"Dupa unsprezece ani de puscarie, eu n-am mai rezistat!". Asta imi marturisea un coleg, zilele trecute. Marturisea cu tristete, ca si cum s-ar fi scuzat ca n-a putut mai mult. A vazut la stiri cum l-au arestat pe ucigasul unui copil si la gandul ca va trebui sa se intalneasca cu el, la gandul ca un nou ucigas avea sa ceara iar plicuri, avea sa se planga de dureri de ureche ori de colegul de camera, avea sa se ceara la activitati si la serbarea de Mos Craciun, ceva s-a rupt si, dupa 11 ani de lucrat cu detinutii, colegul meu a cedat pur si simplu.
Meseriile oamenilor sunt dintre cele mai diverse si chiar daca ceea ce conteaza oficial, este numai calitatea muncii depuse, in realitate oamenii obisnuiesc sa imparta meseriile in urate si frumoase, in grele sau usoare. De la caz la caz, meseriile lumii mai pot fi plictisitoare, stupide, interesante, sumbre, copilaresti, tineresti, feminine, masculine, neobisnuite, vechi, moderne etc.
Intreb si eu ca prostu' care sa fie cea mai urata meserie? Primul cuvant care-mi rasare in minte este gunoier. Ce poate sa fie mai umilitor decat sa golesti tomberoanele si sa traiesti toata viata cu narile infundate de mizeria lumii?! Dupa ce-mi trece gandul asta prin cap, ma gandesc totusi si la meseria de stomatolog, ma gandesc ca n-are cum sa fie cel mai placut lucru din lume sa te lasi toata viata dupa un picior pe altul, in timp ce drenezi dintele plin de puroi al pacientului. Dar meseria de veterinar? Dar ginecologul? Dar pompele funebre? Dar sofer in Bucuresti? Dar pompier, mai ales pompier la descarcerare? Dar miner? Dar macelar? Dar medic legist? Etc., etc., etc...
Eu nu cred ca meseria de lucrator de penitenciare este o meserie urata, sau o meserie pentru care ar trebui sa cerem spor de rusine ca francezii. Cred ca este o meserie la fel de grea ca si altele, o meserie utila care solicita insa, care te poate stoarce de energie. Cred ca este o meserie speciala in care, colegul meu ar fi avut mare nevoie de asistenta psihologica. Nu dupa 11 ani de "puscarie", nu cand nu s-a mai putut, ci periodic sau ori de cate ori este nevoie.
Mai cred de asemenea ca nu este nevoie sa iesim in strada pentru a cere populatiei sa respecte dupa cum se cuvine meseria de lucrator de penitenciare. Cred ca trebuie sa incepem prin a invata sa ne respectam unii pe ceilalti, prin a respecta locul, pe noi insine.
P.S. Mi-a facut mare placere sa citesc "Sapca comunista", postata de Realdo. Printre atata "paza", "sefi", "puscarie"," reeducare", "ppl-ei", "imputerniciti", "nepoti", "nostrii", "celula", "sectie", "adevar", "minciuna" etc., etc., etc., sapca asta m-a dus in alta lume.
Meseriile oamenilor sunt dintre cele mai diverse si chiar daca ceea ce conteaza oficial, este numai calitatea muncii depuse, in realitate oamenii obisnuiesc sa imparta meseriile in urate si frumoase, in grele sau usoare. De la caz la caz, meseriile lumii mai pot fi plictisitoare, stupide, interesante, sumbre, copilaresti, tineresti, feminine, masculine, neobisnuite, vechi, moderne etc.
Intreb si eu ca prostu' care sa fie cea mai urata meserie? Primul cuvant care-mi rasare in minte este gunoier. Ce poate sa fie mai umilitor decat sa golesti tomberoanele si sa traiesti toata viata cu narile infundate de mizeria lumii?! Dupa ce-mi trece gandul asta prin cap, ma gandesc totusi si la meseria de stomatolog, ma gandesc ca n-are cum sa fie cel mai placut lucru din lume sa te lasi toata viata dupa un picior pe altul, in timp ce drenezi dintele plin de puroi al pacientului. Dar meseria de veterinar? Dar ginecologul? Dar pompele funebre? Dar sofer in Bucuresti? Dar pompier, mai ales pompier la descarcerare? Dar miner? Dar macelar? Dar medic legist? Etc., etc., etc...
