Bugetarii - ultimul capitol, ultima suflare

Partea a III-a

Pasul 5: Afara!

Spectrul disponibilizarilor a urmat indeaproape actelor premergatoare, "precursorilor" dezintegrarii sistemului bugetar. Amenintarea cu "datu' afara" a venit ca o manusa angajatorilor numiti politic care au vrut sa aiba liniste in institutie, pentru a-si pastra postul.

Cum incepea un tabel de greva sa circule, aparea imediat un "boculet" pe hol care le amintea salariatilor ca urmeaza disponibilizari. "Primii vor fi cei din tabele! Fiti cuminti! Nu iesiti din front!"

Textul de mai sus nu se refera in mod necesar la sistemul penitenciar. Coroborand aceste detalii cu un dezinteres si o blazare enorma manifestate de multi dintre noi, putem insa sa ne explicam in parte, de ce grevele si mitingurile au avut impactul pe care l-am vazut cu totii. Diminuarile au fost implacabile. In principiu, vor suferi si sefii, "boculetii". Dar pentru ei se pare ca merita. Un loc caldut se schimba cu un alt loc caldut.

AMR: În reducerea pensiilor şi salariilor nu poate fi invocat art.53 din Constituţie

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) precizează, sâmbătă, că în fundamentarea măsurilor de reducere a pensiilor şi salariilor nu pot fi invocate prevederile art.53 din Constituţie, aceste măsuri fiind, în realitate, de natură a pune în pericol atât securitatea, cât şi siguranţa naţională.

Potrivit unui comunicat de presă de sâmbătă al Asociaţiei Magistraţilor din România, invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului "contravine conceptului de siguranţa naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51 din 1991".

Sursa citată precizează că siguranţa naţională ar trebui să privească întreaga naţiune şi nu doar o parte a ei, reprezentată de categoria bugetarilor care au fost supuşi exclusiv măsurilor de austeritate.

"De altfel, nici un stat care a procedat la reducerea veniturilor nu a invocat motive de siguranţă şi securitate naţională, Guvernul dovedind astfel dispreţ faţă de drept şi statul de drept, redus doar la puterea executivă", se mai arată în comunicat.

IRZ: Creditele bugetarilor, o bombă ce poate exploda după 1 iunie 2010

După cum informează Gândul, cei peste 1.360.000 de bugetari din România au de plătit înapoi la bănci 4,8 mld.€, adică o cincime din împrumuturile totale acordate de bănci persoanelor fizice.

Asta înseamnă, în medie, că fiecare bugetar are o datorie la bancă de peste 3.500 €. Situaţia diferă de la o bancă la alta, unele având o pondere de 10% din total credite acordate bugetarilor în timp ce la altele procentul ajunge şi la 25%, conform unor surse bancare citate de Mediafax, care fac referire la o situaţie a creditelor din România elaborată de BNR.

Expunerea medie pe client bugetar, de 3.500 €, arată că multe dintre credite sunt de consum, de valori relativ mici, care vor putea fi rambursate. În lipsa unor informaţii legate de numărul şi volumul creditelor ipotecare acordate bugetarilor, este greu de făcut o analiză despre influenţa pe care o deteriorare a situaţiei creditelor bugetarilor ar putea-o avea asupra pieţei imobiliare, despre care am scris în articolul De ce trebuie să ne aşteptăm în continuare la scăderea pieţei imobiliare?, la punctul 2.

Reducerile Boc-Băsescu contestate

Hossu: "Este imoral ca Guvernul să aplice una din cele două variante"

CAPITAL Online

11 Mai 2010

Preşedintele CNS "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat, marţi, înainte de începerea discuţiilor în structura de criză, că Guvernul va trebui să accepte că există şi alte variante decât cele două soluţii propuse de autorităţi, iar dacă nu va face acest lucru va trebui să plece.

Bogdan Hossu a spus că este imoral ca Guvernul să aplice una din cele două variante de soluţii propuse de autorităţi, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare sau majorarea TVA şi a cotei unice de impozitare, pentru a proteja doar două milioane de oameni care sunt angajatori sau reprezentanţi ai grupurilor de interese şi pentru asta să plătească restul de 18 milioane.

"Există şi alte variante iar Guvernul va trebui să le accepte", a declarat Hossu.