Urmarind discutiile televizate pe marginea suspectului principal in cazul jafului armat din Brasov, in cadrul dezbaterilor s-au spus, pe langa amplele discutii referitoare la erorile legate de intreruperile de pedeapsa, doua mari adevaruri. Primul, referitor la faptul ca rareori infractorii isi modifica comportamentul in perioada detentiei. Al doilea, ca si in tarile occidentale, unde penitenciaristii dispun de programe, de resurse umane si materiale mult mai bine organizate si gestionate, rata infractionalitatii e mare sau foarte mare.
A propos, intr-o comunitate nu rata recidivei trebuie redusa, ci riscul de recidiva si rata infractionalitatii. Ex - daca la o rata a infractionalitatii constanta rata recidivei scade, inseamna ca tot mai multi nerecidivisti comit infractiuni primare, ceea ce nu e in ordine. Pornind de aici, s-a emis ipoteza ca politicile penale sunt depasite, si asta la nivel mondial.
Nu voi intra in detalii referitoare la filosofii penale sau modalitati de executare a pedepselor. As vrea sa accentuez cateva aspecte legate de discrepantele de apartenenta la grup profesional si viziune profesionala dintre colegii din paza si visatorii, cei de la socio, reintegrare, reeducare, interventie psihosociala, reinsertie, educatie si asistenta psihosociala.
Rolul. Doar pornind de la denumire e evidenta criza noastra de identitate. In primul rand, vreau sa accentuez faptul ca paza stie foarte exact care e rolul ei – „custodia”, in timp ce noi bajbaim intre reintegrare, pregatire pentru reinsertie, dezvoltare de abiltiati, asigurarea confortului psihomoral, etc.
Indicatorii de performanta. Pentru colegii din paza, diminuarea evenimentelor negative, lipsa evadarilor, diminuarea altercatiilor, sunt indicatori cuantificabili, usor masurabili. In ceea ce ne priveste, desi s-a reusit, prin abordarea standardelor nationale din domeniul educatiei si asistentei psihosociale, construirea unor indicatori calitativi si cantitativi masurabili, avem o mare problema. Se fac programe, s-a diversificat oferta, exista multi detinuti participanti, numeric stam bine la scoala, calificare, programe, actiuni in comunitate.
Dar, abilitatile pe care reusim sa le insuflam detinutilor ce efect au? Comportamentul antisocial se transforma, oare, in comportament prosocial daca detinutul invata sa scrie, daca invata tainele unei meserii, daca se inarmeaza cu o stima de sine mai mare in urma unui program terapeutic, daca invata abilitati de relationare sau acest arsenal intreg il va folosi pentru a deveni mai rafinat si pentru a castiga prestigiu?
Deci, atunci cand raportam ca am scolarizat x detinuti, am calificat y, z au participat la activitati artistice, trebuie sa ne intrebam daca exista modificari comprotamentale in raport cu infractionalitatea? Stima de sine ridicata e benefica pentru un infractor, daca s-a realizat inainte de constientizarea consecintelor infractionale? Faptul ca devine vedeta intr-o piesa de teatru ii creste prestigiul printre „fanii” sai prosociali sau printre cei antisociali?
Poate ca acest articol va genera controverse, dar am vrut sa atrag atentia asupra urmatorului fapt: custodia stim cu ce se mananca, de aceea pare mai simpla si mai usor de masurat. Reinsertia, ba nu reintegrarea, pardon, educatia, ba nu interventia psihosociala, scuzati reeducarea trebuie sa isi defineasca foarte exact simbolurile organizationale (denumire, abrevieri), rolul, functia, obiectivele, viziunea si ordinea logica a interventiei educative.
Sper ca randurile de mai sus sa nu fie considerate „minge la fileu” pentru colegii nostri din paza, ci sa reprezinte un preambul pentru un dialog. Intrebarea care se pune este dacă inchisoarea e o institutie care nu poate asigura decat custodia si mentinerea unei stari de spirit acceptabile?
30 comentarii:
ce abureala, ce vrei? nu inteleg, ca eu sunt tare de cap!
daca vreau literatura citessc altceva!
cu articolul tau bramburit esti un 0!
In loc de "esti un 0" preferam eticheta de "fals intelectual: Mersi pentru aprecieri!
fals intelectual este ocupat de firi!
nu ai cum sa-i iei locul.
procesul educativ transcende toate masurile coercitive impuse de sistemul penitenciar.
nu mai face balaceala cu articolul tau, poti mai mult!
a bagat la librarie "povesti nemuritoare" cu fat frumos. sigur o sa le intelegi, sunt cam de nivelul tau. ori tu poate intelegi mai bine ce scrie pe etichetele sticlelor de vin de vrancea?
asa e prisonworker, la cifre stam bine.
