Powered By Blogger

Recent Posts

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

miercuri, 30 aprilie 2008

Ministerul Justitiei recidiveaza

Deşi ilegal, Ministerul Justiţiei angajează ofiţeri şi agenţi de penitenciare in aparatul propriu

Pe site-ul ministerului se anunţa ieri, 29.04.2008, că Ministerul Justiţiei organizează concurs pentru ocuparea unui număr de 12 posturi de funcţionar public cu statut special, vacante din aparatul propriu de lucru. Ascuns de ochii publicului apare sfios în anunţ şi statutul aplicabil proaspeţilor viitori angajaţi. Adică acela de ofiţeri şi agenţi de penitenciare nu de funcţionari ministeriali.
.
Ministerul Justiţiei urmează cărările bătătorite de către deja celebrul, din păcate, Chiuariu care între două comisii în care proprii consilieri se angajau pe rând mai angaja o serie de ofiţeri şi agenţi de penitenciare (la Ministerul Justiţiei - sic!!!). Prin 2007 a fost scos din pălărie un ordin al ministrului justiţiei referitor la încadrarea de personal ANP în MJ, deşi legea 293/2004 nu prevede, şi este de înţeles de ce, această posibilitate.
.
Nu e mare scofala veti spune. Asta se întimplă de ani de zile chiar dacă ofiţerii şi agenţii angajaţi primesc salarii de ANP (cu spor de pericol, indemnizaţie de dispozitv, normă de hrană) şi învârt hârtii prin Ministerul Justiţiei.
.
V-am prezentat deja cazul lui Florin Stanciu, actualul şef al Direcţiei Inspecţie din ANP. Angajat la MJ ca subofiţer - şofer (la resurse umane!) devine ofiţer - jurist (la Direcţia Medicală!). După ce s-a plictisit ani de zile la MJ a fost uns, fără concurs, director de penitenciar la Mărgineni (deşi picase concursul cu nota 3 cu câteva luni înainte). După numai 2 luni devine şef al Direcţiei Inspecţie.
.
Nicăieri în Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu scrie că Ministerul Justiţiei poate angaja această categorie de personal. Şi totuşi se întâmplă.
Ministerul Justiţiei organizează concurs pentru ocuparea unui număr de 12 posturi de funcţionar public cu statut special, vacante din aparatul propriu de lucru, dintre care 3 posturi de conducere şi 9 de execuţie, la următoarele compartimente: Direcţia generală economică, Direcţia cetăţenie, Departamentul comunicare, Serviciul de asistenţă medicală şi Serviciul pentru relaţii cu publicul.
Concursul va avea loc la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, strada Apolodor, nr. 17, sector 5, începând cu data de 02.06.2008.
sursa: site Ministerul Justiţiei
ANP mai are 'delegaţi' peste 50 de angajaţi la Ministerul Justiţiei. Şoferi, economişti, informaticieni, secretare, bufetiere primesc salarii şi sporuri egale celor primite de cei care-şi desfăşoară activitatea în penitenciare cu toate că nu au nici o legătură cu activitatea acestora.
.
Sunt însă primii la salarii de merit, sporuri de 50% şi stimulente pentru că au contacte pe care ceilalţi nu le au. O statistică simplă ar arăta că fiecare dintre aceştia primeşte un stimulent permanent (adică salariu de merit, spor de 50% pentru "lucrări de excepţie" sau ambele).
.
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a promis că nu va mai repeta greşelile predecesorului său liberal însă se pare că promisiunile domnului ministru încă aşteptă să fie respectate. Aceleaşi metode şi practici de gestiune abuzivă a resurselor umane continuă să fie la ordinea zilei.
.
În schimb, ANP care are peste 3.000 de posturi vacante, nu a organizat nici un concurs de încadrare din martie 2007. Excepţie face, desigur, 'concursul' pentru blonda lui Chiuariu - Toma Aurora Emanuela, care a luat examenul din două încercări. Prima încercare a fost măsluită prost de Petre Stan şi anulată în urma unor dezvăluiri de presă însă cea de-a doua măsluită mai bine tot de către Petre Stan a fost cu noroc. Omul cu capul roşu a fost premiat ulterior isprăvii cu funcţia de director general adjunct al ANP.
.
Linkuri utile:

luni, 28 aprilie 2008

Purtătorul de vorbe-n vânt

La 24.03.2006 Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) ne anunţa că are un nou purtător de cuvânt în persoana doamnei Maria Georgescu, la fel de prospăta şefă a Serviciului Cabinet. Fără îndoială, doamna Georgescu are toate calităţile unui bun purtător de cuvânt, deşi n-are niciun contact în mass media. Este tânără, frumoasă, educată şi, nu în ultimul rând, plăcută firii nestatornice a lui Marius Iosif, temnicerul şef cel degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat.
.
Magnifica linişte a relaţiei ANP cu mass-media a fost tulburată de către noua purtătoare de cuvânt în 3 (trei) ocazii. 33% minciună şi 66% pioşenie. Ar fi fost mai multe, dar acestea au fost dispoziţiile transmise printre fumuri de pipă de către liderul maxim al penitenciarelor.

În contul primelor 33 de procente doamna Georgescu a anunţat
controlul simulat în 11 unităţi într-o singură zi, deşi ştirea autentică era teleportarea grupei de inspecţie în 11 unităţi în circa 8 ore? A anunţat. Decentă, totuşi, presa, dar şi ministrul Justiţiei, încă aşteptă ştirea. (Adică rezultatele controlului, domnu' director.)
.
După care, pentru că echipa fantastică, cu chelie, căstănuţe, pipă şi cap roşu, a început să-şi caute sprijin divin pentru a rămane în funcţie, doamna Georgescu a mai produs două comunicate prin intermediul cărora am aflat că:
1. Marius Iosif şi Petre Stan au participat la inaugurarea unei troiţe la Penitenciarul Jilava – o altă ştire de 0 (zero) interes, deşi pioasă şi dătătoare de speranţă;
2. Paştele este serbat în cea mai crâncenă limbă de lemn (cu armătură din motive de siguranţă).
.
Mai jos redăm temători următorul fragment din comunicatul ANP din 25.04.2008:

Intenţionăm ca prin aceste activităţi menite să contribuie la resocializarea persoanelor aflate în custodia noastră, să se creeze în rândul acestora o stare de spirit potrivită întâmpinării celei mai importante sărbători a creştinătăţii. (...)

În toate unităţile penitenciare vor fi organizate activităţi cu tematică, precum expoziţii unde vor fi prezentate obiecte realizate de către persoanele private de libertate în cadrul atelierelor de creaţie sau ocupaţionale: ornamente, felicitări, icoane, tablouri şi obiecte decorative, sculpturi, desene, caricaturi etc., spectacole de teatru la care vor participa actori ai trupelor de teatru din comunitate, concursuri de încondeiat ouă şi alte manifestări specifice. (...)

Persoanele private de libertate vor beneficia, în data de 27 aprilie 2008, de un meniu îmbunătăţit, alcătuit din produse tradiţionale. (...) (Sursa: www.anp-just.ro)

Extenuaţi de prezentarea obiectelor, manifestărilor specifice, spectacolelor de teatru şi concursurilor, şi aduşi în starea de spirit necesară, deţinuţii ortodocşi, ca de altfel şi cei catolici la vremea lor, s-au îndopat cu tradiţionalele ouă roşii, friptură de miel, pască, cozonac şi drob. Cum punctul de rezistenţă al fiecărui comunicat al ANP cu ocazia sfintelor ocazii de haleală (sărbători de Paşti, Crăciun, Sfinţii Petru şi Pavel, 1 Mai, Anul Nou etc) miroase mai degrabă a gogoşi preparate la sediul ANP, propunem organizarea unei olimpiade de comunicare în unităţi pentru identificarea unui deţinut tamplar care să mai îndulcească comunicatele lemnoase scrise de doamna Georgescu.
.
Totul culminează cu urarea adresată, greşit sper, angajaţilor conducerii ANP. Pot să înţeleg că şefi de temniţe din colecţia de coleoptere importată de junele Chiuariu (v-am explicat deja domnu’ Stan cum e cu licuricii) se cred patroni, dar încă nu e aşa.
Cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale, conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor adresează tuturor angajaţilor săi cele mai sincere urări de sănătate şi bunăstare. Paşte fericit! (Sursa: www.anp-just.ro)
Nu am garanţia că puteţi afla ceva fără aprobare "de sus", dar în caz că vreţi să vă spovediţi sau să apelaţi la nou găsita credinţă de şefi de penitenciare, vă punem la dispoziţie datele de contact oficiale ale purtătorului de cuvânt ANP:
Maria Georgescu
tel.:242.05.93 / fax.: 242.60.78
e-mail:
ageorgescu@dgp.ro / geo_ali2005@yahoo.com
mobil de serviciu 0752.134.288