Eu nu cred ca meseria de lucrator de penitenciare este o meserie urata, sau o meserie pentru care ar trebui sa cerem spor de rusine ca francezii. Cred ca este o meserie la fel de grea ca si altele, o meserie utila care solicita insa, care te poate stoarce de energie. Cred ca este o meserie speciala in care, colegul meu ar fi avut mare nevoie de asistenta psihologica. Nu dupa 11 ani de "puscarie", nu cand nu s-a mai putut, ci periodic sau ori de cate ori este nevoie.
Mai cred de asemenea ca nu este nevoie sa iesim in strada pentru a cere populatiei sa respecte dupa cum se cuvine meseria de lucrator de penitenciare. Cred ca trebuie sa incepem prin a invata sa ne respectam unii pe ceilalti, prin a respecta locul, pe noi insine.
P.S. Mi-a facut mare placere sa citesc "Sapca comunista", postata de Realdo. Printre atata "paza", "sefi", "puscarie"," reeducare", "ppl-ei", "imputerniciti", "nepoti", "nostrii", "celula", "sectie", "adevar", "minciuna" etc., etc., etc., sapca asta m-a dus in alta lume.
12 comentarii:
Si daca nu cunosti meserie?
Practica a dovedit de nenumarate ori ca chiar daca cunosti meserie si ai un sef care nu stie sau nu vrea ca tu sa stii, gata, ala esti. Ai clacat. Toate sugestiile tale vor fi considerate razvratiri impotriva lui, neputintele indeplinirii sarcinilor datorate volumului de munca repartizat dezechilibrat sau inconstient in raport cu nr. de colegi- vor fi vazute ca incompetente profesionale, initiativele de afirmare prin idei folositoare vor fi privite ca pe un "ou care invata pe gaina", vei primi inca o cocoasa in spinare ca sa iti dovedeasca neputinta si gata. Esti expus. Vine sfarsitul de an, vei fi evaluat de acelasi sef si stampila pe dosarul tau va fi mare: NESATISFACATOR.
Ce vei face atunci? Vei incerca sa-ti ascunzi incompetenta in fata colegilor si a familiei tale care nu-ti inteleg fata posomarata sau lipsa entuziasmului datorat reusitei profesionale. E adevarat ca au fost si cazuri fericite: unii au plecat catre alte sectoare exceland acolo. Au fost poate mai potriviti in acel domeniu, sefii de acolo sunt intr-adevar niste buni manageri care-si doresc reusita sau "in tara orbilor chiorul e imparat..."
Acum cateva zile se vorbea pe blog de cei sase pasi pentru a fi un bun manager. Important este sa-i faci inainte, inceti dar siguri, asumandu-ti totodata critica si mai putin lauda, acceptand adevarul atunci cand ti se spune ca nu esti chiar asa cum crezi TU ca esti.
Oricum parerea mea este ca nu exista meserii rele, ci doar oameni rai...
Cui nu-i place o anumita meserie nu sta 11 ani ! Asta e clar.
Respectivul despre care se vorbeste sunt convins ca motivatia salariala l-a tinut in sistem.
Multi vin in sistem pentru siguranta serviciului si posibilitatea de a scoate un credit mare pentru ca bancile dau credite cu zimbetul pe buze celor din acest sistem si din altele de acelas gen.
Nu toti oamenii sunt facuti sa lucreze la puscarie si pe aceasta categorie toti durii sistemului ii cred fraieri. Fals, din pacate.
Au trecut testele si nu sunt buni de serviciu.Cine pierde?
Tot noi .Ca decit sa ai unul care incurca mai bine te descurci singur.Respectivul poate are alte calitati excelente dar nu pentru a lucra direct cu detinutii.
