu(reeducarea), de pierdut timpul si in cel mai bun caz de facut spionaj gratuit... Poate ar fi mai eficient daca i-ar repartiza la paza si s-ar amgaja personal capabil sa-i instruiasca in diverse meserii pe detinuti si sa-i foloseasca la munca pe perioada detentiei... Sa-i califice la intrarea in penitenciar, sa ai forta de munca calificata. Ar fi bine sa schimbe legea. Poate fac ceva sindicatele si in sensul acesta. S-ar putea obtine mai multe venituri proprii.

Anonim spunea...

P.S.
Ce REEDUCARE sa-i faci unui om care nu a fost educat niciodata?! E o ingamfare sa crezi ca poti slefui un om crescut in "afara societatii" si care nu vrea sa fie educat pt. ca stie ca nu-i foloseste la nimic! Ce terapii ocupationale si alte aiureli cand insusi psihologul sau educatorul este "dus cu capul"... Au ajuns cadrele de rasul detinutilor. Pacat!

Anonim spunea...

Nu le trebuie reeducare, le trebuie o meserie care sa le dea incredere ca-si pot croi un drum cand ies din penitenciar. Asta ii reeduca, constiinta faptului ca stapanesc o meserie si ca pot incerca sa gaseasca de lucru!

Anonim spunea...

Care reeducare? La Penitenciarul Galati toata vara nu s-a desfasurat vreun program, dar ce cursuri sau alte "dude" cu care se tot lauda meseriasii de la SRS?
Din biroul SRS!

Anonim spunea...

Pentru a face reeducare in penitenciare trebuie sa dispui de o infrastructura. La ora actuala totul este o simulare. Se dau certificate de absolvire a claselor I-VIII sau calificare intr-o meserie, diplome de merit pentru diferite activitati educative, se deruleaza diferite programe pompoase dupa titlu si continut.
In relitate daca ei o ppl la intimplare, absolvent de VI clase in penitenciar ai surpriza sa constati ca el nu stie sa socoteasca sau sa scrie, dar, este absolvent; cel care are o diploma obtinuta in baza unei activitati educative, constati ca el nu stie de ce i-a fost acordata; daca ei un program pompos la verificat pe teren constati ca acestea nici macar nu se pot desfasura.
Personalul mimeaza reeducarea, sistemul o mimeaza deoarece da bine in afara lui. Nu personalul este de vina, el face ce poate cu ce are. Chiar pot spune ca sunt unele cadre de valoare in acest sistem dar se irosesc in van.
Educatia cu gloata nu poti sa o realizezi, ( 20-30 ppl in camera in loc de 1), lipsa acuta a resurselor materiale si financiare, lipsa spatiilor, etc.
PPl nu mai sunt obligate sa munceasca, prefera sa se duca de forma la scoala unde vor fi trecuti indiferent daca invata sau nu si vor primi aceeeasi bani ca si cum ar iesi la munca. Legislatia are mari lacune in aceasta directie.
Daca mergi in oricare din penitenciare vei vedea ca ppl nu mai au respect fata de cadre (nu saluta, nu raspund la interpelari, cel mai grav chiar agreseaza usor unele cadre); distrug fara a putea recupera bunurile din dotarea penitenciarelor; nu vor sa iasa la munca si nici chiar sa desfasoare activitati gospodaresti (curatenie) daca ei nu vor si nu sunt platiti pentru asta; dau in judecata personalul pentru diferite motive neintemeiate; etc.
Legea este mult prea permisiva cu ppl si mult prea ingradita pentru personal
PPL sunt libere sa faca aprope ce vor, contesta aprope tot, legea le permite. Pentru cadre este o adevarata vinatoare de vrajitoare, se urmareste orice greseal pentru a fi snctionat, si cu toate acestea aprope nimeni nu mai lucreaza, nu mai executa dispozitiile primite de la superiori, le contesta, etc.
Personalul a copiat foarte mult din apucaturile ppl, in loc sa fie invers.
Nu ne dam seama de gravitatea situatie deoarece ne-am contopit cu el in timp.
Am vrut multe intr-un timp foarte scurt, am sarit peste anumite etape firesti si am ajuns unde suntem.
In ultima perioada am inceput sa jignim, sa urmarim, sa injosim, sa fim nemultumiti de sistem, sefi si colegi uitind ca stfel de lucruri ne caracterizeaza in final pe fiecare din noi. Am uitat ce inseamna demnitatea, sinceritatea, puritatea, valoarea, respectul, ajutorul, iubirea de semeni.
Am uitat ca sunt de aceeasi parte a baricadei in penitenciar pentru a ajuta ppl sa-si recunoasca vina si sa devina oameni de baza in comunitatile din care sunt. Oare pe noi cine ne va ajuta?
Ajutorul nu poate veni decit din partea fiecaruia, sa ne aducem aminte de ce am intrat in acest sistem si ce fel am vrut sa ne aducem aportul la existenta lui.
Noi suntem sistemul, iar daca el este asa cum este, este datorita noua. Noi l-am creat asa prin comportamentul nostru.

