Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

joi, 22 ianuarie 2009

Intre Rai si Iad

Auzeam zilele trecute la televizor (unde altundeva?!), urmatoarea parabola: un nene moare si este luat in primire de catre un functionar de "dincolo", pe post de ghid. Treaba sta in urmatorul fel, zice functionarul (cu statut special!), eu o sa va plimb prin imprejurimi si o sa va dau in acest fel posibilitatea sa vedeti cam care sunt alternativele.

Prima varianta este Iadul, zice plictisit functionarul cu pricina, deschizand usa spre o incapere mare. In mijlocul incaperii, trona o masa uriasa, plina ochi cu bucate aburinde, dintre cele mai alese. De jur imprejurul mesei, asezati pe scaune, o multime de oameni costelivi, ‘morti’ de foame, priveau cu jind si cu mare tristete la mancare. Toti oamenii astia tineau in mainile lor vlaguite niste linguri, care din pricina faptului ca aveau cozile foarte lungi, nu numai ca nu le erau de niciun folos, dimpotriva, ii impiedicau sa duca mancarea la gura.

Asadar asta era Iadul, la Rai se ajungea printr-o usa asemanatoare. Tot asa o incapere mare, o masa plina cu bucate aburinde, de jur imprejur, oameni asezati pe scaune, cu aceleasi linguri neobisnuit de lungi, in mana. Spre deosebire de nefericitii infometati din prima incapere, in mod surprinzator, aici oamenii pareau totusi bine hraniti, erau rosii in obraji si plini de voie buna. Buimac, omul se uita nedumerit catre functionarul care in cele din urma, ofera si explicatia. Explicatia era cat se poate de simpla si consta in aceea ca, spre deosebire de Iad, in Rai oamenii se ajutau unul pe celalalt, hranindu-se reciproc, ca urmare lungimea lingurilor nu mai era o piedica.

Parabola asta mi s-a parut cat se poate de potrivita cu lumea romaneasca, cu lumea lucratorilor de penitenciare. Bucuria nedisimulata a unor agenti la auzul vestii ca de sarbatori, ofiterii s-ar putea sa nu mai ia "prema", dimpotriva, agresivitatea unor ofiteri la auzul unei asemenea ofense. Placerea unora dintre cei ce lucreaza cu detinutii, la auzul vestii ca "logistica" va fi in sfarsit detronata de la sporuri. Convingerea celor din unitati ca cei de la "imparatie" obosesc stand cu fundul pe scaune si ruga fierbinte a unora dintre ei ca "anepistii" sa fie rasi definitiv, de la eventualele recompense.

Convingerea altora din ANP ca cei din teritoriu sunt cu o treapta mai jos si evidenta lor lipsa de interes fata de problemele cu care se confrunta colegii din teritoriu. Indiferenta sau placerea cu care au savurat unii ofiteri (multi dintre ei fosti agenti!) anuntul suspendarii examenelor. Convigerea unor "pazisti" ca "reeducarea" face umbra pamantului degeaba, dand piept cu pretul pus de catre unii educatori pe ceea ce face paza. Neputinta unor lucratori tineri de a-i accepta pe mai varstinicii lor colegi si invers. Satisfactia de a-i vedea pe psihologi si medici imbracati intr-o uniforma de proasta calitate, chiar daca acest lucru poate aduce prejudicii relatiei medic-pacient, detinut-psiholog. Si tot asa...

Asadar este criza economica, sunt oameni care si-au pierdut locurile de munca, altora le sta securea atarnata deasupra capului. Nesiguranta zilei de maine, poate sa dea fiori pe sira spinarii si nelinistea asta poate sa nasca chiar mai multa ura si mai multa invidie decat de obicei, poata sa nasca o lipsa de toleranta greu de imaginat.

Nu suntem totusi in situatia de a ramane fara un loc de munca, cu alte cuvinte, capra noastra nu este amenintata de o asemenea primejdie, cu toate acestea, doar pentru ca virtual exista posibilitatea reducerii unor sporuri, ne grabim sa alegem cu exactitate si precizie care parte a animalului trebuie sacrificata la o adica!

Cu picioarele rupte, cu capul spart, chioara si stirba, capra asta are cele mai mari sanse sa moara nu de gura lupului din padure, nu de cutitul ciobanului, ci de inanitie!