Off topic:
Cu tot cu sporuri, o parte dintre bugetari câştigă acum de câteva ori salariul de bază
Sambata, 31 Ianuarie 2009 09:17
În topul instituţiilor cu cele mai multe sporuri conduce detaşat Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu 37 de asemenea stimulente. Urmează Ministerul Apărării Naţionale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu 29 de sporuri.
Şi angajaţii Serviciilor Secrete se numără printre cei care vor fi afectaţi de măsurile anticriză, dar şi cei care lucrează în sănătate sau în justiţie, pentru că şi aici găsim sporuri foarte multe.
INSTITUŢIILE CU CELE MAI MULTE SPORURI:
1. Ministerul Administraţiei şi Internelor: 37 de sporuri
2. Ministerul Apărării: 29 de sporuri
3. Serviciile Secrete: 27 de sporuri
4. Ministerul Sănătăţii: 26 de sporuri
5. Ministerul Justiţiei: 20 de sporuri
La polul opus, sunt instituţiile statului care nu dau angajaţilor nici măcar jumătate din numărul de stimulente de care beneficiază alţi bugetari. E vorba de Casa Naţională de Pensii, cu numai 7 sporuri, Academia Română cu 9 sau Ministerul Economiei, cu 10 stimulente pentru angajaţi. Foarte interesant este că aproape toţi bugetarii se bucura de prima de vacanţă. Excepţie fac numai cei care lucrează la Casa Naţionala de Pensii şi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
INSTITUŢIILE CU CELE MAI MICI SPORURI:
1. Casa Naţională de Pensii: 7 sporuri
2. Consiliul Economic şi Social: 8 sporuri
3. Academia Română: 9 sporuri
4. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii: 10 sporuri
5. Ministerul Economiei: 11 sporuri
Printre cele 86 de sporuri pe care le primesc bugetarii sunt si câteva cel puţin interesante cum ar fi cel pentru folosirea unei limbi străine. Îl primesc angajaţii Ministerului Afacerilor Externe si reprezintă 20 de din salariul de bază.
SPORURI ATIPICE
- prima de paraşutare: 2–8% din salariul de bază
- spor pentru utilizarea unei limbi străine: 15 – 20% din salariul de bază
- indemnizaţia de ambarcare: 15% din salariul de bază
- spor de îngrijire câini / cai: 5% din salariul de bază
Sursa: www.realitatea.net
Rog colegii din sindicate sa efectueze o analiza pertinenta vis-a-vis de aceasta chestiune in vederea elaborarii unui raspuns pertinent: chiar daca sunt atatea tipuri de sporuri, acestea se acorda defalcat pe tipuri de personal si/sau atributii. Reactia ar putea fi inaintata si purtatorilor de cuvant din ANP in vederea eliminarii riscului de a fi din nou tarati intr-o lupta care nu este a sistemului.
Va multumesc!
"institutie care nu poate asigura decat custodia si mentinerea unei stari de spirit acceptabile"
Da, pentru detinuti mentine o stare de spirit acceptabila, dar acum ma ... roade grija de mine/noi si eu n-am o stare de spirit acceptabila. Iar mult iubitii si stimatii nostri conducatori, in frunte cu mandrul carmaci basesc si sifleea (SIFLÉE, siflee, s.f. Fluier cu ajutorul căruia se dau diverse semnale la bordul navei. [Var.: siflíe s.f.] – Din fr. sifflet. Sursa: DEX '98)lui, boculetz, se straduiescsa ma bage in depresie si-n faliment cu tampeniile lor de masuri. Asa ca, sa lasam educatia si sa ascutim lupta de clasa, asta-i pohta ce-am pohtit.
care sporuri ?
cine stie?
este cineva platit pt. asta?
fireste!
un smecher de la financiar, cadre,etc!
"TIREZA" multi cand nu este abureala!
este cinva platit sa se lupte pt. stranepoti?
pt.anonim de la 00.38 am in fata ta 3 vagoane cu literatura,
din care ca si tine, lingusitorule, pupaciosule , nu am inteles nimic!
citeste macar pe etichete!antialcoolicule!
dezvolta-ti inteligenta intuitiva!
oricum esti un obez, dovada ca te misti greu si nu poti sa raspunzi imediat.
Oglinda, oglinjoara, cine-i cel mai tare din puscarioara?
