Fondatorul psihosociologiei, Gustave le Bon (1841 – 1931) a scris în anul 1895 o carte de referinţă, „Psihologia maselor”. Alături de „Ferma animalelor” a lui Orwell, această lucrare de excepţie ar putea să ofere, pentru cine e suficient de deschis şi de prudent, o explicaţie plauzibilă pentru modul în care exaltaţii, escrocii şi ipocriţii manipulează masele în momente de criză socială şi cum ajung să pună mâna pe putere extremiştii şi descreieraţii.
Autorul explică mecanismul prin care mulţimile devin autoritare şi intolerante – „contagiunea mentală”, favorizată în zilele noastre de „twitter”, „mesenger” sau „blogger”.
Autorul explică mecanismul prin care mulţimile devin autoritare şi intolerante – „contagiunea mentală”, favorizată în zilele noastre de „twitter”, „mesenger” sau „blogger”.
Dacă urmărim evoluţia de-a lungul timpului, Penifestul a fost creat pentru a suplini lipsa de comunicare şi de transparenţă din sistemul penitenciar. A te ralia la un curent sindicalist general, într-un moment socio-politic delicat, este cu siguranţă un gest de bun-simţ, dar în interiorul sistemului penitenciar va produce tocmai efectul dorit de conducerea ANP.
Solidarizarea oamenilor împotriva unui guvern nepopular şi incompentent va estompa discursurile clarificatoare asupra disfunţionalităţilor, abuzurilor şi neregulilor din sistemul penitenciar romanesc.
Solidarizarea oamenilor împotriva unui guvern nepopular şi incompentent va estompa discursurile clarificatoare asupra disfunţionalităţilor, abuzurilor şi neregulilor din sistemul penitenciar romanesc.
Să fie clar pentru toată lumea: urmează o perioadă în care nu vom mai avea parte de analize limpezi, obiective şi de dezbateri la obiect. E timpul emoţiilor şi a defulării, dragi cititori. Stimate Muşat, stimate Huginn, contrar efectelor proiectate de guvern şi contrar speranţelor sindicaliste, în această perioadă vor prospera corupţii, sinecuriştii şi papagalii exaltaţi, fie ei manageri, sindicalişti, lideri carismatici sau religioşi.
În sistemul penitenciar, ca şi în alte instituţii bugetare, vor continua, dacă nu chiar se vor amplifica, abuzurile, tocmai la adăpostul emoţiilor anti-guvernamentale. Devenim un mediu propice pentru dezinformare, exact ca în urmă cu 20 de ani. Mulţimile sunt iraţionale, uşor de condus, dominate de afecte, nu de raţiune. Din acest motiv, pot devini periculoase şi incontrolabile.
Am spus-o într-un comentariu anterior, nu cred în măsurile lui Băsescu (spun Băsescu, deoarece e clar că el conduce guvernul). Consider că România e victima celor care aveau puterea politică înainte de 1989, aceiaşi cu cei care o deţin astăzi pe cea economică. O ţară sărăcită de corupţie, minicună, incompentenţă, șpagă...
***
- utopia mea –
Personal, am convingeri care nu au nici o legătură cu ceea ce se va întâmpla pe viitor şi din această cauză sunt un naiv. Nu are rost să citiţi rândurile următoare, sunt nişte copilării fără sens.
Visez la o Românie a Regelui Mihai, garant al monarhiei constituţionale, care nu se amestecă în treburile guvernului, dar care respectă protocolul fiecărei întâlniri cu reprezentanţii altor state şi care, la rândul lui, e respectat ca şef al statului român.
Visez la o Românie respectată în Europa şi în lume. Visez la o Românie în care liberalismul nu e o ideologie terfelită de Dinu Patriciu sau Viorel Cataramă. Visez la o Românie în care voturile din 1946 sunt renumărate şi în care Proclamaţia de la Timişoara nu – şi mai are sensul.
Visez la o Românie în care între 1945 şi 2010 a existat un mediu de afaceri curat şi în care industrializarea s-a făcut nu la ordinele lui Ceauşescu, ci a reprezentat o consecinţă economico-demografică firească.
Visez la o Românie în care nu au existat rezistenţa din munţi, naţionalizarea, securitatea, fenomenul Piteşti şi nici măcar poeziile lui Radu Gyr. Şi nici „apa otrăvită” sau ordinele televizate ale lui Nicolae Militaru de la TVR sau „spiritul civic” al minerilor care au plantat floricele în Bucureşti, la îndemnul lui Ion Iliescu.