Retrospectivă PENITENCIAR! - Controale şi întrebări

Martie (26 - 31)
.
.
Ca un adevărat Stăpân al Inelelor (şi Cătuşelor, în cazul nostru) Marus the Saruman Iosif (ăla cu ochiu’ din filmu’ cu piticu’ cu inelu’ ăla mişto, domnu’ Stan), şi-a trimis orcii şi trolii să verifice virginala stare de siguranţă a penitenciarelor din ţinutul Mordorului (puşcăriile mai apropiate de Bucureşti, domnu’ Stan).
O mână de gardieni - elfi (ăia cu urechile lungi care trage cu arcu’, domnu’ Stan) i-au aşteptat să le ţină piept. Crezuseră că e pe bune, dar când şi-au dat seama că e doar joc de glezne pentru presă s-au liniştit.
.
.
În 2006 se prezintă încrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante în jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). Însă soarta îi e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, în mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, în pofida celui pe care tocmai îl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, în acea perioadă numirile pe sub mână erau o practică avizată ministerial având în vedere că ai ministrului consilieri se angajau unul pe altul schimbându-şi poziţiile de candidat cu cele în comisia de concurs.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfârşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde până în prezent s-a remarcat
semnând un tabel şi participând la fenta de control a 11 penitenciare într-o singură zi.
.
.
Am uitat sa va intreb, dom'le Iosif, cu ce va ferecati, dupa inaugurare, sala tronului. Banuiesc ca ati luat in calcul acest aspect si ati comandat din timp o scula performanta care sa va protejeze de nenorocitii care va ascultau, pina nu demult, cu borcanul pe la usi sau care va pindeau prin gaura cheii, ca e putini dar periculosi dom'le Iosif si dusmanul vegheaza!
Nu stiu ce m-a apucat, dar astazi simt ca ma despart cu greu de dumneavoastra, dom'le Iosif, si uneori, cind devin sentimental ca acum, ma incearca un fel de tristete stiind ca asta a fost dintotdeauna soarta eroilor...niste neintelesi dom'le Iosif. Si de durere, de ciuda mai ales, mi-as dori sa am asa o putere incit sa va fac chiar mai mic decit sunteti (desi asta e greu de imaginat!) si sa va protejez, dom'le Iosif, cu pretul vietii.
Mare noroc cu garda de corp care, am credinta, va va aduce prinos de recunostinta si sacrificiul suprem cu spada in mina pe treptele de la iesirea ANP-ului. Il vad pe Stan agonizind sfielnic si pe Marin rotind palosul cu vitejie, si le vad si pe femei muscind feroce din gamba dusmanului!

duminică, 27 aprilie 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Legi pe ascuns şi pensii mari

Martie (20 - 25)
.
.
La prima vedere ai crede ca e o eroare, avand in vedere ca legea cu pricina abia a fost modificata in februarie. Dar nu este asa. Este chiar modificarea-modificarii legii privind statutul temnicerilor. Dupa ce directorii ANP au comis-o pe sub masa, trecand prin Guvern in regim de urgenta un act care nu era deloc urgent, acum vor sa recidiveze.
Si ce credeti ca modifica? Tocmai ce modificasera inainte! In plus, pun si botnita sindcatelor, care nu mai pot declansa conflicte de munca daca maestrii de ceremonii incalca legea.De data asta speram ca reactiile sa fie pe masura, si din partea Ministerului Justitiei, si din partea sindicatelor din sistem. Avem in fata cea mai buna dovada a amatorismului directorilor ANP, care puteau sa fie trei, ca sa mai economiseasca bani, sau nici unul, ca sa mearga treaba.
Pe nesimtite, au introdus si interdictia, pentru salariati, de a declara sau participa la actvitati specifice conflictelor de munca. In traducere: conducerea ANP face dupa cum i se nazare, iar sindicatele nu mai pot declansa conflicte de munca. (pct. 10 al proiectului privind modificarea modificarii).
Dar, au dreptate, magistratii nu mai trebuie sa-si dovedeasca competenta si sa dea concurs pentru functiile de sefi. Ei trebuie doar sa-si aleaga postul care le convine si sa ridice lunar remuneratia de peste 200 de milioane de lei vechi (tot conform proiectului de modificare a modificarii).
.
.
Un domeniu caracterizat de amatorism şi improvizaţie, datorită lipsei cronice a specialiştilor în domeniu şi a legislaţiei rigide. Instabilitatea la nivel managerial şi abuzurile sunt deja de notorietate.
Implicarea organizaţiilor sindicale în gestiunea resurselor umane se limitează la simpla consultare, de cele mai multe ori formală, în ceea ce priveşte legislaţia de resurse umane.
Finanţarea ‘politicii de resurse umane’ este dificilă în condiţiile unor costuri de personal care cresc într-un ritm constant şi care ameninţă în permanenţă să sufoce bugetul general al instituţiei.
Metodele şi procedurile de resurse umane sunt învechite şi propagă o mentalitate de dependenţă între angajat şi angajator dincolo de limitele profesionale normale şi ale dezvoltării unui corp profesional disciplinat şi eficient.
Structurile locale de resurse umane au un impact redus în gestiunea resurselor umane această activitate fiind excesiv centralizată în ceea ce priveşte selecţia de personal şi inexistentă pe celelalte componente de management al resurselor umane.
Reorganizarea compartimentelor funcţionale este frecventă şi promovată ca o probă a interesului în buna funcţionare a serviciului penitenciar însă pentru aceasta nu există o viziune unitară şi nu sunt efectuate analize de oportunitate sau de impact.
.
.
Al doilea indiciu: Sistemul penitenciar a eşuat în misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor
I. Câteva particularităţi ale stării de fapt.....
1. în sistemul penitenciar există, în medie, un psiholog la 300 de deţinuţi;
2. aproximativ 55% dintre deţinuţi sunt recidivişti, iar alţi circa 20%, care sunt la prima intrare în penitenciar, au antecedente penale;
3. 84% din angajaţii penitenciarelor nu cred în şansele de reintegrare socială a deţinuţilor;
4. 43% dintre angajaţi consideră că deţinuţii au prea multe drepturi;
5. aproape 60% dintre deţinuţi ies o dată pe săptămână, sau mai rar, din camerele de detenţie pentru a participa la programe de reintegrare;
6. 21,4% dintre deţinuţi nu pot nominaliza vreo activitate a compartimentelor de intervenţie psihosocială;
7. 33% dintre deţinuţi consideră că programele acestor compartimente nu-i ajută deloc; (...)
.
.
Fiecare individ este convins in sinea lui ca are o perspectiva corecta asupra lucrurilor, de cele mai multe ori insa cineva sau ceva il impiedica sa indrepte lucrurile in directia potrivita. Asadar in cea mai mare masura motivul pentru care nu se poate exprima pina la capat este mai degraba independent de voita lui.
In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii.
Cu oboseala multa.
Cu rabdare.
Si mai ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii pe ceilalti.
Blogul este insa la indemina tuturor, inclusiv la indemina celor care au tinut sa-si exprime cu sinceritate parerea excelenta despre prestatia magistratilor din sistem.Si daca tot am adus vorba despre magistratii din sistem am deosebita placere de a anunta public ca salut excelenta initiativa a dl-ului magistrat Iosif Marius de a-si schimba soferul, secretara, purtatorul de vorbe, tapetul, parchetul, mobilierul si mai ales covorul inlocuit dupa o matura chibzuinta cu mocheta noua nouta, personalizata cu sigla ANP!Este de presupus ca aceste ultime schimbari vor aduce in sfirsit in viata dlui. Director General lumina, confortul si intelepciunea de care sistemul penitenciar avea atita nevoie.
.
.
Ministerul Justiţiei amână promovarea proiectul secret de OUG al Administraţiei Penitenciarelor
O întânire între ministrul justiţei, dl. Cătălin Predoiu, şi lideri sindicali din ANP a avut drept rezultat promisiunea că
proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea-modificării legii privind statutul personalului din penitenciare nu va fi promovată în şedinţa de guvern de miercuri 26.03.2008, aşa cum fusese planul inţial.
Rămâne de văzut dacă această deschidere la dialog va fi concretizată într-un act normativ de calitate pentru că promisiuni ministeriale au mai existat şi nu toate au fost onorate.
.
.
125 de milioane lei vechi este pensia unui magistrat care, în condiţii obscure, fără concurs şi fără a-i fi atestată competenţa în materie, a fost directorul unui penitenciar din ţara noastră (altfel nu foarte darnică cu restul celor 4,5 milioane de pensionari). Dovada o prezentăm alături (click pe imagine cu încredere).
Dacă luăm în calcul că pensia medie în România este de 4 milioane lei vechi, vom observa că magistratul nostru are o pensie de 30 (treizeci) de ori mai mare decât cea a muritorilor de rand.