Se-mpute Branza
Autor: Alex SAVA
Data publicarii: 28/01/2009
Razboiul dintre cele doua tabere formate in Penitenciarul Vaslui e oficial. In urma cu mai bine de o saptamana, printr-o declaratie data unui cotidian regional, Eusebio Branza, purtatorul de cuvant al unitatii, promitea ca se vor da publicitatii date despre activitatea defectuoasa a fostului director, Costel Poinescu. Branza spune ca acea declaratie a fost facuta "off the record" si ca vorbele i-ar fi fost rastalmacite. Mai mult, sustine ca raportul anchetei care a condus la demiterea lui Poinescu este "sub cheie", deci nici nu avea de unde sa stie despre motivele destituirii fostului sef. Cu doar o zi inainte, Branza a mai fluierat o data in biserica: pe 17 ianuarie, a avut loc sedinta de bilant pe anul 2008, dar pe 19 a trimis un material informativ pentru presa care continea doar activitatea serviciilor social-culturale, din care face parte. Vasile Cotoc, directorul interimar al Penitenciarului Vaslui, sustine ca nu a aprobat remiterea acelui comunicat de presa, iar Branza chiar pluseaza: "Am zece ani de cand fac meseria asta si nu am cerut niciodata aprobare!"
Zvonurile potrivit carora comisarul Eusebio Branza, seful Serviciului de asistenta psihosociala din cadrul Penitenciarului Vaslui si, totodata, purtatatorul de cuvant al institutiei, ar urmari sa incalece scaunul de director al puscariei par sa se adevereasca. Manat de aceasta dorinta, el iese ca paduchele in frunte, incercand sa-si etaleze calitatile care il recomanda pentru fotoliul de director, insa nu reuseste decat sa dea cu bata-n balta.
Ultima isprava de acest gen s-a intamplat pe 20 ianuarie, cand Branza a declarat pentru cotidianul regional Evenimentul de Iasi ca, imediat dupa ce va fi numit noul director al Penitenciarului Vaslui, se oferi detalii despre neregulile pentru care a fost demis fostul sef al inchisorii, Costel Poinescu.
"Nu putem sa furnizam deocamdata prea multe informatii despre aceasta situatie. Oricum, nu o parte din angajati l-au sapat pe director, asa cum se aude, ci greselile pe care le-a facut l-au lasat fara functie. Dosarul celor care au facut controlul a fost destul de consistent si a cuprins zeci de nereguli. Dupa ce se vor lamuri complet lucrurile si va fi instalat noul director (interimatul este asigurat de unul dintre directorii adjuncti, Vasile Cotoc - n.r.), se vor oferi toate informatiile legate de acest caz", spunea Branza in cotidianul amintit.
Referitor la aceasta declaratie, el spune ca a avut doar o discutie neoficiala cu reporterul. Chiar si asa, tot se contrazice, admitand faptul ca raportul intocmit de comisia de control care a condus la demiterea lui Poinescu nu a fost facut cunoscut nici macar conducerii Penitenciarului, deci nimeni, chiar nici Branza, nu putea sti de ce a fost suspendat din functie fostul director.
"Declaratia asta mi-a dat batai de cap. Eu am fost intrebat direct daca a fost demis din cauza mea si a celor de la Cultural. Am spus ca asa ceva nu e adevarat si am spus ca-i dau un raspuns neoficial. Am vrut sa fie o discutie neoficiala. (...) Rezultatele controlului nu au fost facute publice", ne-a declarat comisarul Branza.
Cel mai tare din parcare
Purtatorul de cuvant al Penitenciarului Vaslui a mai comis o gafa cu doar o zi inainte de a face acea declaratie de presa. El a trimis un comunicat privind bilantul pe 2008 al Penitenciarului Vaslui catre toate organizatiile media cu care colaboreaza. Numai ca acel comunicat continea opt anexe doar cu activitatea serviciilor social-culturale. Despre ceea ce realizasera serviciile de paza, care reprezinta cealalta "tabara" formata in penitenciar, nimic.
Intrebat despre acest lucru, a raspuns: "Celelalte compartimente nu au mai avut anexe. Am trimis doar datele care mi s-au parut mie ca au relevanta. Materialul de la Compartimentul paza si siguranta a fost omis".
Am stat de vorba cu directorul interimar al Penitenciarului Vaslui, comisarul sef Vasile Cotoc, care ne-a spus ca nu a aprobat trimiterea acelui comunicat ce facea referire doar la activitatea serviciilor conduse de Branza si care era numit pompos "Bilant 2008".
"Domnul Branza m-a sunat cand se afla la redactia unui cotidian local si m-a intrebat daca poate da detalii despre noua cladire a Penitenciarului care urma sa se construiasca. Nu mi-a spus nimic, insa, de vreun bilant", a declarat Cotoc.