Visez la o Românie de care copiii mei să fie mândri peste 20 de ani. Îmi cer iertare că, încă, visez.
de prisonworker
14 mai 2010
12 comentarii:
http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4&feature=channel
Intr-un conflict e naturală radicalizarea părtilor si, implicit, usurinta manipulării împotriva părtii adverse. Nicio parte nu mai ascultă punctele de vedere opuse si nu face decât să-si întărească pozitia proprie. E normal să se întâmple asta. Fără aceste ingrediente nicio revolutie nu ar fi fost posibilă.
Am văzut într-un film o scenă în care un print nu a fost numit în fruntea armatei, desi era viteaz. Motivul era acela că prea era tentat să înteleagă punctul de vedere advers si asta îl motiva prea putin în luptă.
Dacă e să revenim la conflict, este evident că el a fost provocat de "boc-sescu". Traversăm o criză, e drept, dar ne-a fost ascuns adevărul, cosmetizat si apoi au venit cu măsuri inflexibile, nu s-au consultat cu ceilalti parteneri sociali decât după ce au luat deciziile, adică au mimat dialogul.
Ca să nu mai vorbim de incitarea categoriilor profesionale, unele împotriva altora. Băsescu e un maestru al manipulării.
Guvernul nu mai are credibilitate. Dar alt guvern băsescian o avea credibilitate? Aici e durerea.
Sunt protejate patronatele... Ar fi de înteles, dar...cine sunt patronatele? Cu câteva exceptii, patronii de astăzi sunt securistii de ieri si de azi, fosti comunisti sau bisnitari. L-am văzut pe Turcu printe ei. Oameni care s-au îmbogătit necinstit, care au secătuit România, acum se dau salvatorii acesteia, iar pentru salvarea pungilor lor sunt sacrificati pensionarii, copiii si bugetarii.
pt. 9.27, oare crestinii de ce au fost invatati sa inteleaga punctele de vedere adverse?
Crestinismul ne învată să iubim. Ce urmează? Să vină Băsescu cu o turmă de lei?
Cred că e util să reactionăm, nu să urâm, nu să lovim, nu să distrugem. Avem destule pârghii legale. Să le utilizăm!
@ 12.16
Nu l-am blamat pe printul care întelegea punctele de vedere opuse. Din contră, la momentul respectiv l-am apreciat si mi s-a părut un model bun. Problema era că, în lupta respectivă, nu era util.
Uneori, avem nevoie de oameni care să fie inflexibili, chiar dacă, în general, nu ne plac.
Poate că de aceea, în vremuri linistite, revolutionarii sunt de prisos si uneori penibili, în vremuri de pace războinicii sunt agasanti, dar în vremuri revolutionare sau pe timp de război avem nevoie de ei.
Acum e un conflict destul de serios. La inflexibilitatea de granit a guvernului, avem nevoie de oameni care să ne sprijine să reactionăm atât de dur cât e necesar încât să spargem granitul.
Ti se pare că putem comunica în vreun fel cu Băsescu? Cu Boc nici nu se pune problema să comunicăm. Stii că săgetile nu au nicio putere de decizie. Ele doar se înfig. Uneori mortal.
Prizon-worker, tu esti platit pentru spargeri de greva?
Cred ca una este sa intelegi si alta sa accepti sau sa fii de acord. Inteleg ca unii vor sa primeasca pe nedrept, ca asa e firea lor coruptibila, ca au caractere proaste, ca...dar nu sunt de acord cu asta. Nu sunt de acord sa lovesti in cei slabi doar pentru a-ti fi tie bine, nu sunt de acord cu a te folosi de pozitia ta doar pentru a favoriza unele categorii de golani corupti si inculti.
@15.22
Argumentele lor sunt altele. Ca în orice manipulare, e si o parte de adevăr. În rest, e minciună, incompetentă, coruptie.
Cea mai buna forma de manipulare e sa spui adevarul lasand impresia ca glumesti.
15.22 si 16.01, provoci si iti raspunzi singur? Ai grija la IP-uri si la incercarea de a prelua "vorbe".
@16.27
Imi pare rau pentru visele tale neimplinite si pentru frustrari!
Poate cand vei avea mai mult curaj!
Trimiteți un comentariu