A fost unul la noi ,specialist in I.T. cu studii superioare dar nu s-a putut acomoda la paza ca subofiter si si-a dat demisia si s-a dus la alta firma, si in 4-5 luni si-a dublat salarul fata decit lua la puscarie.
Opinia mea este ca cel care a stat 11 ani si nu a mai rezistat s-a imbolnavit saracul ca daca nu era facut pt. puscarie lua viteza de mult!
Anonimule, faci parte dintre oamenii care nu au indoieli? Esti medic cumva ca sa pui un diagnostic? Nu stii ca oamenii au si viata interioara, ca pot avea suferinte mai mult sau mai putin evidente, ca aceasta meserie te roade (ca si multe alte meserii, de altfel) si ca uneori ai nevoie de o schimbare, poate chiar definitiva.
varza=Pspa=director
Buna ziua!"Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească."(Genesa,cap.2.15) Daca dam crezare acestui verset biblic primul om creat de Domnul era policalificat:agricultor (gradinar) si paznic.Putem spune ca suntem continuatorii celei mai vechi meserii (BRATARI DE AUR) de pe pamant.Avand in vedere vechimea functiei(meseriei) si teza dialectica potrivit careia acumularea cantitativa duce la schimbarea calitatii,ar trebui sa fie cea mai evoluata,frumoasa "BRATARA DE AUR".Ca nu este asa,vinovat este doar sarpele.Am si probe:Geneza cap.3.11-14. "Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?”
Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.”
Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: „Şarpele m-a amăgit, şi am mâncat din pom.”
14. Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale să te târăşti pe pântece, şi să mănânci ţărână.(Cam asa se intampla si cu pasarea raspunderii in sistem).Si uite asa,intre timp serpii s-au inmultit si ei,mutari calitative au avut loc si in viata lor.Nu se mai tarasc pe burta pana la poarta unitatii ca la incadrare,vin cu limuzine.Nu mai mananca "tarana" ca este excedent de carne in sistem.Primesc spor de praf ca birourile sunt pline de "tarana primordiala".Voi palmasi nu "hliziti"!La munca!Pe camp,ogoare,santiere,santuri,praf.Sa va dea Domnul ploaie ca soare ati avut destul.Sa va mai "hodiniti" si voi.Sanatate si sa auzim de bine.Orice asemanare cu fapte reale este pur intamplatoare.
Personal atunci cind mi-am vazut numele pe lista de admisi in 1990 la Scoala Postliceala Sanitara am facut un pact cu propria constiinta si mi-am zis cam asa:in toata viata mea am vazut oameni care la externarea din spital au zis"batai Dumnezeu sa-i bata ca pina nu le-am bagat ceva in buzunar nu mi-au acordat nici o atentie"dar si oameni care au zis"sa le dea Dumnezeu sanatate ca au fost draguti si au avut grija de mine",asa ca eu am zis:Doamne Dumnezeule fa din mine unealta Ta umila,pune pe buzele mele cuvintele Tale de alinare,da miinilor mele mingiierile pe care Tu Doamne vrei sa le dai si ajuta-mi Doamne ca cei care imi vor ruga de sanatate sa fie mai multi decit cei care ma bleastama.La prima vedere este frumos sa fii asistent:halat alb,colegi cu un anume status profesional,cu un anume bagaj cultural,nu esti in calea intemperiilor;dar fiecare medalie are doua fete :omul bolnav este mai dificil decit cind este sanatos,asistentul manipuleaza probe biologice[vezi singe,sputa,scaun,puroi,tumori],germenii care traiesc in unitatile spitalicesti dau cele mai grave infectii si nu de putine ori cadrele medicale le contacteaza,infectiile ma refer,sau chiar mai grav le aduc acasa la membrii familiei?!Atunci cind m-am alaturat truditorilor din penitenciarele Romaniei am completat propriul angajament si am parafrazat putin o expresie celebra:Doamne Dumnezeule ajuta-mi mie sa pot distinge pe cel in suferinta si sa-l pot ajuta si eu,da-mi Doamne intelepciunea de a distinge pe cel care nu poate fi ajutat si puterea sa accept dorinta Ta Doamne,intelepciunea de a distinge pe cel care poate fi ajutat si puterea sa-l pot ajuta eu unealta Ta Doamnul Dumnezeul meu.Meseriile ca si monezile au si ele doua fete cel mai usor perceputa este fata frumoasa,avantajele ,trebuie insa sa practici o meserie pentru a vedea reversul "medaliei",cind eram la spital incepuse sa ma afecteze ca toti bolnavii cu afectiuni incurabile fata de care nutream sentimente de simpatie mureau in miinile mele,aici ma afecteaza alte sentimente si cu adevarat am avea si noi nevoie de asistenta psihologica,pentru mine este greu sa ma gindesc la miile de pensionari cu pensii mici care nu-si pot cumpara medicamentele necesare supravietuirii si noi dam medicamente de miloane de lei vechi lunar unor criminali de copii,de batrini pensionari pentru pensia aia de mizerie,unor abuzatori de copii si numai Dumnezeu stie cum reusesc sa trec peste astea toate,ce eforturi fac sa vad in ei doar pacientul X si nu ppl-ul si mai ales nu hotul,criminalul,violatorul,nu articolul de cod penal care il incrimineaza.