11 comentarii:

Anonim spunea...

faptul ca unii lucratori- fie agenti fie ofiteri - din anp se cred mai presus de altu muritori care lucreaza in unul din penitrnciarele tarii e realitate. cind vorbesti la telefon cu ei pentru vreo treaba ca altfel nu vad motivul pentru care ai suna la anp esti tratat si ti se vorbeste foarte " greu" si gretos de parca ei sint dumnezeu pe pamant iar tu ai fi vreo molusca.rusine sa le fie.

Anonim spunea...

Mare adevar grait-ai dar pentru a realiza aceasta intrajutorare este necesara o comunicare reala si eficienta atit in interiorul sistemului cit si in exterior,este necesara construirea echipelor care nu se construiesc prin simpla numire a unor persoane pe anumite functii si formularea anumitor pretentii la angajare si lista ar fi foarte lunga,ar trebui sa cuprinda o preocupare reala pentru stresul lucratorului de penitenciar,ar trebui sa recunoastem ca si noi suntem influentati de ppl-i nu doar ii influentam pe ei,ar trebui sa existe psihologi care sa se preocupe si de programe destinate noua personalului,etc.

Anonim spunea...

Domnilor si domnilor din toate penitenciarele romanesti haideti sa privim in jurul nostru: niciodata sistemul penitenciar nu a avut fonduri, nu a avut resurse umane indeajuns si a supravietuit, dar greul acum incepe pentru noi. Mii de oameni au fost concediati, altii au renuntat la bani pentru a nu-si pierde locurile de munca, iar noi ne certam pe orele suplimentare, pe prime, pe diverse discutii intre paza si logistica. Atentie sunt multi agenti ori ofiteri care mimeaza munca la penitenciar. Eu cred ca trebuie sa ne facem treaba si sa terminam cu eternele vrajeli specifice sistemului penitenciar. Altfel o sa ajungem in IAD...

Anonim spunea...

Pe situl ANP la organigrama apar 4 directori dar numai trei au atributii. Doamna sefa de la cabinet, cea care nu/si stie numele,nu mai scrie si ea nicio decizie, ceva acolo sa/si justifice salariul?

Anonim spunea...

Omule ...admin...te respect...dar unde doamne iarta-ma te-a lovit inspiratia cind ai redactat articolul? Pai omule draga...i-ai pierdut pe multi pina sa termine saracii de citit...mortul si capra schioapa, cu capul spart...parca era si chioara (?)...daca s-a vrut o adinca cugetare legata de ura intre semeni, nu ai nimerit-o!...colegul tau vladimir cel putin e mai concis si clar in exprimare...ai urmarit cu siguranta sa transmiti ceva dar te-ai pierdut in ,,floricele"...te rog sa ma ierti daca am intrecut masura...si te rog frumos sa ma crezi ca nu am urmarit sa ,,fac pe desteptul"...poti mai mult decit atit...loveste direct la tinta...suntem niste oameni simpli...as dori daca este posibil, sa nu publici comentariul...nu mi-ar pica bine nici mie daca as fi in locul tau!

EU spunea...