Purtatorul de cuvant care se vrea sef la penitenciar recunoaste ca nu a avut acordul sefului. Ba, mai mult, isi declama actul de rebeliune, afirmand ca nu a cerut niciodata aprobare pentru a trimite un comunicat de presa.
"Am vreo zece ani de cand fac munca asta si nu am cerut aprobare. L-am facut (comunicatul - n.r.) asa cum am considerat de cuviinta. Nu i-am aratat continutul si mail-ul pentru ca n-am trimis nimic compromitator", a mai spus Branza.
Dupa aceasta discutie, Eusebio Branza ne-a trimis un comunicat de presa cu activitatea tuturor serviciilor din Penitenciarul Vaslui, cerandu-si scuze pentru intarziere. Noi insa intrasem deja in posesia intregului bilant pe 2008 de pe site-ul institutiei!
Sursa: Obiectiv de Vaslui
Pentru stranepotulnepotului,
Esenta articolului:
este un text pozitiv in raport cu colegii din paza (avand in vedere ca obiectivele de indeplinit sunt mai usor de evaluat), fiind in acelasi timp o autocritica la adresa domeniului "educatie si asistenta psihosociala" (care reuseste cu greu sa isi identifice menirea)
In ceea ce priveste lupta pentru stranepoti, au existat Godfather, Famiglia (Musat), dar incet incet disparem din peisaj. Si eu incep sa ragusesc (poate de aceea m-am exprimat cu atata dificultate in articol)
Dar nu va faceti griji, sistemul e pe maini bune. Sefii competenti si profesionisti au promis ca "fac ordine in sistem".
Si sa nu uit, lupta o duc si sindicatele.
Va doresc numai bine!
@ anonim 01.02.2009 08:47:00
Initial am vrut sa resping comentariul. Era suficient sa faceti referire la link-ul Sindicatului Megas Vaslui, unde apare articolul integral.
Pt. Prisonworker
Ai surprins foarte corect esenta fenomenului: in timp ce coercitia este partea obiectiva , cuantificabila, facil de normat si aplicat, reeducarea( imi place sa-i zic ca pe vremuri) este partea subiectiva, aproape imposibil de apreciat dupa finalitatea ei avind in vedere atit subiectii carora li se adreseaza cit si mijloacele si metodele folosite.
Deasemeni ai observat foarte corect ca aceasta situatie de fapt nu este caracteristica sistemului penitenciar rominesc ci este o caracteristica a insasi pedepsei cu inchisoarea, aspect reliefat de literatura de specialitate de zeci de ani de zile.
Cu toate acestea, in zilele noastre nimeni nu ar putea accepta reducerea pedepsei cu inchisoarea la functia ei de baza - recluziunea infractorilor pentru protejarea temporara a societatii fata de faptele lor criminale si inhibarea pornirilor antisociale prin iminenta pedepsei cu inchisoarea, fara a incerca sa obtina si unele modificari in structura de personalitate a infractorului pe perioada detentiei.
Din acest punct de vedere trebuie sa apreciem noua reglementare a executarii pedepsei cu inchisoarea prin regimul progresiv - regresiv , inclusiv noua profilare a unitatilor penitenciare care faciliteaza interventia psihosociala prin motivarea directa a condamnatului de a se incadra in anumite tipare de conduita in timpul detentiei.
P.S. Sincer este imbucurator pentru mine sa vad ca exista in sistem oameni care gindesc si nu se sfiesc sa comunice ideile lor si altfel decit in discutii private ( la o bere) dar se pare ca marea masa este mai interesata de panem et circenses decit de discutii atit de subtile incit , cu siguranta , le considera futile.
Cu bine!
Daca o parte din sporuri se vor lua din salariu, cu ce mai ramanem? Pai imi dau demisia si ma angajez la maturatori pe strada, ca si aceea o sa castige mai bine...Eu nu pricep, ca si absolvent de drept, cum sa i-a sporurile, daca ele sunt prevazute printr-o lege de salarizare? Rog administratorii acestui blog sa ne mai lase in pace cu reeducarea ppl si sa facem o analiza pertinenta pe fiecare spor in parte si pe legislatie... Hai sa luam legile in mana, sa studiem problema si dupa asta sa mai vedem...Lumea spune ca sunt multe sporuri, dar stai sa analizam, si pacat ca nu am fluturasul linga mine, ca eu ca si agent nu le iau pe toate 29...De ce nu se face un articol in care sa fie analizat fiecare spor in parte si cine beneficiaza de el? Pentru activitatea desfăsurată în institutiile din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă
natională, în calitate de militar, functionar public,li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, după cum urmează:
a) între 5 ani si 10 ani - 5%:
b) peste 10 ani si până la 15 ani - 10%;
c) peste 15 ani si până la 20 de ani - 15%;
d) peste 20 de ani - 20% .
