Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

sâmbătă, 31 mai 2008

ANP si MJ in dialog cu sindicatele din penitenciare

Ieri, 30.05.2008, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei au întâlnit sindicatele din penitenciare pentru "o rundă de discuţii" referitoare la "problematica sistemului penitenciar din România".
.
Vă prezentăm, pe scurt, modul în care s-au desfăşurat 'ostilităţile', cu menţiunea că după ce vom primi aide memoire - ul întocmit de domnul consilier Radu Buică vom reveni şi cu alte amănunte, dacă este cazul.

La ora 11.00 a avut loc şedinţa de la sediul ANP. Conducerea instituţiei a luat pulsul sindicatelor pentru întâlnirea de după prânz de la MJ. S-au discutat probleme generale nici una dintre părţi nefiind dispusă să intre în amănunte.
.
Reprezentanţii ANP au fost apatici însă sindicaliştii, deşi fără miză în această discuţie, au depus documente curpinzând sinteza problemelor în divergenţă. După pozele de grup, Gheorghe Şpaiuc a părăsit întâlnirea fiind chemat la minister.
.
La ora 15.00 a vut loc întâlnirea programată la Ministerul Justiţiei. Au participat:
  • ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, pentru câteva minute;
  • Radu Ragea, consilier al ministrului - responsabil de relaţia cu ANP;
  • Radu Buică, consilier - responsabil de secretariatul întâlnirii;
  • Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan şi Marin Dumitru - şefii ANP;
  • reprezentanţi ai FSANP, SNLP şi Sindicatului Frăţia Jilava.

Ministrul justiţiei a participat la deschiderea "rundei de discuţii". Domnul Predoiu a promis celor prezenţi că cele scrise de 'anumite surse mass - media' referitoare la nerespectarea memorandumului de la 01 aprilie 2008 nu se vor materializa. Amintim domnului ministru că au trecut deja două luni de la semnarea înţelegerii şi încă suntem la faza de discuţii aşa că va trebui să depăşească momentul politic al declaraţiilor şi angajamentelor.

Sindicatele au expus problemele, fiecare punct fiind discutat. Domnul Petre Stan, tot roşu la faţă, a tăcut adânc şi a notat conştiincios. Domnul Marin Dumitru a afişat un aer şmecher - distrat pe tot parcursul discuţiei, însă nu a intervenit semnificativ. Gheorghe Şpaiuc s-a străduit, foarte timorat, să joace rolul directorului general.

În cele din urmă au fost stabilite etapele colaborării viitoare, dar nici Ministerul Justiţiei şi nici ANP nu şi-a asumat explicit soluţionarea în vreun sens a vreunei unei doleanţe cu excepţia semnării Acordului colectiv şi a Contractului colectiv de muncă. Restul problemelor se vor discuta în 'comisia paritară' ce urmează a intra în funcţiune la începutul lunii următoare.

În pofida acestei deschideri către dialog, nivelul de înţelegere a problemelor din sistemul penitenciar demonstrat de conducerea MJ şi ANP ne îndeamnă să fim destul de rezervaţi în ceea ce priveşte momentul apariţiei primelor rezulate concrete.

PS. Ziua de ieri a adus zvonul că dl. Gheorghe Şpaiuc, nu va mai fi delegat în funcţia de director general începând de luni, 02.06.2008. Surprizele ultimelor zile nu exclud o astfel de decizie având în vedere lipsa de implicare a lui Şpaiuc.

Link-uri utile:

vineri, 30 mai 2008

Politica în justitie

Ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, nu a dorit să comenteze aseară vestea schimbării secretarului de stat Ragea pe drumul de la comunicatul de presă al Guvernului României până la Monitorul Oficial.
.
Cred că, de fapt, ministrul Predoiu nu a putut să comenteze o decizie pe care a aflat-o din presă. Se aştepta să lucreze cu Radu Ragea, economistul şi s-a trezit cu Theodor Călin Niculescu - juristul.
.
Ministrul justiţiei va fi deci secondat de unul dintre consilierii primului ministru, care de la 03.10.2005 ocupa funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Anterior dl. Niculescu a fost avocat.
.
Motivaţia răzgândirii primului ministru este desigur bătălia dintre facţiunile liberale care se pare că nu tranşaseră numele secretarului de stat de la justiţie. Pretextul studiilor economice ale proaspătului fost secretar de stat, Radu Ragea, a fost aruncat în presă şi a prins pe fondul stereotipului că funcţia ar trebui ocupată de un jurist. Dar nu există o astfel de regulă, iar prezenţa unui jurist numit politic în funcţie nu este o garanţie a funcţionării eficiente a Minsiterului Justiţiei.
.
Brambureala din justiţie face ca astăzi Radu Ragea să se întâlnescă cu sindicatele din sistemul penitenciar în calitate de consilier al ministrului justiţiei. Discuţiile acestea nu păreau să prefigureze o soluţie dar faptul că disponibilitatea la dialog exista poate fi considerat un pas înainte. Aşa că îl felicit pe dl. Ragea pentru deschidere şi pentru bunele intenţii cu părerea de rău că nu vom vedea concretizarea acestei abordări.
.
Sper că dl. Niculescu va fi la fel de interesat de situaţia de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor indiferent de modul în care problemele de natură politică se vor tranşa între facţiunile liberale.
***
Zilele trecute mă întrebam de ce se zbate fostul şef al penitenciarelor să-şi facă rapoarte de activitate şi CV-uri. Tot politica e de vină, ne spun sursele noastre! Se pare că Marius Iosif este promovat tot mai insistent de aripa Fenechiu - Chiauriu pentru o funcţie de magistrat de legătură cu o instituţie internaţională.

joi, 29 mai 2008

NEWS ALERT - Brambureala din Ministerul Justiţiei continuă

NewsIn ne anunţă în această seara că:

Premierul a numit un alt secretar de stat la MJ în locul lui Ragea, care nu are studii juridice

"Premierul a numit, joi, un alt secretar de stat la Ministerul Justiţiei în locul lui Radu Ragea, pe care îl desemnase săptămâna trecută, după ce NewsIn a relatat că acesta nu are studii juridice şi a deţinut o firmă de consultanţă cu ministrul Cătălin Predoiu, înainte ca acesta să conducă MJ.
.
Potrivit unor decizii ale primului ministru, Călin Popescu Tăriceanu, publicată, joi, în Monitorul Oficial, în locul secretarilor de stat Gherghe Mocuţa şi Katalin Kibedi, au fost numiţi Gabriel Tănăsescu şi Theodor Cătălin Nicolescu. Primul este judecător, iar al doilea vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii.
.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiţiei, George David, nu a comentat informaţia potrivit căreia Radu Constantin Ragea nu mai este nominalizat pentru funcţia de secretar de stat. Totodată, David a precizat că, pe lîngă cei doi secretari de stat ale căror nume au fost publicate în Monitorul Oficial de joi, în prezent, mai este un post de secretar de stat vacant, iar altul este ocupat de Zsuzsanna Peter, aflată se află în concediu de maternitate.
.
Nici ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a vrut să comenteze.
În data de 19 mai, pe site-ul Guverului, se comunica faptul că primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat deciziille de eliberare a lui Gheorghe Mocuţa şi a lui Katalin Barbara Kibedi şi respectiv numirea în funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei a lui Gabriel Tănăsescu şi a lui Radu Constantin Ragea.
.
Deciziile intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, susţinea
comunicatul Guvernului. Noua nominalizare, a lui Theodor Cătălin Nicolescu, a fost făcută după ce Agenţia NewsIn a arătat, în data de 20 mai, că Radu Constantin Ragea nu are studii juridice.
.
Potrivit site-ului Asociaţiei Naţionale de Administraţie, el absolvit Academia de Studii Economice în 1999 şi este doctorand în economie.
La numirea sa în funcţia de ministru, Cătălin Predoiu controla, împreună cu Radu-Constantin Ragea şi în proporţii egale, firma P&R Forus Strategies, prezentă pe piaţa consultanţei de business. Firma a fost înregistrată în octombrie 2007." (sursa: NewsIn, 29.05.2008)
Brambureala nu face decât să confirme blocajul instituţional în care se află justiţia românească. Discuţii lungi şi declaraţii măreţe nu rezolvă criza atâta timp cât interesele politice rămân substratul acestei situaţii.
.
Link util:

NEWS ALERT - Ministerul Justiţiei invită echipa PENITENCIAR! la discuţii

Bunătatea patronală începe să se reverse asupra sindicatelor din sistemul penitenciar, care sunt invitate vineri la două întâlniri separate. Prima întâlnire este organizată la Administraţia Naţională a Penitenciarelor la ora 10.00, iar ce-a de-a doua întâlnire este organizată de către Ministerul Justiţiei la ora 15.00.
.
Domnul secretar de stat Radu Ragea a făcut personal invitaţiile, lucru lăudabil de altfel, precizând că va invita şi membrii echipei PENITENCIAR!. Iar minunea s-a şi întâmplat.
.
Am primit pe adresa de mail a blogului (
blogpenifest@yahoo.com) o invitaţie scrisă de însuşi dl. Radu Buică, consilier SdS, pe care l-am avut de curând client al comentariilor noastre.
.
Mulţumim pe această cale pentru invitaţie dar suntem nevoiţi să refuzăm din motive tehnico - logistice.

Acum, lasând la o parte gluma şi neîncrederea noastră că toate aceste întâlniri vor avea o finalitate concretă, echipa PENITENCIAR! apreciază invitaţia adresată de minister cu următoarele menţiuni:

1. din motive lesne de înţeles nu suntem dispuşi să ne deconspirăm, aşa că ne vedem obligaţi să lipsim de la întâlnire;
2. dacă ministerul e cu adevărat interesat de opiniile noastre cu privire la funcţionarea ANP-ului, ne angajăm să răspundem în scris oricăror întrebări venite din partea Ministerului Justiţiei sau Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
3. recomandăm din nou zecile de analize şi opinii postate pe acest blog, care pot oferi o imagine bună, deşi poate parţială, dar şi eventuale soluţii ale problemelor sistemului penitenciar.
.
PS. Am dori, dacă se poate, aide memoire-ul întâlnirii să nu mai stresăm inutil sursele noastre :-).
.
Link-uri utile:

Rebuturi Q-are la Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor

Adrian - economistul Q tuleşte licitaţii...
în timp ce Florin - inspectorul Q îşi inspectează propria inspecţie
.
Astăzi ne ies în cale două rebuturi uitate lângă strungul politic de fostul ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu. Primul este Adrian Tudor Tuleaşcă, preşedintele Rotary Club din, surpinzător nu-i aşa, Iaşi. Al doilea este Florin Stanciu, şoferul plictisit la resurse umane şi juristul inutil de la Direcţia Medicală din Ministerul Pilelor (ar fi trebuit să fie al justiţiei dar aşa e politica).
.
1. Adrian Tudor Tuleaşcă, om finuţ, se dă prin cluburi de barosani în zona numită cu drag, până acum câteva luni, Iaşi. Din Iaşi, întâmplător desigur, apare acest geniu financiar care bate un economist excelent, dar fără sprijin politic, în concursul pentru nou inventata funcţie de director general economic în Ministerul Justiţiei. Tuleaşcă 'câştigă' concursul organizat de consilierii lui Chiuariu în stilul în care a fost angajată notăriţa - consilieră Iulia Scîntei.
.
Domnul Tuleaşcă a fost, ne spun sursele noastre, director la o firmă de IT (nu ştiu cum să vă explic despre ce e vorba, domnu' Stan). Firma se numeşte Ness Technologies şi a tot încercat să penetreze piaţa oferită de Ministerul Justiţiei ca utilizator de soluţii informatice.
.
Domnul Tuleaşcă este, se pare, fan SAP, firmă bine poziţionată în domeniul soluţiilor informatice, şi colaboratoare cu Ness Techonlogies care încearcă să vândă tot soiul de scumpeturi ministerului. Pentru corectitudine precizez că SAP e o super - companie care dezvoltă super-soluţii IT, doar că preţurile sunt destul de piperate.
.
Cele câteva zeci de milioane de euro, pe care Ministerul Justiţiei îi cheltuie în programul de informatizare a sistemului judiciar, l-au atras pe domnul Tuleaşcă care s-a gândit să fie şi cerere şi ofertă în acelaşi timp. Afacerea pute de la o poştă, dar Chiuariu a dat-o cu apă de trandafiri liberali şi nimeni n-a spus nici pâs. Banii primiţi de la Banca Mondială se intenţionau duşi la prieteni de-ai lui Tuleaşcă cu binecuvântarea unui Caiet de Sarcini prietenos ofertantului potrivit.
.
Pentru a-şi asigura supremaţia Tuleaşcă of Rotary s-a pus şef peste toate, dar absolut toate, proiectele de informatizare. IT-isti din MJ şi ANP (băieţii ăia cu privire tristă, care bat la claviatura aia cu litere şi cifre legată de cutia aia albă pe care ţineţi mileul, domnu' Stan) se întreabă dacă nu cumva acest om de lume de afaceri nu a încercat să 'orienteze' licitaţia Resource Management System către, ce surpriză, SAP.
.
O dovadă că aşa ar fi o avem deja. Banca Mondială, finanţatoarea proiectului, a mirosit tuleaşca şi nu a acceptat documentaţia transmisă de liberalul amator de profit pe cârca plătitorilor de impozite. Pierderile sunt destul de mari având în vedere că statul a garantat pentru acest împrumut. Blocajele de implementare (mai bine de 1 an întârziere) şi pierderile cu nerealizarea economiilor prognozate sunt calculate temeinic de capitaliştii ăştia de la Banca Mondială care habar n-au de politica de pe Dâmboviţa şi continuă să pretindă fair play.

Până verifică ministrul Justiţiei vestea cu tentativa de mătrăşire a licitaţiei, mai avem una. Nenea Tuleaşcă a avut grijă sa primească locuinţă în Bucureşti ca să se poată ocupa de 'afacere', chiar dacă lista de aşteptare era foarte lungă şi existau criterii care nu i-ar fi permis primirea unei astfel de facilităţi locative.
.
2. Florin Stanciu este un client mai vechi al PENITENCIAR!. Despre acest domn am mai discutat, fie direct fie atunci când s-a ivit ocazia. Ieri 28.05.2008, Stanciu s-a remarcat pentru că a intrat în panică şi a început să ameninţe cu mânia partidului, altă dată divină, mărunţii funcţionari ANP de pe la Resurse Umane. Motivul mâniei e că, deşi fără pile şi fără bani care să le întreţină, aceştia ar fi dispuşi să spună ce ascunde Stanciu în dosarul de cadre.
.
În articolul Semne de întrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP vă povesteam despre personajul Stanciu, cariera lui Florin şi pilele celui care a devenit din neant 'derector' de inspecţie penitenciară.
Din 2002 – până în 2007 se remarcă prin discreţia totală impusă de lipsa de activitate în Direcţia Medicală din MJ. În acest timp îşi vede de treabă şi se implică în activităţi conexe precum firma OPINFO CENTER srl deşi ca funcţionar public ar fi trebuit să se abţină.
În 2006 se prezintă încrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante în jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). Însă soarta îi e potrivnică şi
obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc
ambiţiile.
După jenantul eşec, în mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, în pofida celui pe care tocmai îl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, în acea perioadă numirile pe sub mână erau o practică avizată ministerial având în vedere că ai ministrului consilieri se angajau unul pe altul schimbându-şi poziţiile de candidat cu cele în comisia de concurs.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfârşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP)
... (sursa:
link)
Florin Stanciu a intrat în panică ieri, când inspectorii primului ministru s-au interesat de promovarea suspectă a augustei sale persoane în condiţiile unui dosar mai slab decât al ultimului angajat pe bune al ANP. Pentru că Stanciu nu a avut curaj să se certe cu mai marii dumisale a coborât opărit pe scări şi a început să ameninţe personalul Direcţiei de Resurse Umane.
.
Se vede că siguranţa de paradă a lui Stanciu a dispărut odată cu Marius Iosif şi secretarul de stat Mocuţa Gheorghe. I se verifică, în sfârşit, doarul de personal şi... surprinzător, evidenţa operativă a poliţiei. Se pare că problemele de dosar sunt reale şi că motivaţia introducerii unei modificări legislative care să permită păstrarea infractorilor ca angajaţi ANP este mai mult decât transparentă.
.
P.S.1.: Începem numărătoarea?
.
P.S.2.: Până vă hotărâţi, documentăm afacerea Skoda 2007? Tot domnul Tuleaşcă e protagonist?
.
P.S.3.: De ce face Florin Stanciu anticameră pe la MJ de câteva zile (după care se duce să zbiere la indisciplinaţii care îi spun povestea)? De ce şi-a luat Stan Petre, măsluitorul cu capul roşu, concediu tocmai când a venit controlul?
.
Link-uri utile:

miercuri, 28 mai 2008

Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi lecitină

"Reiterând importanţa pe care domnul ministru o acordă sistemului ANP", având în vedere "efortul deplasării efectuate", dar "procedând la efectuarea unui inventar al problematicii existente" şi promiţând "elaborarea unei strategii şi a unui plan strategic de acţiune pe termen mediu", farmacistul şef al Ministerului Justiţiei, domnul Buică, ne-a prescris ieri, deopotrivă celor din sistem şi ministrului însuşi, una bucată pilulă de lecitină lemnoasă să ajute memoria scurtă a muritorilor de rând.
.
Posteritatea va consemna, cu siguranţă, alături de hotărârile conferinţei de la Ialta, şi documentul de poziţie de la Marshal unde, după un drum istovitor, făcut în condiţii mai dificile decât ale de ipohondrului ăla de Roosevelt, sub ploaia de V2-uri lansate de naziştii aia de la PENITENCIAR! şi de aliaţii din Axa sindicatelor, s-au trasat în cel mai pur limbaj "diplomatic" viitoarele demarcaţii ale sferelor de influenţă a puterilor care domină sistemul penitenciar:

1. Regatul Unit al Graiului de Lemn, reprezentat atât de regină cât şi de ambasadorul Radu Buică, acest Churchill contemporan mâzgălitor de concluzii ale misterioasei întâniri, a "punctat" încă din "alocuţiunea de început" că, după ce "a recuperat procedurile de urmat de către ţara noastră în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare" , "urmează a le fi acordat maximul de atenţie cuvenit" şi "ANP-ului, sistemului penitenciar în sine" (îmi place exprimarea asta kantiană), "respectiv cu asumarea de către ministerul justiţiei a rolului de organism coordonator" (fenomenal! mulţumim frumos pentru favoare!).
.
Adică după ce experţii misiunilor de peer review au fost 'pacăliţi' de progresul fenomenal în îndeplinirea celor 4 benchmark-uri - un CSM responsabil, un proiect de cod de procedură penală excepţional, de nu mai ţin pasul cu el nici membrii comisiei de elaborare, nici site-ul MJ-ului, o ANI funcţională, o jurisprudenţă unitară şi neiertătoare cu marea corupţie şi mecanisme de corupţie la nivel local blocate încă din faşă, mai marii ministerului se pot apleca liniştiţi, declarativ e drept, asupra problemelor sistemului penitenciar. (e o glumă domnu' Stan - în realitate lucrurile stau destul de rău)
.
"Procedând la efectuarea unui inventar al problematicii existente", zice Churchill, se va "organiza un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al ANP", se vor organiza "concursuri pentru ocuparea posturilor vacante existente la nivelul întregului sistem penitenciar", "se va proceda de asemenea la elaborarea unei strategii şi a unui plan strategic" şi "se vor purta discuţii"....

...şi bla bla, aşa că "procedăm" şi noi mai departe cu celelalte "alocuţiuni":

2. Uniunea Republicilor Detaşate Iosifiene, reprezentată de provizoriul Şpaiuc, acest Molotov al regretatului Staliosif, "a vorbit despre importanţa conlucrării între conducerea ministerului, conducerea ANP, conducerile unităţilor din ţară şi sindicate". Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ... No comment.

3. Statele Unite ale Limbiştilor, reprezentate de domnul Dumitru Limbă-dulce Nădrag, acest Socrate iubitor de a pupa dosul şefilor în agora, şef la Penitenciarul Spital Poarta Albă, nu ne-au dezamăgit nici de această dată fiind primele care au dat o "replică" vânjoasă "întârind afirmaţia că ANP-ul este cea mai mare instituţie a ministerului de justiţie" şi prezentând "rugămintea ca eforturile depuse în ultima vreme să se şi concretizez în beneficiul sistemului".

4. Republica Prisoseză, reprezentată de şefii micilor colonii magrebiene caracterizate de mica lor miză de afirmare naţională, s-a remarcat prin mici declaraţii de prisos, perfect inutile şi minore ca importanţă. De exemplu, ne zice domnul Valentin Sorescu, micul şef al tribului Jilăvean, Penitenciarul Bucureşti Jilava "ocupă o suprafaţă de 48 de ha, şi are în exploatare o fermă de 12 ha în judeţul Giurgiu".
.
După ce ne-am lămurit că Budapesta nu e capitala României, aflăm că micul domn Feodorof "s-a referit la situaţia hotărârilor judecătoreşti ce conferă drepturi băneşti salariaţilor unităţii, care au procedat (n.r.: iar au procedat măi?) la executarea silită a acestora, cu termen fixat pentru 24 iunie 2008 (n.r.: incredibil!)".

"La finalul discuţiilor", notează Churchill, "s-a remarcat faptul că, în ciuda dificultăţilor excelente, nu au existat evenimente negative majore în sistem" şi "s-a exprimat convingerea că sistemul penitenciar din ţara noastră nu se află pe un loc codaş în Europa, însă e necesar ca lucrurile să se îndrepte în direcţia bună, cu adoptarea de strategii valabile pe termen mediu".
.
În urma acestor decizii absolut surprinzătoare şi cu satisfacţia că albanezii, kosovarii şi moldovenii sunt mai de c.c.t decât noi, cei prezenţi au "procedat" la o altă lungă şi istovitoare călătorie înapoi către ţările lor.

The End.

***
Traducere în limba română:
Nu, nu am înnebunit. Toate citatele de mai sus apar într-un document de 3 pagini redactat de consilierul MJ, Radu Buică, numit pretenţios Aide Memoire (adică un fel de sinteză a discuţiilor între Ministrul Justiţiei, şefii ANP şi directorii de penitenciare de la Hotel Marshal din 26.05.2008), pe care il aveţi ataşat la această postare (vezi imaginile).

