Disclaimer: Pentru a evita orice confuzie îi informăm pe domnii:
Marius Iosif, judecător - director general ANP Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general adjunct ANP Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct ANP şi Petre Stan, comisar şef - director general adjunct ANPcă discuţia despre siguranţa deţinerii are în vedere casele alea mari cu mult zăbrele la geamuri şi, uşi cu lacăt şi zăvor, în spatele cărora stau "băieţii răi".
- Regulamentul de executare a serviciului de pază, supraveghere şi escortare, act normativ foarte important pentru siguranţa deţinerii, nu este definitivat deşi acesta era aşteptat la începutul anului 2007;
- mijloacele tehnice şi lucrările de siguranţă sunt un risc major pentru siguranţa locurilor de deţinere prin inadecvare, insuficienţă şi uzură;
- personalul trebuie să suplinească deseori neajunsuri legislative, procedurale sau de natură tehnică;
- mecanismele de control sunt dezvoltate însă nu pot înlătura în totalitate neglijenţa şi abuzul în cazuri individuale;
- penitenciarul nu este perceput ca un loc sigur nici de către public nici de către personal sau persoanele private de libertate. O subcultură paralelă şi violentă este general acceptată ca fiind specifică penitenciarului.
***
Costurile foarte mari cu personalul din acest sector şi dificultăţile în întreţinerea mijloacelor de siguranţă pun problema regândirii acestui sistem pentru a permite orientarea majorităţii personalului pentru relaţionarea directă cu deţinuţii.
Este sectorul care trebuie să se adapteze cel mai rapid, din punct de vedere al mentalităţii personalului, la schimbările de cadru normativ şi procedural.
Mijloacele tehnice existente nu corespund nevoilor operative având în vedere faptul că un program de investiţii şi dotări nu poate fi susţinut financiar. Sistemul de transfer al deţinuţilor prezintă riscuri de siguranţă datorită mijloacelor tehnice.
2 comentarii:
Cel mai mare COMPLEX PENITENCIAR din ROMÂNIA este O BOMBĂ BIOLOGICĂ.
Situat la aproximativ 5 km de la ieşirea din Bucureşti COMPLEXUL JILAVA este alcătuit din PENITENCIARUL BUCUREŞTI-JILAVA, PENITENCIARUL SPITAL-JILAVA şi BAZA DE APROVIZIONARE, GOSPODĂRIRE ŞI REPARAŢII.
Acest complex, fiind înconjurat cu garduri de SÂRMĂ GHIMPATĂ VECHE DE 40 ANI pe un perimetru de 3000 m, găzduieşte aproximativ 2500 de deţinuţi şi 1000 de funcţionari publici cu statut special, personal contractual, medicii, etc…, fiind construit peste un vechi fort care folosea la apărarea Bucureştiului şi care a fost transformat în închisoarea JILAVA, ,,FORTUL 13”.
Pe lângă faptul că acest complex este lipit de o GROAPĂ DE GUNOI IMPROVIZATĂ aparţinând COMPLEXULUI JILAVA ( practic tot gunoiul din COMPLEXUL JILAVA, aproximativ trei remorci de gunoi pe zi, este aruncat lângă gardul Complexului Jilava) ceea ce duce la infectarea pânzei freatice, APA CURENTĂ A COMPLEXULUI JILAVA NU ESTE POTABILĂ ( conform rezultatelor analizelor Ministerului Sănătăţii).
Practic, cu toate că Ministerului Sănătăţii A ADUS LA CUNOŞTINŢA Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor acest aspect care poate duce la ÎMBOLNĂVIREA DEŢINUŢILOR ŞI A PERSONALULUI care lucrează în COMPLEXUL JILAVA, 3500 DE OAMENI, Administraţia Naţională a Penitenciarelor A MUŞAMALIZAT ACEST LUCRU neasigurând nici până în prezent APA POTABILĂ CADRELOR ŞI DEŢINUŢILOR.
Subsolul SECŢIILOR de DEŢINERE ESTE INUNDAT CU MATERII FECALE ŞI GUNOAIE fiind de altfel plin cu ŞOBOLANI, când plouă MATERIILE FECALE AJUNG PÂNĂ ÎN CAMERELE DE DEŢINERE, iar personalul, ca să remedieze diferite defecţiuni din subsolul secţiilor de deţinere, ESTE NEVOIT SĂ INTRE PÂNĂ LA GÂT ÎN ACESTE MATERII FECALE.
din cite ppl sunt acolo nu este nici un meserias care sa remedieze defectiunile din subsoluri si sa faca curatenie si dupa aceea sa intretina curatenia sau se asteapta sa vina directorul anp sa faca aceasta treaba?
Trimiteți un comentariu