Functionarii beneficiaza de un spor pentru misiune permanentă de 25% din salariul pentru functia îndeplinită, din salariul pentru gradul profesional
detinut, din indemnizatia de conducere, din salariul de merit si din gradatii.Functionarii publici care lucrează cu cifru au
dreptul la o indemnizatie de 15 - 20% din salariul de bază. Cati lucreaza cu cifru domnilor?
Pentru activitatea desfăsurată în unităti situate în localităti sau în zone izolate ori unde încadrarea
personalului se face cu dificultate, functionarii publici cu statut special beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază. Cati iau acest spor? Care unitati?
Funcionarii publici care execută, conduc,coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative, a activitătilor de pază, supraveghere, escortare,
reeducare si asistentă medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de
libertate, culegere, prelucrare, verificare si valorificare a informatiilor, investigatii, actiuni si interventie cu un
grad ridicat de risc ori în conditii de pericol deosebit, beneficiază de un spor de până la 30% calculat la salariul
de bază. Aici ne inacdram cu totii, desi ma indoiesc ca unii ar merita sporul asta.Functionarii publici, care lucrează în condiŃii de pericol determinate de depozitarea munitiilor, pulberilor, explozivilor si substantelor toxice speciale sau care execută operatiuni de depozitare, dezamorsare, manipulare, examinare ori neutralizare a acestora, beneficiază de un spor pentru conditii periculoase de muncă, diferentiat în functie de gradul de pericol, de timpul efectiv
lucrat în aceste locuri, calculat la salariul de bază. Din cate stiu sunt 2 sau 3 in fiecare unitate care beneficiaza de acest spor... Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care execută, în domenii
specifice activitătii instituiei cu care au raporturi de serviciu, lucrări de exceptie si misiuni speciale,beneficiază de un spor de până la 50% din salariul de bază. Aici am multe comentarii de adaugat. Sunt ceva angajati care beneficiaza de acest spor, dar nu se poate pune in spatele tuturor... Ce misiuni speciale sau lucrari de exceptie executa un agent? Pai suntem 20 pe un schimb si toti muncim la fel, doi iau acest spor, cum se poate face o diferentiere, care sunt criteriile? Nepotismul, culoarea ochilor, pupincurismul, linsul usilor prin comandament? Acest articol a fost scris de un angajat care nu suporta ipocrizia si minciuna din sistemul penitenciar...
Pt. 09,38
Intra aici http://www.snlp.ro/forum/viewtopic.php?t=563&start=15 si puneti creierul la contributie!
Articolul referitor la Eusebio Branza este unul comandat. Sunt multe gasti la Vaslui. Una pierde, alta castiga, nu luati de bun tot ce scrie in presa din zona.
felicitari pentru articol! da macar sentimentul ca nu esti alienat gandind astfel.
este nevoie de instrumente de masurare, desi ceea ce ne intereseaza cu adevarat (acumularile prosociale) sunt aproape imposibil de cuantificat.
dar macar ar ajuta la stabilirea obiectivelor, sa nu urmarim indicatori cantitativi (numar cat mai mare de ppl in activitati), ci modul in care reusim, la cei cu care lucram, sa modificam sistemul de valori, chiar daca sunt mult mai putini.
pe de alta parte, ca absolvent de studii superioare, am salariul de 880, in conditiile in care salariul minim pentru componenta asta profesionala este reglementat la min. 1000 roni. pana acum era compensat de sporuri.
al doilea job? nu, ca n-am voie!
dar pot sa ma apuc de cantat (activitate artistica), conform reglementarilor. :)
bucurosi o sa le ducem toate!
bine macar ca-mi place ceea ce fac. sper sa pot plati bancile (credite pe care nu le-as fi luat daca nu aveam o "siguranta" a venitului) cu satisfactia muncii. oare cum o sa fie cuantificata la ghiseul bancii?!
din pacate nu poti discuta despre trebuintele superioare (dezvoltarea personala) cand cele de la nivel inferior nu sunt satisfacute. iar diminuarea venitului (sau amenintarea cu aceasta) face atingere la nivelul de satisfacere a trebuintelor de baza, dar si la cele de securitate.
iar noua ni se pretinde (prin fisa postului, prin codul deontologic), sa prezentam motivatii din cele 2 din varf.