Lăsând la o parte stilul inept de prezentare, am constatat, fără surprindere, că nimic nu e nou sub soare. Întâlnirea a fost o simplă deplasare turistică la Bucureşti, ministerul, ca de obicei, a servit fraierilor din sistem o listă lungă de lozinci şi eterne promisiuni, conducerea ANP a răsuflat uşurată că nu s-a discutat nimic pe bune, clamând ca prioritate comunicarea şi spunând 3 prostii în două cuvinte, grupul parveniţilor a profitat de ocazie să mai perie şefii, iar cei mai mulţi directori de penitenciare au fost ca de obicei blocaţi în micile lor mize (le cade gardul, nu le merg broaştele de la uşi etc).
.
Cu un ministru care a dovedit o oarecare disponibilitate pentru problemele ANP-ului (deşi s-a mişcat teribil de încet în raport cu ANP-ul, s-a dovedit evaziv şi nehotărât, şi a "procedat" :-) la un discurs lipsit de conţinut la această întâlnire), directorii de penitenciare au ratat, din nou, o şansă de a spune ceva cu sens şi substanţial cu privire la funcţionarea sistemului.

Având în vedere că, organic, funcţiile de conducere din sistemul penitenciar anihilează cel mai adesea orice urmă de demnitate şi de personalitate, dizolvă orice opinie personală şi curaj de a o susţine, sugerăm domnului ministru să invite şi sindicatele sau societatea civilă la discuţii cu privire la reformarea sistemului penitenciar.

P.S.: Domnule Buică, vă sugerez respectuos să nu mai scrieţi dumneavoastră astfel de documente. Nu e o pagubă că vă faceţi de râs, însă vă bateţi joc de imaginea ministerului, perpetuaţi o cultură a limbilor exotice de lemn şi jigniţi inteligenţa, stilul şi gramatica celor cărora le trimiteţi astfel de documente hârtie igienică.
.
Acum, ca să înţelegeţi de ce v-am comparat cu Churchill, ataşez exclusiv pentru dumneavoastră notele scrise de acesta la celebra, dar tot atât de secreta, întâlnire de la Ialta. Diferenţa constă în capacitatea de sinteză. În rest, şi acest document e neinteligibil. E adevărat, pentru că e scris urât; al dumneavostră pentru că e scris în stil de bătrân activist comunist care se chinuie să nu spună nimic în cea mai pură limbă de stejar. Pentru binele sistemului penitenciar sper că stilul de exprimare vă aparţine dumneavoastră şi nu vorbitorului.
.
Vă urez dificultăţi excelente şi mulţumim pentru efortul scrierii efectuate!

P.P.S.: Îl salut pe Pălmaşul, noul membru al echipei care prestează la http://www.penifest.blogspot.com/, şi îi mulţumesc pentru informaţii.

marți, 27 mai 2008

Ministerul Justiţiei în presa zilei

I. Actualul ministru admite că fostul s-a jucat de-a justiţia pe banii contribuabililor...
.
În 12 mai scriam în articolul Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu despre primele fabuloase din justiţie. După cum era de aşteptat tânărul fost ministru a sărit ca ars şi a susţinut sus şi tare că e vorba despre o campanie de dezinformare. După care s-a răzgândit puţin:
.
In cele 240 de zile, cat a rezistat in functia de ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu a dat celor aproximativ 400 de angajati ai ministerului peste o mie de stimulente financiare. 600.000 de euro au fost impartiti unor functionari de la minister, acestia fiind rasplatiti pentru munca sustinuta pe care au depus-o.
Fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu s-a dovedit extrem de generos in cele opt luni de mandat, acordand subordonatilor din minister nu mai putin de 1.065 de stimulente financiare. Valoarea totala a recompenselor s-a ridicat la 2.174.043 de lei, adica aproape 600.000 de euro.
Desi am cerut nominal lista celor care au fost recompensati de fostul ministru, purtatorul de cuvant al institutiei, George David, s-a incurcat in explicatii si ne-a sugerat sa revenim cu o noua adresa. "Daca nu sunteti multumit de raspuns, deocamdata asta este. Spuneti acest lucru si o sa vedem ce putem face".
Cu toate neregulile constatate, ministrul Predoiu nu a dispus nici o ancheta cu privire la stimulentele acordate in mandatele anterioare, "dar evalueaza aceasta posibilitate". In acest moment, primele pe banda rulanta de la MJ sunt suspendate.

Dispret fata de lege
Iulia Scantei a plecat in decembrie anul trecut de la minister, dupa ce a devenit notar public, dar nu si-a depus declaratia de avere cand a parasit postul, desi legea o obliga: "in termen de cel 15 zile de la data incheierii mandatului sau a incetarii activitatii, persoanele prevazute de lege au obligatia sa depuna o noua declaratie de avere si declaratia de interese".
In urma cu doua saptamani, Tudor Chiuariu contesta suma uriasa pe care a alocat-o pentru premieri, sustinand ca informatia este falsa.
Actualul ministru a fost insa nevoit sa dezvaluie suma din banii publici astfel risipita: 600.000 de euro. (sursa: Romania Libera, 27.05.2008)
Aşteptăm, fără prea mari speranţe, rezultatele anchetei dispuse de ministrul Predoiu. Cred că priorităţile politice vor dicta, cel mai probabil, concluzii fără impact.
.
II. Bogdan Găurean, altă beizadea politică aciuată pe la justiţie, recunoaşte că mânăreşte funcţii
.
Acest Marius Iosif de ONRC a fost şi dumnealui parte din echipa Q-ară. Deloc surprinzător a aplicat aceleaşi metode în instituţia pe care a 'condus-o'. Maziliri politice, îndepărtarea celor care comentează şi pile pentru şefi politici. Mai jos veţi vedea ce pilos şi meseriaş se dă dumnealui pe mess:
.
„Eu sunt omul de bază al lui Bogdan Olteanu“, „am acces direct la premier dacă e nevoie“, „să nu ai emoţii. Nimeni cât e Tăriceanu premier nu mă poate mişca“. Aşa se laudă, într-o conversaţie pe Messenger, Bogdan Găurean, 28 de ani, director adjunct al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Găurean a fost numit în 2007 de către fostul ministru Tudor Chiuariu şi aprobat de către premierul Tăriceanu pe postul de consilier personal al ministrului Justiţiei.
El constată, cu cinism, că nu va sări nimeni în apărarea celor concediaţi, întrucât cei rămaşi vor spera că vor fi menţinuţi pe posturi, şi îi explică interlocutorului său că „lumea trebuie să înţeleagă că registrul are şef“. După ce i s-a atras atenţia că a penalizat Registrul comerţului, Găurean dă un răspuns lămuritor: „Care e problema dacă ar fi aşa? Până acuma sunt zece schimbaţi şi nu a chiţăit nici unul. Zece în patru luni“.
Contactat telefonic, Bogdan Găurean ne-a confirmat faptul că adresa de Yahoo! care apare în dreptul discuţiilor de pe Messenger este a lui. Întrebat în legătură cu conţinutul acestor convorbiri, Găurean ne-a declarat: „E o făcătură ordinară. Aceste discuţii nu au avut loc niciodată. (sursa: Cotidianul, 27.05.2008)
Deloc imprevizibil şi Găurean zbiară ca din gură de şarpe că e victima subversivilor. Prorocim că va urma o debarcare discretă şi fără reproşuri grele la care vom fi prezenţi ca să ţinem scorul şi AMR-ul.
.
Precizăm, pentru cei care nu ştiu, că Bogdan Găurean este naşul profesional al lui Bogdan Costaş cel adus la ANP în funcţia de Director, evident împuternicit, al Direcţiei Economic - Administrative. Şi lui Bogdan Costaş i s-a făcut loc pe jilţ cu preţul carierei unui profesionist. Deci acelaşi modus operandi la comandă politică.
.
III. Întâlnirea cu directorii din ANP - un 'eveniment' anonim
.
După cum era de aşteptat problema penitenciarelor, subiect al unei întâlniri politicoase, în care ministrul s-a străduit să convingă de bune intenţii oameni care aud asta de-o viaţă, nu a produs nici o impresie.
.
Comunicatul MJ este formulat pe acelaşi ton politicos şi promiţător. Rămâne de văzut dacă această discuţie nu va avea finalitatea memorandumului de la 01 aprilie 2008 care a rămas o hârtie fără sens.
.
Nici măcar site-ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care după căderea lui Iosif abundă de informaţii, neutre e drept, despre ce se mai întâmplă la capitolul întâlniri ale directorului general, nu a spus o vorbă.
.
Link-uri utile:

PS. Mâine vă povestim în amănunt ce s-a discutat la întâlnirea cea de taină.