Retrospectivă PENITENCIAR! - Strategie, rezultate, statut

Martie (15- 20)
.
.
Adevărul, pe care ne chinuim să-l evităm, e că cei cu probleme de ochi, urechi, vorbire susţin un sistem corupt, injust, agresiv oricare ar fi motivul lor. Se tot întâmplă la diverse nivele şi în diverse epoci...
dar majoritatea învinge minoritatea şi 'problematicii' de care am făcut vorbire devin regula, laşitatea se raţionalizează şi devine sintagma „nu mă bag... nu e treaba mea”, şi dorm liniştiţi şi visează frumos... ca cele 3 maimuţe înţelepte: Mizaru, Kikazaru, Iwazaru...'"see no evil, hear no evil, speak no evil".
.
.
Ai fi crezut că tânărul domn Marius Iosif, şcolit prin părţile Germaniei va lua taurul temniţelor de coarne. Câteva priorităţi atent alese, multă muncă, încă pe-atâta entuziasm ar fi schimbat faţa instituţiei.
Însă tânărul, care nu a condus niciodată pe nimeni, începe conform listei primite de la amicul său Chiuariu care l-a uns căpetnie peste temniţe. Într-o manevră iscusită, de chirurg care operează cu satârul, toţi şefii de direcţii şi mulţi dintre şefii de servicii au fost executaţi fără drept de apel. Rezultatul a fost că alţi oameni, de încredere de data asta, s-au apucat vijelios de treabă... numai că nu prea se pricep pentru că fiind ridicaţi prin pile nu prea au învăţat meserie.Se teme să ia decizii pentru că nu ştie despre ce e vorba, când greşeşte e vina altora (şefii de cabinet şi de resurse umane schimbaţi lunar din funcţie ştiu despre ce e vorba). Aruncă cu hârtii după oameni în crize puerile şi inutile de furie. Face şedinţe nocturne pentru că celelalte obligaţii îl aduc doar după prânz la muncă. Şi atât...
.
.
Atunci cind li se ofera ocazia colegii mei, lucratorii de penitenciare, obisnuiesc sa judece sistemul cu cea mai mare asprime. In viziunea celor mai multi lucratori sistemul penitenciar este un sistem corupt, un sistem incompetent, intr-un cuvint irecuperabil.Sentinta asta seamana cu cealalta, emisa de romani la adresa romanilor care sunt mai degraba o natie inferioara cel putin prin comparatie cu altii.Cind colegul meu lucratorul, sau conationalul meu romanul emite o asemenea sentinta se exclude intotdeaua cu sinceritate si convingere din combinatia asta dupa care ridica din umeri si pleaca pe drumul lui pentru ca evident nu este absolutnimic de facut.
Haideti sa ne imaginam ca Dlui. Iosif Marius, judecator - Director General ANP, care tocmai a declarat ca imensa-i recompensa lunara este direct proportional cu eforturile si dificultatea functiei, chiar i s-ar cere sa-si dovedeasca profesionalismul.Este evident greu de imaginat ca Dl. Iosif Marius ar putea sa inteleaga, oricit i s-ar explica sau oricit ar fi atentionat, ca sistemul penitenciar nu este un cadou de Craciun sau o mostenire de familie. Ca urmare este dificil sa gestionezi cu pricepere un domeniu foarte complex iar sa haituiesti subalternii, sa-i tratezi ca pe niste slujitori este primitiv de-a dreptul.
.
.
A fost ucisă la mânie de către echipa fantastică de la conducerea ANP care nu mai suporta sa vadă aşa copil frumos care nu vorbeşte pe limba lor şi care-i trage de mânecă şi le spune ce părinţi denaturaţi sunt.
Numiţii
Marius Iosif, judecător - director general, Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general adjunct, Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Petre Stan, comisar şef - director general adjunct aveau o mare apăsare pe suflet... mai aveau puţin şi trebuiau să arate pentru ce anume au fost plătiţi atât de generos de la un buget sărac.
Cum n-au mai suportat să-şi privească în ochi eşecul au luat decizia de a elimina dintre cele publice copilul cu pagini multe care n-a apucat să atingă maturitatea şi să arate că n-a trecut degeaba prin lume.

N-au mai suportat să fie acuzaţi. N-au mai suportat reproşul care se întorcea din link-ul sus amintit şi care îi bântuia zi şi noapte obsesiv cu întrebarea: tu pentru ce eşti plătit şefu’?... tu pentru ce eşti plătit şefu’?... tu pentru ce eşti plătit şefu’?
.
.
La 07.02.2008 un comunicat de presa al Administratiei Nationale a Penitenciarelor anunta triumfal ca in "data de 06 februarie 2008 Guvernul României a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. "

- sindicatele au fost pacalite si siluite in a-si da acordul pe diverse variante fara sa vada saracele ce a fost transmis la aprobat. Pretextul folosit a fost o inchipuita dorinta de a ocupa posturile vacante din sistemul penitenciar, ori nu poti sa te opui unui asa demers nobil. Numai ca pretextul ramase pretext si concursurile cele marete ramasera un vis. E drept ca la banii pe care-i are acum, ANP-ul nu apuca luna iunie darminte sa mai ocupe posturi vacante;
- limitarile introduse in dezvoltarea carierei din ambitia unor 'batrani' fac imposibila ocuparea posturilor vacante. ANP-ul incearca acum sa spuna ca pct. 21 din OUG ar fi aparut din stele si i-ar fi impiedicat sa scoata la concurs functiile vacante. Gresit tovarasi! Dumneavoastra tocmai ati inventat cincinalul de 1 an pana la scoaterea la concurs a unui post. D-aia nici n-am vazut minunea cu posturile scoase la concurs.
- drepturi deja castigate sunt anulate sau este ingradita exercitarea acestora (ex. locuinta de serviciu);
- intregul concept al actului normativ este retrograd in formulari si complica un cadru normativ care ar trebui sa fie flexibil si sa permita dezvoltarea unui corp profesional de elita;
- agentii si ofiterii nostrii sunt discriminati la accesul pe anumite functii;
- insa poti sa ramai in functie daca comiti infractiuni din culpa si daca esti condamnat cu suspendare ca sa fii mai apropiat de colegii tai care n-au avut noroc si sunt condamnati cu executare uneori pentru aceleasi fapte. O prevdere ciudata si unicat in functia publica care imi aduce aminte ca ieri discutam de spre domnul Florin S., seful inspectiei ANP, despre care se tot spune pe la colturi ca are probleme de dosar.

sâmbătă, 26 aprilie 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Penitenciare, tribunale şi Marius Iosif