Anonim spunea...

Ppl simt ca noi ne pierdem de la o zi la alta, vad ca suntem dezbinati, vad cum agenti se cearta intre ei, vad cum ofiterii se cearta intre ei, vad cum agenti jignesc ofiterii si conducerea, vad cum agenti nu prea mai executa dispozitiile primite, vad cum toata lumea cauta un loc caldut si exploateaza toate aceste lucruri pe care le iau drept slabiciuni. Acestea sunt exemplele pe care le dam ppl, practic, modelele dupa care ei ar trebui sa se formeze.
Adevarata reeducare ar trebui sa plece in primul rind de la cadre (mentalitatea fiecaruia din noi despre viata si scop) si sa coboare usor spre ppl.
Sunt sigur ca fiecare angajat al acestui sistem este o valoare in locul in care este dar, nu stie sau nu vrea sa o arate alegind in cele din urma o cale gresita.
S-a aruncat cu noroi in activitatea magistratilor au fost indepartati si lucrurile nu au revenit la normal.
S-a aruncat cu noroi in activitatea ofiterilor cu academie si nu s-a rezolvat situatia.
S-a aruncat cu noroi chiar si in activitatea ofiterilor proveniti din rindul agentilor si tot nu s-a rezolvat nimic.
Oare nu ne-am saturat sa ne ponegrim munca si activitatea.
Am constatat ca cei care arunca cu noroi sunt cei care doresc sa ajunga pe o functie de conducere. Ajunsi acolo nu se mai fac auziti dar vin alti din urma si fac ce au invatat de la cei care au reusit sa evolueze si tot asa ne vom ponegri pe rind pina cind .......
Este mai usor sa executi o dispozitie primita si sa nu ai decit raspunderea executarii ei decit sa dai o dispozitie si sa ai raspunderea emiterii ei. Cred ca este foarte greu in anumite momente dificile (in ultima perioada sunt din ce in ce mai multe) sa ei anumite decizii de care depind foarte multe.
Chiar nu putem sa ne gasim respectul fata de semenii nostri (colegi, sefi, ppl), sa redevenim oameni cu sentimente adevarate, exemple bune de urmat pentru ppl.
Daca sistemul se ridica sau cade este vina fiecaruia din noi.
Trebuie sa ne trezim la realitate, sa stringem rindurile indiferent de pozitia pe care o ocupam si sa salvam sistemul pina cind nu va fi prea tirziu.
Dialogul constructiv, pacea, cinstea, corectitudinea, respectul, iubirea trebuie sa reprezinte materialul rasadit pentru a avea ce culege la urma.
Am incredere in fiecare angajat al sistemului, in forta lui de a se ridica din cenusa si a forma acea celula de baza a penitenciarelor (ANP, unitati, subunitati, conducatori si executanti).
Doresc succes si reusita pentru intreg personalul din sistem care trece printr-o perioada de grele incercari prin pierderea partiala a sentimentelor umane.
ATENTIE
(E posibil, conducerea sistemului sa nu doreasca dezbinarea, ci, ppl care inoculeaza fiecaruia din noi sentimentul de neputinta si nemultumire chiar frustrare)
Exista multa energie negativa, indepartati-o de la voi deoarece va va devora sufletele si vi le va slabi.
Dezvoltati energie pozitiva deoarece aceasta hraneste sufletul si-l intareste.

Anonim spunea...

Interesul pentru activitatea educativă a conducerii penitenciarelor este extrem de mică. Părerea conform căreia educatorul trebuie să aibă pastila minune care transformă PPL-ul structural, îi reformează personalitatea, caracterul etc. este cel puţin utopică. Găsirea unui loc de muncă devine o problemă din ce în ce mai mare pentru fiecare dintre noi care ne hotărâm să facem un astfel de demers, şi aproape imposibil de rezolvat de un fost deţinut. Legislaţia actuală reflectă interesul domnilor Barbu de la Găieşti, Sarafoleanu de la Tg Ocna etc, privitor la desfinţarea calificării în C.R-uri. Pentru penitenciare intervenţiile pentru modificarea legilor( prevederea cu 9 luni înainte de liberare fiind destul de veche)este redus. Am folosit un cuvînt magic "interes" şi tranzitând macrosocialul spre micro observăm că interesul politicienilor pentru ţară este similar cu interesul deţinuţilor pentru reintegrare socială.

Anonim spunea...