bibliografie pentru pentru "domnul" predoiu si firfirel, sa vada cum sta treaba cu motivatia:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
sau explicata pe larg (sa nu se chinuie cu engleza, ca nu mai este spor de limba straina)
http://www.cartiaz.ro/downloads1002/18/1210.pdf
Din fericire am lucrat si in domeniul sigurantei detinerii si in socio/educativ si am reusit sa cunosc ambele servicii. Referitor la socio/educativ consider ca acest serviciu trebuie reformat in toatalitate din privinta utilitatii. Nu vreau sa fiu inteles ca fiind o persoana care doreste desfiintarea unui astfel de serviciu din sistem, dar atat timp cat lucratorii de la socio isi petrec timpul cu formularea de expresii celebre in materialele pe care le intocmesc, sau pozeaza in mari palgiatori ai cursurilor universitatilor socio/umane nu putem vorbi de principiile din recomandarile europene in domeniu. Reintegrarea sociala nu se face prin teatru la care sunt folositi aceeasi 10 detinuti clienti ai serviciului de cele mai mlte ori care au 2,3 sau mai multe intrari in penitenciar. De cele mai multe ori lucratorii serviciului socio/educativ, sau numiti/l cum vreti dumneavoastra, se raporteaza atunci cand fac bilantul activitatilor la numarul programelor derulate, nu la utilitatea acestora, cum ar fi normal. In ceea ce priveste sectorul siguranta detinerii si regim penitenciar inca mai astept vestitul regulament la care face trimitere Legea 275/2006, deoarece daca mai intarzie mult vom deveni ca niste lautari in sensul ca ne vom face serviciul dupa ureche.
Complet OFF-TOPIC.
Cred ca avem nevoie de un comentariu si o analiza pe datele pe care le avem. Huginn te rog sa ma corectezi si sa intervi daca ai vreme pentru ca eu cred ca esti printre cei mai bine informati la ora actuala.
1.Proiectul de lege privind eliminarea unor sporuri este actualmente in faza de lucru. Varianta cu link-ul afisat in principiu exclude sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Insa proiectul nu este in forma finala si de minuni de ziua a saptea e plin guvernul. Nu vad de unde generalizarea asta pripita ca eliminarea sporurilor trebuie sa se aplice si la noi. In paranteza fie spus inclin sa cred ca cei din ANP nici nu au primit in mod oficial proiectul si nici nu stiau de existenta lui pina la publicarea lui pe penifest.Daca stiau si au tacut atunci avem o problema.
2.Bugetul final al MJ este de 0,40 din PIB fata de 0.60 solicitat. 1/3 in minus. Situatia pentru ANP s-ar putea sa fie asemanatoare cu anul 2008 cind nu era asigurata finantare decit pe primele 8 luni ale anului. Ulterior s-a revenit cu rectificari si sistemul a supravietuit.
3. Cresterea salariala de 5%. Acesta depinde ca intotdeauna de ce anume se ia in calcul. In 2008 la unele categorii bugetare s-a lucrat la coeficienti, la altii la transele de vechime, la altii la valoarea de referinta sectoriala. Probabil ca in 2009 se va merge pe acelasi sistem sens in care unii bugetari vor cistiga mai mult decit altii (si asta este viata in Romania). Agentii si ofiterii din ANP si MAI au avut o crestere salariala in 2008 (si ma refer strict la cresterea salariala acordata bugetarilor) cit un pumn de praf in ochi. Ultimii insa au recuperat la sfirsitul anului. Nu trebuie uitat faptul ca in alt an cresterea salariala a fost 0 conform legilor bugetare de atunci tocmai pentru ca suntem FPSS. E drept ca am avut cresterea coeficientilor. A fost o treaba asumata la nivel inalt care a subliniat faptul ca nu suntem functionari publici. Si sistemul a mers mai departe. Interesant e faptul ca acest lucru a fost valabil si pentru MIRA de atunci insa acum lucratorii MAI au decis demararea unor actiuni in instanta pentru obtinerea cresterilor salariale pe legea bugetara de atunci. Mult succes din partea mea si nu este nimic rau in asta. Instanta se va pronunta daca excluderea FPSS de la cresterile bugetare de atunci a fost licita sau nu. Mai mult o asemenea actiune nu trebuie sa lezeze pe nimeni si nici sa aduca atingere statutului special pentru ca un simplu punct de vedere juridic pe de-o parte si statutul special pe de alta parte sunt doua lucruri complet diferite.
4. MAI cred ca va beneficia de incadrarea a 6000 de posturi vacante(sunt declaratii in acest sens, la nivel de minsitrii). Este un prim semn ca sistemul de aparare ordine publica si siguranta nationala, din care si noi facem parte, nu e chiar atit de prost vazut. Deci se poate. In plus in decembrie 2008 politistii ne-au ajuns din urma la coeficienti si asta este bine. Concluzia este ca dracul nu e chiar asa de negru. Sau poate ma insel?
