Disputa poponetului meschin

Ne linseaza! Ne santajeaza! Ne-o trag pe la spate! Mama lor de jurnalisti incompetenti! Pepeleii mint, s-au frecat cu curul de pereti! Bravo sindicatelor, au picat in fund jurnalistii! Nimeni nu stie in ce conditii lucram! Suntem agresati de detinuti!

.
Ma uimeste tupeul nostru. Asa cum ma uimeste si incompetenta ageamiilor din fruntea sistemului penitenciar. Sentimentul de uimire e acelasi. Pentru ca tupeul si incompetenta nu difera calitativ foarte mult. De asta se si ingemaneaza atat de usor. Dupa cat ne-am dat cu curul de pamant, autovictimizandu-ne, in ultimele zile, pot sa pun pariu ca ne putem imortaliza in pixeli posteriorul cu acelasi succes la public ca si (in)amicii nostri, pepeleii.

.

Si cum disputa curului autohton, de o parte si alta a gratiilor, nu ne mai ajungea, ne-am trezit cu spitul in gaoaza generica a jurnalistului roman. Cum traditia de a ne pune popoul la bataie in fata sefilor e deja virtute penitenciara, iar violul, totusi, e considerat pacat, am sarit imediat de cur in sus atunci cand am simtit pericolul sodomizarii publice. Deh, om fi noi curva in pat, da’ o doamna in societate. Asa ca ne pazim fundul! Si pentru drepturile posteriorului nostru, al pepeleului si al omului in genere, ne vom incaiera intotdeauna. In celula. In ziar. Pe sticla, la TV. Pe blog. Gardian cu puscarias. Sindicat cu director. Blogger cu blogger si cititor cu cititor. Director si blogger dau ca sigura maltratarea fundului pepeleu. Pe dos, sindicatele si alti bloggeri analizeaza prostiile jurnalistice si trag concluzii definitive. Unii simt nevoia sa-si intareasca si sa-si protejeze argumentul cu cate o minciuna.

.

Un ageamiu de director general adjunct se simte mare PR-ist si dicteaza comunicate de doi bani, un director general da cu mucii in fasole in direct la tv, un blogger pune gaz pe focul mandriei penitenciare si da ca sigura bataia, sindicatele iau nuiaua si dau la fundul jurnalistilor pana se invineteste, un alt blogger urla linsaj. Presa devine pederastul numarul 1. Incepem brusc sa ne aducem aminte de toate frustrarile noastre: n-avem bani, conditii de munca de rahat, destine penitenciare triste, sefi rai.

Si, totusi, ce are sula cu prefectura si curul cu sistemul penitenciar? N-are nimic. Dar ne mananca in fund. Atunci cand refuzam sa acceptam ca avem o problema de integritate, profesionalism si transparenta.

Care-i boul care crede ca penitenciarul e un fel de spatiu intim in care ne mangaiem pe fund fara sa vada altii? Cati dintre noi realizeaza ca era simultan o obligatie si un avantaj sa informam publicul, la 30 de minute dupa producerea incidentului, cu privire la ce s-a intamplat? Ah, nu. Ce, ne vede contribuabilul in curul gol? Nici vorba, sa se duca in ma’sa. Asteptam sa apara poze pe internet si apoi dam din colt in colt sa explicam ce s-a intamplat.

Care-i ageamiul ungurean care crede ca relatia cu presa se face dand comunicate multe? Si tembele pe deasupra? Ah, purtatori de cuvant? Ce-i aia? Formare profesionala pentru acestia? Un sut in fund. Mai bine un pazist la reintegrare, un concurs trucat si alte smenuri locale. Profesionistii sa se duca la dracu’. Noi stim mai bine cum e cu vorbele. Un ungurean si o sefa de cabinet cu tate misto.

Care-i fricosul care nu vrea sa se puna rau cu presa? Sau cu Predoiu? Sau cu liberalii? Sau cu oricine in genere? Hai sa inchidem mai bine un ochi la smenuri anepiste si mejiste si sa debitam o prostie in direct la TV, condamnam ab initio niste amarati, poate nevinovati. Asa impacam pe toata lumea.

Care-i iresponsabilul sindical care speculeaza o drama incredibila cu un copil si un tata morti pentru a starni aplauzele frustrarilor noastre? Ce conteaza ca criminalul nu era fost pepeleu. Ba pentru noi era. Ca asa vor muschii nostri. Si scriem asta si in comunicat. Si pentru ca asa vor muschii nostrii, oricum toti sunt niste derbedei, niste suboameni. Cum are tupeul presa sa se revolte la un posibil abuz? Toti aplaudam. Iata, s-au trezit sindicatele. E cu boborul. Ah, ca nu sesizeaza parchetul sau corpul de control cu privire la trucarea concursurilor....eh, ce ne intereseaza pe noi. Doar ne-am bagat mii de fii, fiice si nepotei la randul nostru in sistem. Mare lucru. Ne-am obisnuit.

Bloggerii se isterizeaza. Unul baga zvonul ca certitudine. Bataie! Tortura! Tipa el. Ba santaj, striga al doilea. Si se incaiera. Rand pe rand, cititorii iau foc.

Si, totusi! Ce are sula cu prefectura si curul cu sistemul penitenciar? Ah, m-am prins. Ne doare in cur de adevaratele probleme. Preferam sa mergem cu curul invinetit, da’ cu pantalonii trasi. De rusine. Avem un poponet meschin.