Martie (1-14)
.
Spargea o cana, mintea sau lua note proaste la scoala, Domnul Iosif tatal aplica binemeritata corectie peste dosul lipsit de aparare al copilului, nu se spala pe picioare sau uita sa multumeasca pentru masa, Doamna Iosif mama corecta la rindul ei cu brutalitate greseala. Daca adaugam la acest tablou toate umilintele inevitabile ale adolescentului nesigur, plin de cosuri si ros de ambitie de mai tirziu nu este de mirare ca singurul lucru care l-a animat cu adevarat pe tot parcursul vietii lui pe tinarul domn Iosif Marius a fost dorinta de marire si razbunare.
Si iata ca intimplator momentul acesta a venit. Am toata intelegerea si simpatia pentru viata trista, plina de frustrari si umilinte pe care trebuie s-a fi trait domnul Iosif Marius pina la nesperata numire in postul de director al institutiei penitenciare dar intr-o tara civilizata problemele afective ale adultilor se rezolva pe canapeaua psihologului.
.
Noul ministru, Marian - Cătălin Predoiu a uitat şi el în mesajul de deschidere să amintească de penitenciare atunci când s-a adresat "către toţi profesioniştii care lucrează în sistem şi contribuie la bunul mers al Justiţiei – judecători, procurori şi, deopotrivă, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, grefieri, mediatori". O eroare scuzabilă, desigur, dar care demonstrează că penitenciarul este partea anonimă a justiţiei.
175 RON / lună cât costă un deţinut ar trebui să conteze pentru oricine, indiferent dacă este om politic, judecător, birocrat, sau simplu cetăţean plătitor de impozite. Costurile sunt deja destul de mari (binişor peste salariul mediu pe economie şi de 4 ori salariul minim), important e că aceste cheltuieli nu sunt dublate de rezultate pe măsură.

70% dintre cei care au fost în penitenciar se reîntorc (55% recidivă, restul antecedente penale) în condiţiile în care criminalitatea generală a migrat odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Acesta nu este, cu siguranţă, un rezultat cu care cineva s-ar putea mândri.
22 de luni este pedeapsa medie executată într-un penitenciar din România (maximul în Europa – media este undeva la 9,6 luni). În condiţiile în care fiecare lună costă destul de mult şi multiplicat cu numărul total al deţinuţilor diferenţa de eficienţă a sistemului execuţional penal creşte.
7 ani de închisoare cu executare este pedeapsa medie dată de judecători români deţinuţilor aflaţi în penitenciare (scade destul de mult în căile de atac, dar în Olanda cam 50% dintre deţinuţi au pedepse sub 4 luni). Poate că e o problemă de politică penală... poate că e o problemă de sistem judiciar care este aspru cu găinarii şi blând cu marii infractori.
.
Dar lumea s-a schimbat... a venit democraţia şi justiţia românească s-a rafinat.
Acum nu mai avem tribunale ale poporului, avem magistraţi care pot să răspundă singuri unei comenzi politice, fără să aibă nevoie de şedinţe câmpeneşti în miros de fân proaspăt cosit sau transpiraţie de gloată. Totul se face în linişte şi în spatele unor uşi antifonate cu aerul condiţionat mergând la maxim ca să acopere emanaţiile urât mirositoare ale unor conştiinţe putrede.
Politica este la degetul mic al noilor magistraţi de partid fără să citescă măcar tezele din aprilie sau cartea roşie cu al nu’ş câtelea congres, iar recompensele nu se lasă aşteptate. N-au nici o jenă să sară dacă e nevoie să execute un adversar al ocrotitorului politic, pentru că acestea sunt regulile jocului.
Autocritica este doar o glumă de spus în pauzele şedinţelor de colegiu de conducere, cum se numeşte şandramaua mai nou. Şefu vorbeşte, subalternii zâmbesc şi spun da, sindicatul se lasă greu dar până la urmă se împiedică. Poporu’ penitenciar se supără dar rabdă că deh... s-a obişnuit cu greul.
Despre abilităţile celor în cauză,
un exemplu la http://www.tvr.ro/articol.php?id=31535&c=384 ... seringi pentru deţinuţii care se droghează, plictis, stupoare şi dat cu părerea.
.
Şi o idee duce la alta... de ce nu un spot isteţ despre PENITENCIAREZĂ?
Sigur că n-ar mai fi isteţ pentru că ideea nu mai este nouă iar avantajul ineditului dispare. Dar câte se pot spune în penitenciareză... nici măcar o vagă acuzaţie de snobism n-ar naşte.
Românii verzi ar accepta fără rezerve limbajul celor care folosesc maimuţa (o banală oglindă) pentru a vedea ce face garda (angajaţi ai
penitenciarului) şi îşi văd de combinaţii (mici afaceri) fără să deranjeze pe nimeni.
Dintre multele expresii în penitenciareză unele ies în faţă să lupte cu americanismenle biznisoide şi cred că nu se fac de râs.

37 cu 1 (tupeu, îndrăzneală, curaj) îţi poate creşte cu siguranţă market share-ul în baracă (camera de deţinere);
capitalul (ţigări, cafea, bunuri de uz personal) este utilizat în acelaşi fel: consum, producţie, comerţ. Ecologiştii (vagabonzi) intră fără capital iar cărturarii (jucător de cărţi) riscă să-l piardă pe tot;
primarii (deţinuţi care ajung pentru prima dată în penitenciar) sunt victime sigure la şmen (obiect falsificat), ascultă orice mangleală (vorbe goale, de convingere) şi în consecinţă ies pe minus la material (bani) astfel încât problemele de cash –flow nu întârzâie să apară;
în schimb, dacă ai bulan (noroc) şi eşti prieten cu cine trebuie ajungi CEO (un soi de şef cu maşină, secretară şi salariu obscen de mare).
.
In aceste conditii (si am enumerat doar foarte putine probleme ale sistemului), si avand in vedere ca:
salariul unui magistrat acopera salariile a circa 7 ofiteri psihologi sau 15 agenti;
in sistemul penitenciar sunt 13 magistrati cu salarii la fel de impresionante, toti numiti fara concurs, interviu sau orice alta procedura care sa prevada o minima metodologie concurentiala;
la bilantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie toti cei prezenti au fost de acord ca parchetele si instantele sufera de lipsa de personal;
Curtea Constitutionala a aratat, prin decizia referitoare la „comisia de la Cotroceni”, ca exista o incompatibilitate intre statutul de magistrat si o functie administrativa,
Va propun domnule ministru, doamna procuror general si doamna presedinte al CSM, sa-i rechemati „acasa” pe cei care, voluntar sau nu, produc atata rau unui sistem de care depinde direct viata a 50 000 de oameni, dar si securitatea sociala sau fizica a noastra, a tuturor.
Va propun, de asemenea, domnule ministru, demiterea intregii conduceri a
Administratiei Nationale a Penitenciarelor pentru motivele enumerate, si nu numai.

Retrospectivă PENITENCIAR! - Minţi întunecate

Februarie
.
Legea fundamentala a Romaniei sustine in articolul 125 ca „functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior“...
.
Este evident că dificultăţile financiare pe care Administraţia Naţională a Penitenciarelor pare să le întâmpine după venirea echipei Chiuariu la conducere încep să devină cronice. Sigur că nici cel care i-a adus n-a excelat la vreun capitol şi a eşuat lamentabil... dar asta e o altă discuţie.
Aştept cu interes apariţia, în zilele următoare, a comunicatului privind aprobarea şi deschiderea creditelor bugetare pentru plata cheltuielilor curente (o speranţă, se pare, nematerializată în ultimele două luni în penitenciarele din subordine) pentru că... revenirea la situaţia din perioada 2000 - 2004 când Administraţia era în imposibilitate de plată nu este o opţiune.