Despre viitorul şef al penitenciarelor - un dialog deschis de cititori

Ne aşteaptă un concurs. Un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am vrut să deschidem acest subiect, dar cititorii ne-au luat-o înainte. Şi, cred, au exprimat aşteptările noastre mai bine decât puteam noi să o facem. Sper ca această discuţie să nu se oprească aici.
.
Vom trimite postările referitoare la acest subiect şi ministrului Justiţiei. Protejate de anonimat, părerile formulate aici nu suferă de neghiobia formalismului, de servilismul şefilor de penitenciare şi de limbajul de lemn pe care încă îl mânuim în comunicarea pe verticală între structurile Ministerului Justiţiei.
.
Mai jos aveţi, cred, cele mai bune două comentarii privind profilul directorului general al ANP şi răspunsul nostru la acestea:

Profest spune:

"Nu il putem alege, dar macar putem sa ii schitam portretul robot? Sa facem un mic exercitiu de imaginatie si sa incercam sa facem profilul directorului general al ANP si, dupa chipul si asemanarea sa, al directorilor de asezaminte de detinere.
Eu unul imi imaginez un director general inscris in urmatoarele coordonate:
1. sa fie o persoana instruita atat in domeniul juridic, dar mai ales in management - si daca se poate modern, nu planificari din alea vechi scrise cu creionul rosu;
2. sa aiba puterea de a delega competentele unei echipe de adevarati specialisti, competenti in problemele specifice ale directiilor si serviciilor pe care le conduc;
3. sa isi dea frau liber sentimentelor doar acasa, sau doar in cazuri in care tin exclusiv de persoana sa;
4. sa aiba viziune reala globala asupra sistemului, sa imagineze planuri viabile de viitor pe termene scurte, medii si lungi, in functie de necesitatile reale ale sistemului;
5. sa fie platit cu sume mari de bani pentru ca daca va fi asa, cu siguranta le merita.

Daca mi se permite si putina utopie, as dori sa fie ales in urma unui concurs onest, organizat, de preferinta, de o firma de resurse umane specializata, sa nu aiba nicio ruda in sistem, sa aiba intre 38 si 45 de ani...si cam atat. Presupun ca o sa comentati ceva de genul... si ce frumos canta porcul!!! Dar va rog sa imi dati voie sa visez si eu cu ochii deschisi!"

Anonim răspunde:
"Nu te va contrazice nimeni si asta pentru ca abilitatile, calitatile, competentele pe care le-ai enumerat sunt minime si de bun simt. In schimb eu, personal, dar cred ca si echipa
Penifest - poate gresesc :))) - vom avea foarte mari asteptari de la viitorul director general al ANP. Cu cat timp mai repede va prelua functia din mainile lui Spaiuc, cu atat mai bine! Este firesc sa avem asteptari de la cei care ne conduc. Salariile impresionante, drepturile pe care le au, facilitatile de care beneficiaza si, in final, puterea care le este acordata justifica in egala masura asteptarile noastre, nu crezi?
La fiecare schimbare a directorului general ne incurajam reciproc spunandu-ne: mai rau de atata nu se poate! ... si uite ca se poate...
Incredibil faptul ca ministrul Justitiei a hotarat sa schimbe destinele penitenciarelor. Va fi, probabil, pentru mult timp amintit pentru faptul ca a incetat sa raspunda comenzilor si interventiilor politice ale partidului care i-a conferit prerogativele pe care le are. Parerea mea este ca si Dumnzeu are o limita! Minunea s-a intamplat, este persoana careia ii datoram sansa de a schimba cu adevarat ceva in acest sistem. In primul rand, cred ca schimbarea trebuie sa vina de la noi. Acest blog si echipa Penifest ne-au dovedit ca "se poate"... coeziunea colectivului, vocea sau accesarea in tacere, pe intuneric, acasa a sutelor de angajati a reusit sa schimbe ceva. Acum ca "lupul cel rau" a plecat, e randul nostru, acolo unde muncim, fiecare se dam tot ce este mai bun pentru acest sistem. Si cred ca suntem constienti ca in primul rand ne va fi noua mai bine, nu?
Una peste alta, in loc de concluzie...cred ca ceea ce i s-a intamplat "idiotului de la anp" - "fostu' dumitale sef, domnu' stan!"- ar trebui sa ridice mari semne de intrebare pentru toti cei care ocupa, pe blat sau chiar pe propriile lor merite, o functie de conducere in sistemul penitenciar. Atitudinea - vorba domnului Bala- exista! Si este tocmai aceasta atitudine a noastra care a dus la o schimbare.
Sunt convins ca cine va prelua conducerea ANP va fi mai chibzuit si mai transparent altfel...va tine capul de afis al Penifest-ului, nu?"
.
famiglia Muşat îşi dă cu părerea:
Nu am a comenta prea multe cu privire la conţinutul celor spuse de colegii noştri. Din punctul meu de vedere aşteptările sunt legitime şi de bun simţ. Aş creiona, însă, mai accentuat priorităţile, defalcate pe succesiunea întregului proces de recrutare a viitorului director:

1. Ministerul Justiţiei este obligat să schiţeze profilul aşteptat al directorului general ANP pe baza unor analize sistemice ale administraţiei penitenciarelor. Aşadar, primul pas este evaluarea punctelor slabe ale sistemului la nivel de politică generală. Analizele de pe acest blog, din presă şi ale societăţii civile au scos în evidenţă, fără pretenţia de a fi o hartă exhaustivă şi în detaliu a vulnerabilităţilor sistemului, priorităţile de urmat:
a. creşterea nivelului de integritate (având în vedere: nepotismul devenit organic - aproape 1/2 din angajaţi se află în relaţii de rudenie, practicile discreţionare şi netransparente de detaşare, transfer şi premiere sau favorizarea unor categorii profesionale cu privire la accesul la funcţii de conducere - am în vedere magistraţii, în primul rând);
b. creşterea nivelui de transparenţă a întregului sistem (relaţia de cauzalitate între transparenţă şi bunul mers al sistemului este difuză, însă realitatea ne-a demonstrat, şi nu vorbesc doar de sistemul penitenciar, că o dată cu creşterea gradului de transparenţă scade nivelului abuzului şi al lipsei de profesionalism. Chiar dacă ne place sau nu, chiar dacă avem încredere sau nu în presă sau în societatea civilă, chiar dacă transparenţa se întoarce pe termen scurt împotriva sistemului, limitandu-ne fiecăruia dintre noi confortul asigurat de penumbra şi izolarea în care bălteşte acest sistem, presiunea publică este unul din cele mai eficiente moduri de blocare a incompetenţei, furtului şi comportamentelor discreţionare. Cel mai simplu exemplu este acest blog, care, fără falsă modestie, a generat o reacţie publică de indignare şi a dărâmat un director general care se credea stăpân pe ANP ca pe propria moşie.)
c. îmbunătăţirea comunicării interne, deopotrivă formale şi informale (lipsa de implicare, dezinteresul angajaţilor sistemului sunt o consecinţă directă a unui nivel minim, superficial de comunicare intrasistem. Atitudinea activă faţă de locul de muncă, cu tot ce implică el - muncă de calitate, rezultate sustenabile, reinserţia socială a deţinuţilor, confortul psihic şi material al angajaţilor etc. -, poate apărea numai în măsura în care angajaţii preiau responsabilităţi, participă la procesul de luare a deciziilor, sunt consultaţi şi sunt trataţi nediferenţiat. Or asta înseamnă comunicare mai bună, în sensul cel mai larg;
d. operaţionalizarea unui sistem de evaluare a muncii unitar şi corect (ştim toţi câtă ură şi ce frustări ne produce fiecăruia dintre noi, pe drept sau pe nedrept, modul în care sunt apreciaţi profesional sau material colegi de ai noştri. Adesea trăim cu senzaţia că avantajele lor, profesionale sau materiale, sunt exclusiv rezultatul înţelegerilor subterane, bazate pe trafic de influenţă sau simpatii personale. Un sistem de evaluare a performanţelor noastre, transparent, accesibil din timp, cu indicatori clari, aplicat unitar şi corect ar scădea nivelul nemulţumirilor noastre şi, implicit, ar asigura o funcţionare mai coerentă şi mai relaxată a întregului sistem birocratic);
e. îmbunătăţirea performanţelor serviciilor de intervenţie psihosocială (cifrele şi realitatea din sistem ne arată că
sistemul penitenciar a eşuat în misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor. Proasta gestionare a resurselor umane la nivelul serviciilor de intervenţie psihosocială, care a condus la o deprofesionalizare accelerată, elaborarea şi implementarea haotică a programelor de reintegrare socială şi raporturile viciate dintre angajaţi şi deţinuţi sunt câteva din cele evidente obstacole pentru îndeplinirea misiunii sociale asumate programatic de sistemul penitenciar);
f. gestionarea raţională a resurselor financiare disponibile (şi vorbesc aici de unele din cele mai grave probleme cu care se confruntă ANP-ul datorită incompetenţei echipei actuale:
ANP nu are capacitatea de a efectua o planificare bugetară, resursle accesate asigură doar minimul necesar, ritmul investiţiilor şi al dotărilor nu corespunde nevoilor operaţionale curente, aproximativ 70% din bugetul total al serviciului penitenciar fiind alocat cheltuielilor de salarii, veniturile obţinute din munca cu deţinuţii sunt nerelevante, sistemul existent privitor la finanţarea activităţii unităţilor subordonate nu este echitabil).
g. creşterea/menţinerea siguranţei deţinerii prin mijloace tehnice moderne de supraveghere şi realocarea resurselor umane către sectoare deficitare.
Nu este un secret pentru nimeni că violenţa este o realitate prezentă în penitenciarele româneşti, iar posibilităţile de reducerea a criminalităţii în detenţie sunt puţine.

2. Pe baza profilului determinat, Ministerul Justiţiei are obligaţia elaborării unei metodologii de concurs care să răspundă cerinţelor profesionale create de nevoile sistemului, să să ofere posibilitatea accesului neîngrădit la concurs şi să suscite cât mai puţine (sau deloc, în mod ideal) suspiciuni privind corectitudinea acestuia.
Concret, cred că ar fi indicate ca cerinţe privind candidatul sau condiţii pentru desfăşurarea concursului:
a. filosofia/viziunea de dezvoltare a sistemului penitenciar pe perioada mandatului (Ex.: eu, Xulescu îmi propun ca în mandatul de director general să transform sistemul penitenciar în unul din cele mai moderne instituţii din punct de vedere tehnic prin introducerea sistemelor de supraveghere electronice în toate penitenciarele din ţară; sau, eu, Yculescu, îmi propun în mandatul meu să transform sistemul penitenciar într-un serviciu social performant şi să scad rata recidivei cu 8-10 procente...etc.)
b. obligativitatea proiectului managerial pe termen mediu şi lung, defalcat pe sectoare de activitate, obiective şi acţiuni, cu termene precise şi indicatori de performanţă clari;
c. teste psihologice, teste de integritate şi teste de inteligenţă;
d. teste de limbă străină;
e. condiţii de participare cât mai laxe (mai concret, să nu fie micşorată în mod aberant aria de recrutare prin condiţii de vechime mare, de profesie, înălţime şi alte trăznăi);
f.
interviu pe baza proiectului managerial;
g. comisie de concurs externă, desemnată de o firmă de resurse umane specializată.

3. Având o metodologie clar definită ne revine nouă sarcina (fiecăruia dintre noi, blog-ului, sindicatelor) să identificăm cât mai multe persoane care corespund profilului dorit şi să le încurajăm şi sprijinim să concureze, astfel încât aria de selecţie să fie cât mai mare iar calitatea concurenţilor să fie cât mai ridicată. Avem deja o experienţă extrem de nefericită cu Consiliul Superior al Magistraturii, care ne-a arătat că formele democratice de selecţie nu sunt suficiente în lipsa materialului uman de calitate.

4. După încheierea concursului şi desemnarea câştigătorului, contractul de muncă trebuie încheiat pe baza proiectului de management asumat, cu indicatori de performanţă, posibilitate de evaluare managerială şi de reziliere a contractului înainte de termen în lipsa rezultatelor promise.
***
Nu ştiu dacă am reuşit să fiu coerent, realist sau adecvat. Ce mi-aş dori este ca cititorii să participe la această dezbatere în scurtul timp în care a mai rămas până la anunţul oficial al scoaterii la concurs a postului.
.
Vom încerca, aşa cum am promis, să trimitem postările pe acest subiect ministrului Justiţiei, mai ales că, având în vedere comunicatul lemnos şi găunos pe care l-a dat Ministerul Justiţiei cu privirea la întâlnirea de aseară dintre domnul Predoiu şi directorii de penitenciare, credem că adunarea a decurs în stilul clasic lasa-ma sa te las, da' şefu să trăiţi şi avem mici probleme, da' în frunte cu dumneavoastră vom duce penitenciarele pe culmile progresului. (În măsura în care vom avea informaţii vom reveni cu amănunte.)