La revedere sau mai corect la recitire, dupa o pauza de vreo doua saptamini,plec in CO,in strainatate,astept cu nerabdare sa citesc tot ce ati postat in lipsa mea atit articolele moderatorilor blogului cit si comentariile tuturor,le citesc pe toate chiar daca nu sunt de acord cu toate ,chiar daca nu accept limbajul tuturor interlocutorilor mei, asta pentru ca imi pasa de sistemul in care lucrez si mai ales faptul ca nu ma simt singura,ma ajuta cind vad ca si altii nutresc ginduri ca si ale mele,uneori convorbirile pe blog sunt substituentul psihoterapiei de care nu avem parte.La revedere sanatate tuturor care citesc si nu numai celor care citesc acest blog,sa ne "auzim" cu bine.
E clar ca pe sectia de detinere e linia I.
Tot timpul sub presiune psihica, creata de ppl/ei si de sistem.
Se foloseste in sistem debrefing/ul ca tehnica de descarcare si prevenire a stresului postraumatic? Parca stie cineva ce ia cu el nici nu stie.
Ceva de genul asta s/a intamplat cu colegul nostru.
Poate ar fi bine sa vedem necesitatea preotului pentru ppl/ei, duhovnicului si psihologului pentru noi angajatii.
Si cu siguranta sunt multe alte tehnici specifice, dar poate cea mai importanta ar fi trecerea de la cantitatea actului profesional la unul de calitate. Primul terapeut ar trebui sa fie cel mai bun coleg din sistem, dar din pacate coeziunea in cadrul unitatilor este foarte scazuta.
Si nu in ultimul rand, cel mai bun mijloc de sanatate psihica este repreyentat de porunca de a nu/l judeca pe aproapele tau, indiferent ce a facut, a facut el, iar poate noi ducem in desaga constiintei noastre pacate mai grele.
Doamne ajuta!
Bine zici.
Concediu placut theo.
Fii aproape de visele tale pe care le-ai adunat vreme de un an, de zilele petrecute departe de tara si de sistem. Bucura-te de fiecare clipa frumoasa si uita cu totul de noi.
Aceleasi urari de sanatate si tie si sa stii ca o sa ne lipsesti.
Parinte, esti tare. Aia cu "femeia care mi-ai dat-o sa fie langa mine..." e chiar fantastica. Numai ca sarpelui acestei femei nu i-a fost dat sa se tarasca pe pantece ci intr-un fotoliu mare de piele, iar de rusine nici nu poate fi vorba. Cred ca vorbim de alta Geneza (sau poate altfel de sarpe...)
Oricum pana la urma va veni si Apocalipsa...
Si ca sa-ti raspund in acelasi fel: "Iată securea stă la rădăcina pomilor şi tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc" (Matei 3.10)
Si cum spuneai si tu "orice asemanare cu fapte (si nume) reale este pur intamplatoare"...
Trimiteți un comentariu