.
Toată lumea s-a bucurat de la vlădică (comandant) până la opincă(agent). Un suflu nou se simţea în sfârşit... se mai simţise şi la pichetarea MJ din 2007 când Q-ariu n-a avut nici o greaţă să mintă răspunzând afirmativ la toate cererile sindicatului cu pricina. Evident că la 6 luni după eveniment nu este nici contract colectiv de muncă semnat şi că s-au pierdut drepturi deja câştigate cum ar fi cel referitor la compensarea chiriei... dar asupra acestor subiecte voi mai reveni.
.
Deşi greu de acceptat idioţii veritabili, umani şi de bun simţ au epigonii lor. Specia de idioţi închipuiţi se autodefineşte astfel într-o încercare de a sublinia sacrificiul suprem pe care-l fac pentru... să spunem Administraţia Penitenciarelor, renunţând la o imaginară poziţie superioară pentru a coborî printre muritori pentru un amărât de salariu de 20.000 de RON pe lună.

vineri, 25 aprilie 2008

PASTE FERICIT!

Echipa PENITENCIAR! urează tuturor, şi celor ce cred şi celor ce nu cred, PAŞTE FERICIT!

joi, 24 aprilie 2008

NEWS ALERT: Salariul lui Iosif îl năuceşte pe Tăriceanu

În rest aceeaşi lipsă de perspectivă în ceea ce priveşte penitenciarele româneşti...
.
Astazi la ora 13, la bilanţul Ministerului Justiţiei după două luni de activitate a domnului Predoiu, jurnaliştii au deschis discuţia privind salariul domnului director general ANP, stârnind enervarea primului ministru, care n-a mai putut decat sa îngaime, sarcastic, "FRUMOS!". Altfel, atât ministrul, cât şi premierul au declarat că salariile magistraţilor, dincolo de importanţa socială a activităţii lor, sunt nesimţit de mari. Reamintim că venitul lunar al domnului Iosif, director general ANP, este de 218 milioane de lei vechi.
În rest, pentru prima oară domnul Predoiu a vorbit de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Obiective generoase (în special în legătură cu managementul instituţiei şi reinserţia socială a deţinuţilor) şi timp puţin. Deciziile, însă, în legătură cu ANP-ul se lasă aşteptate. Încă mai sperăm şi îl credităm cu bună credinţă.

Vă ţinem la curent pe măsură ce mai aflăm detalii...
***
UPDATE 1: Ministrul Justiţiei a declarat că este familiarizat cu situaţia din ANP, primind informaţii pe foarte multe canale (felicitări echipei Penifest! -:) ), şi că situaţia pare extrem de serioasă. În legătură cu controalele dispuse, răspunsurile au fost în doi peri: ar fi vorba de mai multe controale şi de un audit. Sperăm să nu se împotmolească în comisii şi comitete!
***
UPDATE 2: Am intrat în posesia unei înregistrări video a declaraţiei ministrului Justiţiei şi a exclamaţiei Primului Ministru în legătură cu situaţia de la ANP (un ministru un pic cam stângaci, un răspuns cam în dodii, însă pare conştient de seriozitatea problemelor). Mai jos aveţi înregistrarea:

***

UPDATE 3: Călin Popescu Tăriceanu despre salariile magistraţilor: "Dupã pãrerea mea, în sistemul de justiţie au apãrut în momentul de faţã, prin aceastã manierã de legiferare în interes propriu a judecãtorilor, nişte salarii care au ajuns la nivele pe care le consider absolut aberante şi nejustificate, au depãşit orice limitã, inclusiv cea a bunului simţ. Nu este posibil ca în România un domeniu, fie el şi justiţia, sã-şi legifereze în nume propriu şi beneficiu propriu". (Sursă: Mediafax)

Referinţe: http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html

miercuri, 23 aprilie 2008

Mincinoşii

Acum o lună Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin compartimentul de presă anunţa că „în data de 24.03.2008 ... au fost efectuate controale inopinate în 11 unităţi ale sistemului penitenciar românesc”.

Echipa de meseriaşi cu chelie, pipă, căstănuţe pe birou şi roşie la cap ne promitea atunci solemn că „rezultatele acestor controale şi măsurile dispuse vor fi făcute publice pe site-ul A.N.P”.

Am discutat şi noi despre magnificul control – joc de glezne pentru presă de la acea dată în articolul cu titlul Controlul inopinat la minte (http://penifest.blogspot.com/, 26.03.2008).
Încă de atunci bănuiam că mega controlul anunţat este o încercare penibilă a domnului Iosif Marius, directorul penitenciarelor, de a arăta că ţine lucrurile sub control şi are iniţiativă. Şi n-am greşit după câte se pare.

Tocmai se făcuse de răs la bilanţ cu problema drogurilor în penitenciar şi era acuzat de incompetenţă crasă. Tocmai promovase pe ascuns modificarea statutului personalului din penitenciare şi fusese prins. Tocmai îi fusese făcut public salariul de judecător politic. Aşa că dumnealui şi-a suflecat mânecile şi... a dat un comunicat de presă.

Evident că minciuna, cât salariul de judecător şef de temniţe susamintit, începe să se vadă de sub birou-i proaspăt cumpărat. Rezultatele controlului anunţat nu au fost postate pe site, aşa cum se promitea pentru că acestea nu există.
.
Dar... cine ştie!? Poate totuşi...

marți, 22 aprilie 2008

Unde sunt solutiile? (II)

Articolul meu despre solutii a extras dintre miile de vizitatori anonimi doua nume : Adrian Lorentz si Ion Andrei.

Primul a ales calea asta pentru a-si exprima public dezacordul.
Nimic imputabil in decizia asta daca si-ar fi exprimat-o simplu, intr-o singura propozitie de genul "nu ma intereseaza blogul vostru" sau "nu doresc sa particip la dezbaterea voastra".

Dar nu, Dl Adrian Lorentz a decis sa impuste doi iepuri dintr-o singura lovitura. Pe de o parte, s-a folosit totusi de prilej pentru a-si expune pe indelete ideile, iar pe de alta parte, rostindu-si cu atata emfaza numele, si-o fi imaginat ca va culege mult ravnita bataie pe umar, dublata eventual de vreo avansare, vreo prima, orice!

La polul opus, Dl Ion Andrei isi declara identitatea fara sa ceara nimic in schimb, constient ca in aceste circumstante a-ti rosti numele poate atrage consecinte dintre cele mai neplacute.

Spre deosebire de Dl Lorentz, care spera sa castige (si de ce n-ar face-o de vreme ce are in jur atatea exemple?!) avantaje fara niciun efort, Dl Ion Andrei crede ca "drepturile se castiga, nu cad din cer".

Asadar, cum sa asezi la aceeasi caruta doua atitudini diametral opuse, mai ales ca prima categorie este mult mai bine reprezentata si mai bine echipata decat cea de a doua, cum sa tragi nadejde ca perechea asta va alerga la un semn in aceeasi directie cu la fel de multa responsabilitate si convingere?!

Pe buna dreptate Dl Lorentz se felicita pentru alegere, pe buna dreptate este cand uimit cand aproape amuzat de prostia (chiar daca domnia sa o denumeste politicos naivitate) de a te pune impotriva curentului, cand in fond tot ceea ce ti se cere este sa te balacesti linistit in balta asta puturoasa dar suficient de calduta.

Daca eu mi-as propune, cu puterile mele limitate de om, sa schimb mentalitatea in sistemul penitenciar romanesc, este evident ca n-as reusi oricat de mare ar fi dorinta sau efortul depus. Daca, impreuna cu alti trei sau zece sau 50 de oameni, as incerca sa schimb mentalitatea in sistemul penitenciar, este de presupus ca as avea ceva mai mult succes, dar si asa, oricat de mare ar fi dorinta sau efortul, probabilitatea de a reusi in totalitate ramane mai degraba o iluzie.

"Sistemul penitenciar este unul ierarhic!" tine sa-mi reaminteasca didactic DL Lorentz , care nu ca n-ar avea in adancul sufletului propriile nemultumiri sau n-ar simti nevoia sa fie luat in calcul, dar a invatat intre timp ca este mult mai comod sa i se supuna "sefului", indiferent de circumstante.