luni, 26 mai 2008

Penitenciarul Spital Poarta Albă în vremea lui Nădrag Limbă-Umedă

Dumitru Nădrag este directorul împuternicit al Penitenciarului Spital Poarta Albă. Acest adevărat Nădrag este, în felul dumnealui, un performer. Poate să sărute dosuri de şefi fără să aibă nevoie de lămâie. Nu are greţuri şi nu are scrupule. Aşa vieţuieşte dumnealui ca ofiţer de penitenciare.
.
Probabil că nu ştiţi cine este personajul pentru că n-a făcut vreo faptă măreaţă. Nădrag este cel care s-a ridicat să laude prestaţia penibilă a lui Marius Iosif la bilanţul ANP pe anul 2007. Nădrag trăieşte în locuri umede şi umbroase şi practică iubirea de dosuri de şefi.
.
Dumitru Nădrag n-are probleme de gen, specie şi titlu. Poate să salute milităreşte în timp ce zâmbeşte marinăreşte şi aruncă o bezea abia simţită lui, să zicem, Florin Stanciu – şeful Q-ar al Inspecţiei Penitenciare. Care,
Florin Stanciu, să zicem, venise în control. După care, pentru intimitate, îl invită în biroul propriu pentru o toaletare ca la carte a zonei al cărei nume îmi e ruşine să-l rostesc.
.
Whisky-ul apare alături de cafeluţă şi începe discuţia. Întrebările se înmoaie treptat în timp ce răspunsurile se întăresc, iar uitarea se aşterne peste scopul şi durata vizitei celui care a lucrat la Ministerul Justiţiei ca să descopere că-i plac
funcţiile de şef la penitenciare (Florin Stanciu, domnu’ Stan – iar v-aţi pierdut).
.
Veniseră inspectorii să întrebe despre deţinuţii plimbaţi pe banii statului pe la Penitenciarul – Spital Poarta Albă. Un telefon scurt şi prietenos către domnul Stan Petre, director adjunct prin ANP, îi convinge pe inspectori că detaşarea propriei persoane e un rău mai mare decât banii statului aruncaţi pe apa sâmbetei.
.
Întrebările legate de suma/caz pentru care a fost negociat contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate rămân fără răspuns în timp ce masa este pregătită pe insuliţa aceea drăguţă, pe care cică ar fi stat şi Ovidiu (un poet care a murit de mult, domnu' Stan). Sumele negociate acoperă o aspirină ş'un pic, dar plimbarea de bolnavi închipuiţi pe acolo face bine (e doar de kiki).
.
Deţinuţii VIP se simt mai bine decât Bivolaru în detenţie la Severin în penitenciarul mânuit de acest Houdinni specialist în pupicuri dorsale. Învoirile sunt acum la îndemână şi tariful perceput nu e mare. Nume precum Mihai Goşu, Vladimir Vîlceanu sau Florian Rădulescu, deţinuţi aciuaţi la Penitenciarul Spital Poarta Albă, sunt pe lista VIP pentru care cetăţenii rude plătesc, spun gurile rele.
.
Achiziţiile sunt un El Dorado modern sub mâna lui Nădrag. Nimeni nu ştie exact ce se cumpără, de ce se cumpără şi care este preţul plătit. Desigur acte se fac dar realitatea este încă un mister. În acest timp cresc vile şi spălătorii auto prin oraşele turistice apropiate localităţii penitenciar – Poarta Albă.
.
Pontajele sunt măsluite artistic pentru prietenii şi colaboratorii lui Nădrag. Toţi la grămadă, pretenarii lui Nădrag, sunt cantonaţi cu activitate pe secţia TBC, unde sporurile fac salariile să crească exponenţial. Un sigur exemplu este şoferul Ibadula Erdin, care obţine un respectabil 4200 RON pe lună (aproape cât ministrul justiţiei dar de 5 ori mai puţin decât şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor).
.
Foştii deţinuţi sunt atât de mulţumiţi încât ţin să-l viziteze periodic cu braţele încărcate de daruri. Ion Şerban zis Marlboro îl mai vizitează discret pe Nădrag. Câteodată doar livrează şi pleacă dar are zile când stă exact pe scaunul pe care stă, să zicem Florin Stanciu, cel care uită de ce vine şi pleacă ca să uite ce vede în inspecţie.
.
Dacă vorbeşti cu Nădrag auzi numai nume de directori generali şi miniştri care mor dacă nu-l văd cel puţin odată pe săptămână, şi care se tem să nu li se prăbuşească şandramaua fără expertiza marinarului care s-a făcut temnicer tocmai ca să se ocupe tot cu treburi umede... pentru binele propriu. Ca orice om mic Nădrag ţine să facă paradă cu pile şi închipuiri în căutare de prestanţă.
.
PS. Nu uitaţi de invitaţia la conferinţă.

duminică, 25 mai 2008

PENITENCIAR! va invita la Conferinta nationala "Penitenciare in deriva"

Echipa PENITENCIAR! anunţă organizarea Conferinţei Naţionale "Penitenciare în derivă", în data de 26.05.2008 la ora 12.00, la Hotel Marshal, strada dr. Emanoil Bacaloglu, nr. 2, Bucureşti (în spate la Teatrul Naţional), sub înaltul patronaj al Ministerului Justiţiei din România.
.
Cei care doresc să participe sunt rugaţi să trimită la adresele relatiipublice@just.ro, presa@just.ro şi blogpenifest@yahoo.com o scurtă prezentare a problemelor despre care nu vor discuta, în spatele uşilor închise şefii din justiţie şi penitenciare.
.
INTRAREA ESTE LIBERĂ! Nu avem secrete şi nu avem motive să ne ascundem. Rugăm participanţii să nu deranjeze întâlnirea confidenţială organizată de Ministerul Justiţiei.
.
Sunt invitaţi la conferinţă:
  • dl. Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei - care coordonează workshopul despre seducerea şi abandonarea sindicatelor;
  • dna. Iulia Scântei, civil - prezintă o scurtă prelegere pe teme de resurse umane şi stimultentologie;
  • dl. Mocuţa Gheorghe, rănit - îşi va plânge pierduta demintate pe soundtrack-ul celebrului The Godfather;
  • dl. Marius Iosif, încă judecător - prezintă raportul pentru 'activitatea' prestată în funcţia dăruită de ministrul Q-ariu;
  • dl. Gheorghe Şpaiuc, interimarul - coordonează şedinţele de lucru pe tema linişte, bani şi soţie cu pile;
  • dl. Petre Stan, şi el p-acolo - nu va găsi sala de conferinţe (rugăm şoferul să-l însoţeasă);
  • dl. Marin Dumitru, manager cu diplomă de doctor - ne pierde timpul cu prezentarea noii sale lucrări de doctorat: "Finanţele şi logistica penitenciarelor. Apoplexia economică în ritm politic"
  • dl. Florin Stanciu, habarnist - despre inspecţia penitenciarelor ca demers praxiologic (nu citiţi domnu' Stan - e vorba despre o ramură a ştiinţei care studiază structura generală a acţiunilor umane şi a condiţiilor eficacităţii acestora);

Fostul ministru al justiţiei, dl. Tudor Q-aru, va servi apă, cafele şi sucuri participanţilor, sponsor fiind stăpânul dumisale politic, dl. RF.

Îl rugăm pe domnul Dumitru Limbă-dulce Nădrag, komandant - împuternicit la Poarta Albă - Spital să se abţină a săruta discursiv dosurile ştabilor. Sugerăm să se limiteze doar la cel care trebuie să-i prelungească împuternicierea.

Dl. komandant Valentin Sorescu, este PR manager pentru acest eveniment şi responsabil direct de promovarea evenimentului. Cel supranumit Dinu Penitenciar Păturică va evita publicitatea directă şi de panou pentru că aceasta aduce comisii de disciplină la drum de... final de mandat de şef.

Participanţii se vor deplasa pe culoarul unic special organizat de către spionii dăruiţi justiţiei şi penitenciarelor de către patria noastră comună, România. Îi rugăm, pe această cale să fie atenţi cu 'docomentele'.

Sindicatele din sistemul penitenciar sunt binevenite cu precizarea că nu asigurăm umăr de consolare pentru ţeapa de la 01 aprilie 2008. Don Juanul, minister al justiţiei, după ce le-a avut în prima seara/lună se pare că nu le mai reaspectă. Ministerul Justiţiei s-a întors la soţia ANP care, se pare că, găteşte mai bine deşi n-are sare şi piper.

Şi totuşi... de ce întâlniri secret - confidenţiale?