Pentru anonimul de la 03.10.2009 11:27:00
Stimate coleg esti intr-o grava eroare.
Sistemul imbecil impus C.R.urilor apartine in totalitate D-nei PUSCAS fosta Gheorghe sau Florian,si batranelului Vlad,de la M.E.C.
Protocolul care a distrus scoala si calificarea in C.R. este opera lor.
Acum cine raspunde ?
In nici un caz Barbu si Sarafoleanu .

Anonim spunea...

Daca tot va intereseaza ''ISTORIA'',
spuneti-mi ce cauta la C.R.Gaesti pe post de profesor fostul ofiter S.I.P.A Badea Gheorghe ?
Ce materie preda, domnule director ?
Din cate am auzit siparezul preda minorilor "EDUCATIE CIVICA''?????
Datorita pregatirii ,indicat ar fi sa predea elemente inroductive de "TURNATORIE"la clasa aXa S.A.M.
Asa reusiti sa va bateti joc de munca multor oameni adevarati ai sistemului!

Anonim spunea...

Cand Stanisor,la propunerea lui Vulpescu,voia sa scoata S.I.P.A din centrelele de reeducare,toti din consililul de conducere va-ti opus !!!

Anonim spunea...

Simabile de la 03.10.2009 20:15:0
Cu parere de rau iti spun se cunosteau datele foare bine la nivelul M.j.

Anonim spunea...

pentru anonim de la 03.10.2009 20:15:00 am fost de fata la bilantul activitatii C.R.Tg.Ocna in 2004.
atunci a fost discutia referitoare la sipa in cr.

Anonim spunea...

Ovidiu Vanghele
Senior Reporter Eveniment
ovidiuv@mediafax.ro
0744.356.190
MEDIAFax
Plimbarea prin C.R.uri.P.M.T.uri si alte locasuri de detentitie au fost in zadar pentru tine draga ziarist

Anonim spunea...

SUNTEM SINGURUL STAT DIN EUROPA CARE AVEM ACEASTA STRUCTURA [SIPA] IN PENITENCIARE.INCA MAI SUNTEM COMUNISTI TOT CU TOPORUL LA LUPTA.FACEA BINE STANISOR SA DESFINTEZE

Anonim spunea...

pt anonimul de la ora 21.54
pai din ce tari ai dumneata informatii sa stim si noi cititorii?
Vorba unor antecomentatori spuneti bai fratilor cu ce vau deranjat siparezi astia ,ceva conctret un caz ca am impresia ca unii sunt obsedati de acest serviciu oare de ce?

Anonim spunea...

Cred ca cei mai deranjati de acest serviciu sunt directorii de penitenciare care nu mai pot face manevre fara sa afle ANP-ul.
Sincer unde lucrez sigur asa este siparezi sunt sabotati mereu de directori si de clica lui,in schimb acelasi director cu anumiti ppl se poarta mai bine ca cu siparezi.

Anonim spunea...

n-a distrus nimeni scoala si calificarea. decat voi care lasati repetenti minorii ca sa aveti elevi la clasa. La/so jos ca macane. castigati salarii de cinci ori mai mari decat in invatamant si nu faceati nici scoala, nici calificare pe motiv ca minorii sunt delasatori. scoala in cr trebuie externalizata. voi asteptati doar pensii grase. nu v-a pasat niciodata de copii, mai ales in vremurile in care aveati cate 2-3 in clasa si ne puneati pe noi sa facem pe zbirii si sa facem ordine.Mai ti minte anonimule cand intrai in birou la noi si ne cereai sa luam masuri ca minorii nici nu vor sa stea in clasa? Ce ati facut atunci? Cati minori au terminat scoala? Cati au luat bac/ul?

Anonim spunea...

PT ANONIMUL 22,29NU AI NICI 35 ANI SI TE CREZI CA CE DE LA CIA,TU INCEARCA SA FI OM.

Anonim spunea...

pt anonimul22,29 ACUM O SA VEZI UTILITATEA ACESTEI STRUCTURI CAND O SA LUCREZI CU COLEGII TAI.[ SA NU TE MUTI LA LOGISTICA]

Anonim spunea...

Iar acum siparezii nu fac nimic
Habar nu au pe ce lume traiesc
afla si ei informatiile dupa ce afla o lume intrega

Anonim spunea...

Nui vad rostu acestui serviciu de siparezi
Numai incompetenti.

Anonim spunea...

Dar cu siparetzi mai vechi ce ar trebui facut ? Vezi : FirinEl UngureaNu,finu ToaDer Cornelus...... si mai sunt cativa

Anonim spunea...

am si eu o problema ...numele meu e corina iar fratele meu are de executat o pedeapsa de 3 ani la Tichilesti.

Suntem din vaslui si a fost dat acolo pt ca e de tineri si minori el are 21 de ani. dar e un loc infect a luat raie stau 30 in camera si nu poate tine nimic ca totul i se fura nici sosete nu are toate is la comun tot ce duci se imparte ...cum pot face sa fie mutat mai aproape de casa . multumesc anticipat