Ceea ce face seful, in primul rand, este sa imprime un anume cadru relational. Daca este un om deschis si inteligent, subalternii se relaxeaza si ca la un semn calitatile lor ies la iveala. Daca, dimpotriva, isi foloseste puterea pentru a-si haitui subalternii, aceiasi oameni se transforma aproape instantaneu, si din frica si lasitate tot ce e rau si urat in ei iese la suprafata.

Da, sistemul penitenciar este un sistem ierarhic, dar si Germania nazista a fost un sistem ierarhic. Si Romania comunista a fost un sistem ierarhic si niciodata sefii n-au dus deciziile lor aberante pana la capat cu propriile maini. Intotdeauna subalternii au fost cei care au materializat, fie chiar si cu parere e rau!, cele mai nedrepte sau cele mai anormale decizii. Ca urmare, fiecare angajat are contributia lui, si oricat de mari ar fi ochelarii de cal cu care obisnuim sa ne amortim constiinta, dincolo de marginea lor protectoare exista o realitate la care contribuim intotdeauna!

Frica are un rol esential in relatiile ierarhice, frica vine din necunoastere, vine din educatie, din lipsa de incredere in propriile forte. Evident, am incercat de-a lungul existentei mele senzatia asta si de fiecare data cand am simtit-o venind, am intampinat-o cu aducerea aminte a faptului ca in realitate "seful" nu este stapanul meu, nu este mai ales un soi de semizeu pogorat prin cine stie ce minune pe pamant.

Cand "seful" asta infricosator se imbatoseaza caraghios, cand se lasa el falos pe spate sau cand bate apocaliptic cu pumnul in masa, ma gandesc mai degraba cu mila, la stanjenitoarele lui dureri de burta, la batatura care-i pulseaza in pantof, la conflictele lui casnice, la restul de friptura dintre dinti. Si brusc semizeul se prabuseste penibil, iar din gramada de moloz se aude vag chitaitul unui mic animal preistoric.

Nu, noi nu ne putem schimba mentalitatea la comanda, n-o putem schimba dintr-o data nici daca, presupunand prin absurd, ne-am dori cu totii schimbarea asta. Pentru ca primul si cel mai greu pas se face intotdeauna de unul singur, se face la sfarsitul fiecarei zile, cand te hotarasti sa-ti pui intrebarea si incepi, in sfarsit, sa nu mai ocolesti raspunsul.

Acest blog, oricat ar parea de putin probabil, poate avea un rol important!
Am mai spus ca atunci cand scriu un articol nu ma anima razbunarea - chiar daca mi-l pot imagina cu usurinta pe "sef" rontaind isteric din colturile biroului lui de mucava! - ceea ce ma anima este dorinta de a ne putea exprima, de a ne auzi in sfarsit unul pe celalalt, cu toate bunele si cu toate relele noastre.

Trebuie sa subliniez faptul ca nu din lasitate am decis, noi autorii acestui blog, sa nu ne declaram identitatea, dincolo de faptul ca, cel putin la un anumit nivel, identitatea noastra este foarte bine cunoscuta. Am gandit aceasta constructie ca pe un exercitiu de comunicare, ca pe un antrenament. La prima vedere poate parea o copilarie; in realitate, acest blog poate indeplini rolul de oglinda, o oglinda limpede in care ne putem vedea si aprecia la justa noastra valoare.

La varf, cu toata incrancenarea si masinatiunile tenebroase de care se agata actuala echipa (as denumi-o mai degraba banda decat echipa) schimbarea se va produce poate mai repede decat ne imaginam. Cum este greu de crezut ca viitoarea echipa, oricat s-ar stradui, ar putea fi la fel de incapabila, este de asteptat sa avem parte de un cadru ceva mai normal de lucru.

Dar de ce sa asteptam la nesfarsit, rugandu-ne eventual la cel de sus (ministru in cazul nostru, pentru ca Cel de Sus ma indoiesc ca-si pierde vremea cu atata prostie!) sa-si pogoare ochii si aspra umilului nostru asezamant si sa ne faca totusi favoarea de a evalua corect prestatia lamentabila a unor personaje care, dincolo de faptul ca incalca cu dezinvoltura legea, nu au niciun fel de abilitati de conducator?!
De ce sa visam sau sa mizam pe virtuale calitati de conducator cand, indiferent de priceperea (sau nepriceperea!) acestuia, in realitate am avut, avem si vom avea intotdeauna drepturi egale, avem mai ales dreptul de a ne implica si de a decide ?!

Dreptul asta nu ni se acorda prin mila sau prin bunavointa cuiva, dreptul asta este dat prin legea statului si prin legea bunului simt.

Citeam intr-o zi in ziar despre singurul caz de coruptie inregistrat in ultimii zece ani intr-o tara nordica. Un functionar ministerial, dupa ce participase la o licitatie incheiata altfel fara repros, avusese slabiciunea de a accepta o invitatie turistica alaturi de reprezentanti ai companiei castigatoare.
Desi excursia a fost platita integral de catre functionarul cu pricina, desi el nu a avut nici cel mai mic avantaj material din toata povestea asta, "cazul" a ajuns pana la Curtea Suprema, unde impricinatul a fost condamnat la plata unei amenzi penale.
Decizia judecatorilor a fost motivata de convingerea ca slabiciunea unui functionar de a accepta genul acesta de prietesug poate stirbi increderea populatiei in integritatea autoritatii.

Va imaginati ca la poporul asta, cinstea si corectitudinea s-au transmis genetic?
Va imaginati ca respectul pentru bunul public, pentru drepturile cetatenilor a cazut, vorba Dlui Ion Andrei. "din cer"?!
Va imaginati ca n-au inceput si ei intr-o zi de undeva, cu greutate multa, cu neincredere, cu esecuri dar cu ambitia si convingerea ca trebuie sa inceapa?!

luni, 21 aprilie 2008

A vorbi sau a nu vorbi

Publicarea listei cu angajatii din ANP, care au suportat, intr-un fel sau altul, consecintele politicii duse de catre Iosif Marius in cele sapte luni si jumatate de mandat, pare sa fi starnit o adevarata furtuna, macar daca luam in calcul numarul vizitatorilor si pasiunea comentariilor.

Este adevarat ca toti directorii generali s-au simtit indreptatiti sa faca schimbari, initial la varf, ulterior in teritoriu, si valul seismic, de mai mica sau de mai mare anvergura, a afectat de fiecare data sistemul penitenciar. Asadar, decizia lui Iosif de a face schimbari la varf, cel putin pana la un punct, nu este una surprinzatoare.

Marius Iacob a luat la randul lui, dupa instalare, decizii "radicale", eliminandu-i pe aproape toti directorii si sefii de servicii din ANP, si nu numai.
Cum nu era un luminat, in realitate comanda a fost data de catre Monica Macovei, care, marcata de experienta APADOR-CH-ului, era ferm convinsa ca sistemul penitenciar este atat de corupt si atat de lipsit de performanta incat numai improspatarea cu oameni tineri ar mai putea aduce mult dorita schimbare de mentalitate.

Cum nerabdarea era mare, criteriul de "selectie" a fost mai degraba cel al varstei. Ca urmare, tot ce era trecut de 40 de ani si se putea pensiona, s-a pensionat, si este cat se poate de adevarat ca "pensionabililor", "detasabililor" sau "transferabililor" nu li s-a dat la acea vreme in nici un fel de ales.

Paradoxal, tocmai "intinerirea" asta a sistemului i-a fost pana la urma fatala lui Iacob, care, excitat probabil si de valul schimbarilor, a ales repede trei tinere secretare, intr-o saptamana le-a facut ofiter, in urmatoarea le-a numit sefi de serviciu si n-a inteles probabil nici pana in ziua de azi unde a gresit si de ce a fost obligat sa-si dea demisia "din motive de sanatate".
Dar si-a dat-o, chiar daca oficial s-a declarat adanc ranit de "mafia penitenciarelor"!

De regula, schimbarea directorilor antreneaza pe dedesubt sau la vedere tot felul de "miscari" de culise care au, marturist sau nu, acelasi scop. Miscarea seamana foarte bine cu aia din bancul de pe vremea comunistilor cand coada de sute de oameni este anuntata ca "s-a bagat" carne, dar ca se va vinde prin spate. Ca urmare, cei din frunte alearga sa-si pastreze locul fruntas, cei din urma nadusesc sa prinda locurile din fata. Cand prin dosul pravaliei ajung sa se calce in picioare unii pe altii, nu mai surprinde pe nimeni!