Interesant articolul postat de moderator......subtil a atins cateva puncte extrem de sensibile.....
As vrea sa arat un singur lucru, ca dezbinarea dintre noi, cei care lucram in aceeasi unitate, in teritoriu sau in aparatul central, nu face decat sa ne faca mai usor de manipulat si influentat.
Vad ca, pe principiul sa moara si capra vecinului, mare parte din noi se bucura.......doar, pentru simplul motiv ca unor colegi de-ai nostri li se vor lua niste sporuri.
Oare am ajuns sa lucram in doua tabere diferite?
Niciodata nu am inteles, cum se face ca nici macar in cadrul aceluiasi sector nu reusim sa cooperam si sa facem in asa fel incat sa ne fie bine. De ce oare, atata vreme cat nu ni se intampla noua nimic, totul e bine......nu ne gandim ca daca o parte din colegii nostri vor pierde anumite drepturi, poate si noi vom avea aceeasi soarta?
In loc sa aruncam cu piatra unii in altii, mai bine am incerca sa facem ceva constructiv, sa ne alegem oameni care sa ne reprezinte interesele la un nivel inalt.....si nu vorbesc doar de forurile carora trebuie sa se adreseze, ci si la modul lor de adresare......
Dau un exemplu sau doua.....pentru care sigur voi fi criticat.....
Ca lider al unui grup de functionari publici cu statut special, nu poti adresa o intrebare unui director general si nu te poti adresa implicit unei asistente (printre care demnitari si ziaristi), stand pe scaun, cumva aruncat, fara a te prezenta si a arata astfel o tinuta specifica unui functionar public, care stie ce inseamna codul bunelor maniere sau bunul simt......si nu ma refer la costumatie, ci la tinuta morala, de care avem mare nevoie....
SAU....... nu poti sa incerci sa prezinti niste probleme "grave" ale sistemului in asa fel incat toti cei din sala sa se simta ca la un show divertis, iar concluzia ta finala sa fie "si asa avem o imagine denigrata in societate, acum mai si mirosim"......
Cand vom vedea parul din ochii nostrii, si vom intelege ca numai prin performanta si atitudine ne putem reprezenta, cred ca atunci ne vom putea face auziti, iar raspunsurile primite sa fie la obiect.
Astazi....m-a determinat sa scriu, articolul aparut in ziarul Adevarul, 21.01.2009, la prima citire am spune ca e o victorie a noastra.....am reusit sa aducem in fata opiniei publice ...... magistratii si salariile lor colosale......
Ei bine, cititi cu atentie, mie unu mi se pare o piatra aruncata inspre sistemul administratiei penitenciare, mai precis un semnal de alarma privind salariile si sporurile de care beneficiaza functionarii publici cu statut special.......(gardieni cum ne mangaia autorul articolului)....
Sa nu intram in gura presei, si implicit a opiniei publice, ca acea pietricica aruncata... si de unii dintre noi......se va transforma intr-un mare bolovan, care ne va angrena in ceva ce nu o sa mai putem opri......si atunci o sa vedem noi sporuri si alte drepturi salariale....
Numai impreuna si prin performanta putem face ceva......eu unu am incercat si inca incerc sa raman fidel ideii ca uniti putem face ceva.....
TRAIM IN ROMANIA SI ASTA NE OCUPA TOT TIMPUL!

Anonim spunea...

http://pvaslui.blogspot.com/2009/01/ne-macin-bolile.html

Anonim spunea...

CE SE MAI AUDE DE REGIA MULTIPRODUCT? ASTEPTAM VESTI DE LA CINE STIE CEVA! MULTUMIRI

Anonim spunea...

Frumos spunea EU ca numai impreuna putem face ceva.Dar ma intreb impreuna cu cine?Dupa ce unii agenti din cadrul GI de la Severin au avut dupa cum a spus (marele director Nazare) nesimtirea de a nu executa dispozitia(competentului ST Enasescu) sa faca servici in
foisor,pentru ,,simplul'' motiv ca nu este legala dispozitia,un alt coleg al lor din cadrul GI(dl T. Petrica)in semn de ,,solidaritate" cu colegii lui si in speranta{ca-i va baga directorul in gura...cu lingura}sa oferit voluntar sa se urce in foisor\\ca nu e bine sa te pui rau cu sefii\\.LA noi nimeni nu se bucura sa moara capra vecinului,bucuria este deplina abia cind moare si vecinul impreuna cu capra.Agentii care au dat dovada de nesimtire se vor prezenta in fata COMISIEI DE DISCIPLINA pina la finele lunii iar bunul lor coleg asteapta cu gura larg deschisa lingura cu mincare din partea directorului. Ne mai miram de discutiile dintre paza si logistica?Spuneti-mi va rog impreuna cu cine putem face ceva???

Anonim spunea...

oare asa ceva se va intampla si in cazul unei actiuni de mare risc a g.i-ului?dl. director(Nazare )nu aveti notiunea de g.i? ne pare rau dar nu cred ca ne putem baza pe dumneavoastra , cat despre Enasescu ???

sef sectie spunea...

Dak nu ar fi eterna poveste cu capra vecinului poate am reusii sa ne obtinem drepturile...PPL cand fac o revolta se aliaza toti din toata tara si obtin ce vor...pt.al nostru mizer viitor...dar noi...cand sa facem ceva apar eternele tabere si cartitele care "facem","dregem" si apoi...Dl.dir. permiteti sa raportez:cutare asa vrea sa faca si sa dreaga...si apoi nu stii de ce o iei in "freza"...dak am stii ce e aia UNITATE si k acest lucru ar ajuta pe toti angajatii sistemului asta in care am ajuns k sclavii pe plantatie(...slugile ppl-fara evidentieri si zile castig-)...poate am avea mai multe de castigat..."militieni"din toate colturile(si cei de sub birourile sefilor) UNITI-VA...