Link-uri utile:

sâmbătă, 24 mai 2008

ANP - Sindicatele din penitenciare, seduse si abandonate

În data de 26.05.2008, la Hotel Marshal, comandanţii penitenciarelor româneşti şi şefii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor se vor întâni, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, pentru a discuta problemele serviciului penitenciar.
.
Sindicatele din penitenciare, parteneri sociali chipurile, nu sunt acceptate la această întâlnire de lucru pe motiv de "nu vrem scandal". Ministerul Justiţiei are însă alte motive să nu accepte sindicatele la aecastă întâlnire.
.
Primul motiv este constatat deja de consilierul ministerial Radu Buică, căruia îi mulţumim pentru fidelitatea pentru blogul nostru. Sindicatele ştiu ce vor şi nu mai sunt dispuse să fie duse cu vorba. Promisiunile, protocoalele şi memorandumurile nu ţin loc de măsuri concrete şi asta îi pune evident în încurcătură pe şefii cei mari.
.
Motivul 2 este lipsa soluţiilor viabile având în vedere contextul economic, şi, dacă vreţi, politic. Pur şi simplu nimănui nu-i arde de problema penitenciarelor când bugetul de stat suferă şi ţara e în alegeri. Se trage de timp la greu şi se găsesc 'soluţii' în consecinţă.
.
Motivul 3, şi cel mai simplu, este lipsa de expertiză (ştiinţă în domeniu, domnu' Stan). Ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, s-a trezit cu o problemă la care nu se aştepta, după cum demonstrează discursul de investire. Nu are nici un specialist în penitenciare în echipa proprie, iar conducerea ANP nu este interesată să-l ajute.
.
Motivul 4 este lipsa de încredere în şefii de prin ANP, toţi cu pile politice şi toţi habarnişti. Ministrul ştie despre Gheorghe Şpaiuc, care a venit la Bucureşti pentru reîntregirea familiei, ştie şi despre Stan Petre - măsluitorul. La fel de conştient este de faptul că Marin Dumitru, îşi gestionează mai bine diplomele decât finanţele ANP, dar n-are ce face. Şeful de la Inspecţia Penitenciară, Florin Stanciu, este inutil pentru că aşa a fost de când se ştie.
.
Motivul 5 este mai curând o problemă de stil. Ministrul Predoiu, este un gentleman. Preferă o scuză penibilă de genul celei pe care a avut-o când primul ministru a căzut de pe scaun la aflarea salariului lui Marius Iosif, decât să facă 'scandal'. De asta profită şpaiucii, miticii şi petricii care îşi permit să fie, în continuare, indolenţi şi miserupişti.
.
Nu trebuie uitate nici promisiunile. Prima este respectarea memorandumului.
.
Sindicatele din penitenciare au semnat la 01 aprilie 2008, după două runde de discuţii, un memorandum cu Ministerul Justiţiei, care promitea să facă o comisie paritară în schimbul promisiunilor ferme că zilele Summit-ului vor fi liniştite.
.
Ministerul a făcut o afacere bună neangajându-se la nimic de fapt şi obţinând dezamorsarea unei stări conflictuale în care se declanşase deja conflictul de muncă. În acel context era avansat tot mai insistent scenariul unei posibile mişcări de protest, iar Marius Iosif, cel acuzat de lipsă de comunicare şi tact, nu dorea să facă nimic.
.
Previzibil, MJ nu a mişcat nimic, deşi sindicatele şi-au ţinut promisiunea. A fost linişte de Summit însă comisia "paritară" a rămas încremenită în proiect, deşi au trecut aproape 2 luni de la semanrea memorandumului. Problemele care ar fi trebuit soluţionate au fost deja uitate în vâltoarea sărbătorilor.
.
A doua promisiune este Concursul pentru funcţia de director general ANP.
.
La schimbarea din funcţie a lui Marius Iosif, ministrul justiţiei a promis că funcţia ocupată de acesta va fi scoasă la concurs în termen de 90 de zile, adică la jumătatea lunii august. Până acum nu s-a întâmplat nimic. Noi aşteptăm, sindicatele aşteaptă.
.
PS. Pentru a linişti spionii băgaţi în furii de articolul Primavara spionilor de jucarie, le promitem că vom povesti, într-un articol viitor, unde a uitat spionul cu nume de cod "BGB" hârtiuţa secretă şi cum se numeşte domnul a cărui protecţie a cerut-o. De ce a făcut copii ale documentelor secrete pe care le-a primit şi de ce le-a transmis celui căruia s-a plâns de persecuţii va fi foarte clar. Aşa că... VA URMA
.
Link-uri utile:

vineri, 23 mai 2008

Penitenciarul Arad în vremea lui Dan cel Ha(lch)in

Un tânăr comandant...
.
În 2006, când actualii şefi ai ANP picau concursuri pentru ocuparea unei funcţii de conducere, un tânăr supraveghetor din Tulcea devenea comandantul Penitenciarului Arad. Comisia de concurs s-a declarat minunată de capacitatea tânărului Halchin şi l-a pus fără rezerve pe lista celor care au fost admişi la funcţia de comandant de penitenciar. Marea speranţă albă îşi făcea loc în istoria temniţelor româneşti.
.
cu pile politice ...
.
Mai târziu, am aflat că tânărul Halchin este doar tânăr. Sclipirea văzută de comisia de concurs venea se pare din partea senatorului liberal Puiu Haşotti şi a ţinut doar atât cât a ţinut selecţia. Domnul Halchin a început, imediat după numirea în înalta funcţie, să se dea în stambă.
.
bate deţinuţi...
.
Deţinuţii care-l enervau pe Halchin se mai trezeau că fac chiromanţie de la distanţă zero, direct cu obrazul (adică îi plesnea, domnu’ Stan). La o şedinţă aproape a recunoscut că a bătut deţinuţii, crezând că la el se referă ministrul care, se pare, avea informaţii în acest sens. A scăpat ca prin urechile acului, doar pentru că a stat mai mult să se gândească la o scuză plauzibilă şi între timp s-a schimbat subiectul.
.
şi îşi terorizează subordonaţii...
.
După ce s-a plictisit de sportul ăsta, Halchin a găsit interesant a se distra cu directorul adjunct pentru educaţie, care i-a intrat în vizor pe motiv de prea multe activităţi educative. Şi distracţia asta s-a terminat repede pentru că adjunctul cu educaţia a făcut un atac cerebral, iar după revenire i-a pierit dorinţa să se mai certe cu Dan cel Ha(lch)in.
.
Următorul în vizor a fost liderul de sindicat Flonta, care, vinovat că şi-a făcut treaba, a trebuit să apară în faţa comisiei de disciplină după ce a dezvăluit excesele directorului cel Ha(lch)in. Flonta, după cum spuneam într-un articol anterior, a scăpat oarecum, dar conflictul continuă. Şi alţi subordonaţi au cunoscut toanele lui Halchin, dar sunt prea mulţi pentru a fi enumeraţi.
.
Recent a păţit-o grupa de intevenţie care a trebuit să suporte în grup 'nervii' directorului Penitenciarului Arad pentru că au îndrăznit să-l întrebe despre probleme de serviciu în vremea cafelei de dimineaţă. Răspunsul a fost pe măsură din partea acestora, ceea ce e lăudabil. Trist e că tânărul nostru nu a înţeles că nu aşa se relaţionează cu subordonaţii.
.
Halchin este cunoscut în Arad pentru beţiile de răsunet, pe care le trage prin barurile locale. Povestiri ale beţiilor acestuia circulă tot mai insistent, iar bătaia pe care a luat-o la ştrand este deja cunoscută de tot oraşul, deşi vânătăile nu se mai văd.
.
Dacă Dan Halchin s-ar fi purtat aşa la firma protectorului dumisale nu era nici un deranj. Problema este că tânărul, prin modul în care-şi face treaba, face rău tocmai ideii de promovare a tinerilor şi de împrospătare a unui sistem care nu are prea des şanse de acest gen.
.
P.S. Surse din ANP ne informează că Marius Iosif îşi viziteaza zilnic fostul loc de muncă, se închide în fostul său birou şi cere tot felul de rapoarte de activitate de la departamentele pe care nu a ştiut să le conducă pe vremea când era director general.
.
P.P.S. Luni 26.05.2008, la Bucureşti, directorii ANP şi comandanţii penitenciarelor româneşti se vor întâlni cu ministrul justiţiei pentru a discuta problemele sistemului penitenciar.
.
Link-uri utile:

***

Reacţia panicată, amatoare şi intempestivă a DPCMP la articolul Primavara spionilor de jucarie, este o poveste în sine. Vizite nocturn-matinale, scrisori de susţinere autoadresate, plânsete de crocodil şi vrăjitoare vânate vor face subiectul unui articol viitor cu şi despre SIPA - DGPA - DPCMP.