5. ANP+MJ trebuie sa constientizeze ca si noi facem parte din acest sistem al functionarilor publici cu statut special (oare Legea 293 ce titlu are domnilor din ANP?) si ca numarul sporurilor acordate concret nu este nici pe departe 29 asa cum s-a mentionat in presa. In plus nici un angajat al ANP nu are simultan 29 de sporuri. Care este media sporurilor pe care le are un agent in primii 5 ani de munca? Dar un ofiter? Chiar sunt curios care este media sporurilor primite de agenti si ofiteri in penitenciare si separat in ANP.
6. Parerea mea sincera (si imi doresc sa fie asa) este ca vom trece de aceasta etapa in contextul in care vom pastra statutul special. Vom fi ciufuliti si noi, posibil pe sporurile de conditii deosebite de munca, pe premieri, pe ore suplimentare, si pe al treisprezecelea salariu. Posibil sa mai fie afectate 1 sau 2 sporuri din cele "29" pe care nu le primesc. Simpla mentionare a faptului ca FPSS au 29 de sporuri ma face sa rid. Inseamna ca Prigoana sau Patriciu sunt copii sarantoci pe linga noi si nu mi-am dat seama pina acum cit sunt de bogat. Cred de asemenea ca daca cei din ANP ar reusi sa faca un front comun cu MAI pe probleme de tipul celor aparute in ultimele doua luni am fi si noi si ei mult mai cistigati. In situatia in care se accepta acest lucru.
Iata ca e ora 17 si pe Realitatea Tv , domnul Bala este nevoit sa iasa din ,,barlog'', vine inceputul sfarsitului.....pentru ca e bresa mare in zona penitenciara... Comunicarea din penitenciarul Craiova ajunge cu intarziere de ceva luni! Intre custodie si reinsertie e un mare deficit de profesionisti si mai ales de comunicare. Numitul Gorbunov se va stabili in : Republica Moldova !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Senzational......!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Baieti faceti bagajele ! Vine debarcarea! Ocnasul din transee!
"Din fericire am lucrat si in domeniul sigurantei detinerii si in socio/educativ si am reusit sa cunosc ambele servicii."
Din fericire pentru cele doua servicii "ai lucrat" si nu mai lucrezi. Pentru a lucra la socio ai nevoie sa fii dedicat, nu sa fii un traseist. Stiu ca suntem criticati foarte des pentru ca trebuie sa scriem cifre peste cifre, povesti sub forma de analize, dar ar trebui sa stiti ca nu noi ne dorim sa scriem maculatura. Ne cer cei despre care cineva scria ca sunt oameni cu experienta si care acum lucreaza la ANP. Noi am vrea sa sadim putina umanitate in sistem si deseori ne luptam cu fiara din noi si cu fiara din ceilalti (colegi si detinuti). Daca ii vedeti pe holurile ANP pe sefii nostri de la DRS sau daca va beti cafeaua cu ei, spuneti-le si voi ca vrem sa facem ceea ce am invatat, vrem sa educam, sa consiliem, sa asistam si nu sa fim contopisti cum ne cer ei. Sistemul a angajat specialisti si ii foloseste ca secretare ca sa rada agramatii si fruntile inguste de noi.
Catre stranepotu' lu' peste:
Nu trebuie sa anulezi ceea ce nu intelegi! Intreaba si tu pe cineva, dar fa-o cu smerenie ca sa credem ca esti doar un neinstruit si nu un prost sadea.
@anonim 01.02.2009 13:31:00
1. Da. Proiectul privind eliminarea unor sporuri este inca in lucru la Ministerul Finanțelor. Din păcate nu cred că sistemul penitenciar va fi ferit de bisturiu. E foarte posibil ca săptămâna viitoare să fie aprobat.
2. MJLC a primit de fapt 0,30% din PIB (a se vedea anexa 4 la proiectul de buget). Rectificările sunt bune, dar nu ajută dacă discutăm de investiții sau de dotări. O să acopere doar salarii și cheltuieli curente la limita de supraviețuire.
3. Creșterea salarială de 5% cred că e tot ce se va da în 2009, dacă nu se fac presiuni serioase. Oricum inflația va depăși 5%.
4. MAI nu e MJLC după cum nici iarna nu e ca vara. MAI are și a avut cu ce, MJLC are doar un ministru independent, care nici măcar nu are curaj să spună pe șleau cât a cerut și cât i s-a dat (vezi declarația de presă de săptămâna trecută).
5 - 6. Restul e politică, populism și guvernare lăutărească. Partea proastă e că nu prea avem ce face. Tocmai am ratat momentul.
Si eu ma gandesc uneori ca pedepsele sunt prea scurte, ca oamenilor le arde de organizat piese de teatru cu detinuti care au ucis etc, si ca ar trebui ca perioada asta sa fie mai grea ca sa ii invete minte.
Dar nu cred ca simpla custodie rezolva problema delicventei, mai ales in conditiile in care doar o parte din infractori sunt efectiv prinsi si inschisi. In plus, se stie ca in perioada custodiei exista o socializare negativa astfel ca ies mai rai decat au intrat.
Cei cu reeducarea incearca sa taie raul de la radacina, nu doar sa trateze efectele. Asta e mult mai greu, si unii vor spune ca e imposibil, asa ca de ce sa mai consumam resurse. Dar doar pentru ca metoda nu a dat rezultate pana acum nu inseamna ca trebuie sa ne limitam la custodie, ci sa regandim lucrurile, mai ales la nivel de prevenire (nu numai a recidivei, in general vorbind). Daca se recupereaza macar o parte din ei tot merita efortul, pentru ca nu toti ar fi ajuns criminali in orice context.
Hugin multumesc pentru interventie si raspunsuri
Mai sora mea, mai Stefania, cum ... masii sa-i socializam pozitiv si cum, sau mai ales unde ii reintegram noi/societatea pe hotii astia privati de libertate?
Pe vremea lu' nea Nicu, cand ieseau ii baga (cu japca) societatea (militia) la munca pe santiere, in fabrici si uzine si tot recidivau. Acum suntem si (unii din) noi aproape de a da in cap la sefi si oricum vedem toti ca numai cei care fura (neaparat in stil mare) o duc bine si ne guverneaza/ conduc. Asa ca ... s-o lasam la custodie, ca tot la nimic nu foloseste.
Parerea mea!
pentru cei ce nu stiu sporul de imbarcare si prima de parasutare se dau de cind lumea. daca nu ma insel se dadeau si pe vremea impuscatului.
HUGINN , ăsta e dat drakului, e belea cu el, oare cat a învatat si a citit sa ajungă la o asemenea capacitate de sinteză şi la o asemenea viziune asupra lucrurilor? Cat ai dat monsieur pe studii, de ce nu vii în sistemul nostru, bineînţeles la nivelul cel mai de sus? FELICITĂRI , ne mai scoti si pe noi din gaura neagra a nestiintei! Laudele sunt pe bune, fara linguseala! O admiratoare a minţii d-voastră!
@anonim 02.02.2009 12:47:00
Multumesc pentru mesaj. Am mai spus cuiva, nici măcar eu n-am o părere atât de bună despre mine. O să mă străduiesc să nu mă semeţesc excesiv de la atâtea laude. :)
@Anonim
Asta ziceam si eu, ca e greu si nu stiu cum e mai bine. Dar am vazut o emisiune pe NG, Prison Nation (nu stiu cat de buna e, eu m-am uitat dpdv al unui amator) care arata cum detinutii din America ies din inchisori mai rai decat au intrat si se multiplica infractiunile, oricat de rele ar fi pedepsele. De fapt, aia care erau tinuti la izolare erau cel mai probabil sa innebuneasca, dar nu erau trimisi la ospicii. Foarte putine inchisori ofera servicii de educatie, care mareste sansele ca un detinut sa-si gaseasca de lucru dupa ce iese si sa nu se mai intoarca la inchisoare.
@ Stefania
Multumesc pentru comentarii, ele completeaza intr-o buna masura postarea. Aici ar mai fi de discutat urmatoarele:
1. o mare parte dintre detinuti nu percep inchisoarea ca pe o forma de sanctiune sociala, ci de asistenta sociala
2. serviciile de probatiune 9care ar trebui sa continue munca noastra) nu au baza legala pentru activitati post-eliberatorii (doar supraveghere pentru cei care nu au primit pedepse privative de libertate)
3. penitenciarul nu poate singur sa faca reinsertie sociala, fara sprijinul comunitatii (degeaba ii scolarizezi, ii califici, ii inveti anumite deprinderi), daca nu exista continuitate
4. personalul insuficient, lipsa unui pachet coerent de programe (abia acum au icneput sa se miste lucrurile), lipsa spatiilor pentru activitati, implicarea specialistilor in activitati birocratice ce nu au legatura cu procesul educational ne impiedica sa facem ceea ce trebuie
Trimiteți un comentariu