Concluziile sunt dureroase dar previzibile, directorii vin si pleaca si in urma lor se platesc politele, invinsii de astazi sunt victoriosii de maine si tot asa.

Ce diferentiaza totusi actuala echipa de fostele echipe, atatea cate stiu?
Exista, dincolo de opacitatea si neputinta "actualilor" de a intelege lucruri dintre cele mai elementare, o suspiciune nelimitata in virtutea careia cele mai banale reactii, cele mai normale actiuni sunt interpretate intr-o maniera atat de paranoica, incat paralizeaza practic orice initiativa, explicatie sau justificare.
Ca urmare cum saluti, cu cine vorbesti, cum privesti poate constitui un pacat capital, pedepsit pe masura.

De altfel, acesta este si principalul motiv pentru care, spre deosebire de echipele anterioare, care dupa "marea schimbare" indreptau totusi lucrurile intr-o directie sau alta, aici "schimbarea" este baza activitatii. In tulburarea asta, in obsesia asta de urmariti si urmaritori, la un moment dat nu se mai stie cine vaneaza pe cine, ca urmare, ce mai conteaza cine are dreptate si mai ales pentru ce ne mai luptam!

Asta daca nu punem la socoteala conturile grase ale directorilor cu pricina care se umfla si se tot umfla pe seama noastra, a tuturor! Cu alte cuvinte, daca e sa ma intorc la bancul cu coada de pe vremea comunistilor, noi ne luptam ca prostii pentru trei pene in timp ce ei isi impart carnea pe sub tejghea cu vanzatoarele. Sau cu vanzatorul!

Unde sunt nevoile reale ale sistemului penitenciar romanesc in tot acest timp?!
Intrebarea asta retorica devine intr-un asemenea context mai degraba o gluma proasta sau una suficient de cinica incat sa nu-mi vina s-o mai rostesc.

A vorbi despre ceea ce te afecteaza in cea mai mare masura nu ajunge, dar restul, vorba poetului, restul e tacere! ("")

duminică, 20 aprilie 2008

Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea a II-a - aplicarea teoriei)

Dedicată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, a cărui indecizie face ca abuzurile echipei Chiuariu să continue.
.
Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia domnului IosifFacultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800
Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr.
.
Bibliografie obligatorie:
Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete
.
Bibliografie opţională:
Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3
Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5
Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7
***
Ieri am scris prima parte a referatului "Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul". Am deconstruit baza conceptuală e teoriilor iosifiene, am arătat premisele concepţiilor domnului Iosif şi am reconstruit argumentaţia filosofică a deciziilor acestuia. A venit timpul să arătăm efectele filosofiei iosifiene, implementată cu succes în Ţara ANePeului. Aceasta este lista promisă ieri, lista cu cei şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, daţi afară şi transformaţi în sclavi prin voinţa şi graţia divină a conducerii ANP:

1. Adrian Blidaru, fost şef al Biroului de formare profesională, a fost transferat la Penitenciarul Rahova ca urmare a faptului că nu a executat orbeşte ordinele domnului Stan. În urma “reeditării” statelor de organizare, biroul pe care îl conducea s-a transformat în serviciu;
2. Adriana Lupu, consilier angajat cu contract de prestări servicii, a fost forţată să se pensioneze. A lucrat, la MJ, împreună cu soţul (şef Direcţia Medicală din MJ). Cei doi reprezentau un pericol pentru Stanciu (actual şef Direcţie Inspecţie Penitenciară) adus din MJ;
3. Aurelian Oprea, actualmente şef serviciu în Directia Economico – Administrativă, este presat să-şi dea demisia (nu face asta! Probabil te vor demite, dar măcar nu pleca capul!);
4. Carmen Galu, fostă şefă a Direcţiei Economico - Administrativă, detaşată la Penitenciarul Jilava. Considerată apropiată a fostului director general adjunct, Dumitraşcu, a căzut repede în dizgraţie. A fost practic prima decizie importantă luată de domnul Iosif, la foarte scurt timp de la instalare. Galu a fost revocată din funcţie fără nicio explicaţie şi detaşată la Penitenciarul Jilava pentru că a avut tupeul să-şi susţină opiniile profesionale şi l-a înfruntat pe PreaMăritul;
5. Cornel Vizitiu, fost şef al Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a fost forţat să se pensioneze pentru dezacorduri cu domnul Iosif şi pentru a face loc lui Stancovici Marian la conducerea DSDRP, care, la randul lui, propusese împuternicirea doamnei Stan ca şef serviciu la Jilava...serviciu contra serviciu... (chiar aşa domnul Stancovici, aveaţi o distilerie prin subsolul unei case...cum mai merge? aveţi autorizaţie?);
6. Cristi Lărgeanu, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
7. Cristina Prip, ofiţer specialist în cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, detaşată la Penitenciarul Jilava. A revenit în urma intervenţiilor personale la nivel înalt;
8. Cristina Ungureanu, fost şef al Serviciului Cabinet. Se pare că nu corespundea pretenţiilor domnului Iosif în privinţa aspectului fizic. De altfel, şefia Serviciului Cabinet a devenit o mare bătaie de joc. În numai cateva luni a fost schimbată de patru ori şefa Serviciului Cabinet, care, în opinia domnului Iosif, ar trebui să fie un fel de secretară şefă cu măsuri 90-60-90. Pe rând, Mariana Morar, Cristina Ungureanu, Daniela Marcoşan şi Maria Georgescu au avut onoarea proximităţii PreMăritului. Recunoştem, ultima alegere e cea inspirată. Dar cine ştie?;
9. Dan Bidilică, şofer al directorului general, a fost schimbat în momentul în care a anunţat că va candida la un post de psiholog într-un penitenciar (omul terminase facultatea între timp) fără a fi obţinut, în prealabil, acordul informal al domnului Iosif;
10. Dana Cenuşă, ofiţer de presă în cadrul Serviciului Cabinet, a fost detaşată pentru că, din perspectiva domnului Iosif, avea gura prea mare, prea multă personalitate, opinii şi zero slugărnicie. A avut ideea unui festival de teatru pentru deţinuţi, programat să se desfăşoare la Teatrul Nottara. Freedom House Romania făcuse rost de o finanţare de 5 mii de euro pentru desfăşurarea festivalului. Asocierea cu FH a fost letală atat pentru Dana Cenuşă, cat şi pentru existenţa festivalului;
11. Dana Desculţu, funcţionar civil în Direcţia Economico-Administrativă, a fost forţată să se pensioneze. I s-a transmis de către domnul Iosif, prin interpuşi, să se care din ANP. Femeia s-a conformat şi acum se uită la televizor;
12. Daniela Marcoşan, fostă şefă a Serviciului Cabinet, pusă în funcţie pentru farmecul personal, ca să fim eleganţi, şi retrogradată ulterior, după apariţie unei dive mai mişto şi în urma unui bilanţ dezastruos (datorită prostiilor debitate de domnul Iosif), pentru care a tras ponoasele;
13. Denisa Necula, ofiţer la Serviciul Cabinet, trimisă înapoi la Penitenciarul Colibaşi cu o lună înainte de termen. Aceasta venise la Bucureşti, pe termen limitat şi la rugămintea consilierului MJ, Poliţeanu, pentru implementarea Strategiei de comunicare şi imagine a ANP 2006, coordonarea activităţii purtătorilor de cuvant din sistem şi elaborarea unei noi strategii de comunicare pentru perioada 2007 – 2009. Elaborarea strategiei a fost stopată, iar, pentru o bataie de joc completă, Denisei Necula i-a fost întreruptă detaşarea;
14. Doina Darmon, curier la Serviciul Arhivă şi Registratură Generală, a fost delegată la Direcţia Cetăţenie din Ministerul Justitiei, acuzată fiind că a furmizat informaţii duşmanilor domnului Iosif, deşi lucrarile nu tocmai curate sunt duse personal la MJ de catre domnul Stan. La finalul celor două luni de delegare, doamna Darmon a cerut de bunavoie o nouă delegare, dată fiind atmosfera de teroare şi presiunile la care sunt supuşi angajaţii în ANP;
15. Diana Sava, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
16. Doru Dobocan, fost şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar, a fost dat afară din ANP în mod umilitor. Chemat de Iosif în biroul personal, i s-a cerut să scoată tot din buzunare şi apoi să se care din clădirea ANP-ului. Debarcarea intempestivă a acestuia a avut legătură cu obsesiile lui Chiuariu privind arhiva SIPA şi comanda eşuată de a se face plangere penală împotriva fostului ministru Macovei şi împotriva a doi foşti consilieri ai lui Macovei, Dănileţ şi Dumitriu, pentru o inventată sustragere de documente din această arhivă;
17. Emilian Pielmuş, fost şef al Direcţiei Management Resurse Umane, forţat să renunţe la funcţia de conducere, a cerut să fie transferat din cadrul Direcţiei Management Resurse Umane. Actualmente este la Biroul de Elaborare Acte Normative;
18. Eugen Fîntînă, ofiţer specialist la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii IT, a fost detaşat la Spitalul Penitenciar Jilava. A incomodat prin simpla prezenţă şi atitudinea independentă;
19. Florin Şerpe, fost şef al Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost trimis la Centrul de Reeducare Buziaş. Deşi mai avea doar o lună pană la încheierea celor şase luni de detaşare, a fost trimis înapoi cu o grabă suspectă, fiindcă în locul lui trebuia să fie instalat omul de încredere al domnilor Iosif şi Stan, Iulia Giurgea. Pe deasupra, începuse să devină incomod datorită faptului că era martor la numirile, detaşările aberante din domeniul intervenţiei psihosociale, inclusiv cea prin care era imputernicită ca şef serviciu Educaţie la Jilava, soţia domnului Stan;
20. Gabriel Sevastre, Direcţia Economico - Administrativă, a fost detaşat la Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava (BAGR) pentru că a avut tupeul să-l înfrunte pe directorul general adjunct Dumitru Marin;
21. Ion Pîrjol, fost şef al Direcţiei Inspecţie Penitenciară, a fost forţat să se pensioneze, fiind înlăturat pentru a face loc domnului Stanciu şi pentru a nu mai fi de faţă la decizii care distrug progresele din ultimii doi ani;
22. Ion Voicu, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a fost forţat să se pensioneze;
23. Ionuţ Lesovici, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu
24. Maria Cristina Voicu, Direcţia Medicală, a fost detaşată la Penitenciarul Rahova;
25. Mariana Morar, fost şef al Serviciului Cabinet, a fost forţată să se pensioneze;
26. Mihaela Puşcaş, şef serviciu în cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost detaşată la Penitenciarul Jilava. A revenit la ANP între timp. În schimb, este izolată de orice proiect sau acţiune importantă, fiind redusă la statutul de element decorativ;
27. Mircea Drăghici, delegat la Direcţia Intervenţie Psihosocială de la CR Buzias - i s-a sugerat să ceara transferul la Rahova, şi nu în ANP unde dovedise competenţă, pentru a face loc prietenilor de familie ai domnului Gheorghe Mocuţa, secretar de stat în MJ - Cristina Ştefan şi Laiu Laurenţiu;
28. Nicu Tănase, fost şef al Direcţiei de Tehnologie a Informaţiei, a fost schimbat din funcţie după dezastrul de la bilanţ. Ca şi Daniela Marcoşan, a fost ţap ispăşitor pentru prostiile debitate de domnul Iosif şi scandalul mediatic în jurul celebrelor seringi pentru injectarea de droguri. De asemenea, se pare că Tănase nu a fost suficient de dornic să puna în operă indicaţiile de supraveghere şi răscolire a computerelor angajaţilor ANP;
29. Relu Manolache, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Economico - Administrativă, a fost detaşat la Penitenciarul Craiova. Deşi are acte care dovedesc că e bolnav de hepatită şi trebuie să aibă un anumit regim de viaţă, a fost trimis la PMT Craiova pentru că a întrebat despre baza legală a unor decizii luate de catre directorul economico-administrativ Costaş Bogdan;
30. Sergiu Pochibreanu, şofer, trimis înapoi la BAGR, ulterior plecat la MJ, fiindcă a refuzat să semneze o hartie prin care ar fi trebuit să-şi acuze colegii de întamplări ireale. Intre timp, Direcţia Interventie Psihosocială, la solicitarea doamnei Giurgea, se află la al treilea şofer;
31. Silvia Voicu, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
32. Simona Cioranu, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;
33. Sorin Dumitraşcu, manager public, fost director general adjunct al ANP, a fost dat afară şi el, fiind ţinta principală a HG-ului. Presupusa lui asociere cu Iniţiativa pentru o Justiţie Curată şi consilierii fostului ministru Macovei au fost un motiv îndeajuns de puternic pentru Chiuariu, Iulia Scantei şi Marius Iosif să se uşureze pe necesităţile de personal al ANP, pe legislaţia specifică managerilor publici şi zecile de mii de euro folosiţi pentru şcolirea acestora;
34. Sorin Ionescu, fost director Direcţia Medicala, avea nevoie de numai două luni de activitate pentru a putea ieşi la pensie ca militar. Fostul ministru Chiuariu a refuzat prelungirea detaşării;
35. Valentin Ignuţă, Biroul de Informaţii Clasificate, a fost detaşat la Agenţia Naţională de Integritate în urma unor conflicte cu şefa de la BIC;
36. Valentin Muntean, fost purtător de cuvant al ANP, Serviciul Cabinet, a fost detaşat la Spitalul Penitenciar Dej. Considerat apropiat al lui Dumitraşcu şi al fostului consilier MJ, Poliţeanu, Valentin Muntean a fost detaşat la Dej după ce Iosif a ordonat celor de acolo să trimită o cerere oficială către ANP pentru detaşarea unui ofiţer la secretariat. Cei de la Dej s-au executat. După ce Vali Muntean a avut tupeul să iasă la bere cu colegii de la penitenciarul din proximitate, Gherla, acestora li s-a cerut din partea directorului Pop Vasile să întocmească un raport de informare cu privire la discuţiile din bodegă. În urma refuzului, directorul Penitenciarului Gherla trimite o informare la Bucureşti în care îl anunţă pe Marius Iosif că fostul purtător de cuvant continuă politica duşmănoasă ....!!! (initial am scris numele directorului de la Dej. Am facut corectura necesara);
37. Valentin Popescu, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Management Resurse Umane, a fost şantajat şi obligat să-şi dea demisia pentru a nu fi trimis într-o unitate la mare depărtare de Bucureşti. Drept răsplată, a putut ramane la Direcţia Siguranţa Deţinerii ca ofiţer. În timpul pregătirii concursurilor, dandu-şi seama ca nu se pot descurca fără el, Iosif l-a chemat şi i-a propus ca prin DZU să se reîntoarca la Resurse Umane cu spor de 50% la salariu ca recompensă pentru bataia de joc la care a fost supus;
38. Veronica Pătraşcu, fost şef serviciu gestiune resurse umane în cadrul Direcţiei Management Resurse Umane. A fost schimbată din funcţie pentru a face loc acoliţilor.

Note explicative:
1. Nu toţi din cei de mai sus sunt eroi sau victime inocente. Unii au avut curajul să spună ce gandesc, să ia poziţie, alţii au fost victime colaterale sau ale unor răfuieli vizand conflicte mai vechi. Caţiva au adoptat statutul de slugă, însă nu a fost îndeajuns pentru a scăpa de delirul conducerii ANP;
2. Am luat în discuţie numai situaţia din ANP (aparatul central). Nu băgăm mana în foc că i-am identificat pe toţi care sunt în această situaţie. Bănuim că situaţia în teritoriu este la fel de dezastruoasă. Dacă aveţi informaţii, vă rugăm să ne scrieţi;
3. Dincolo de meritele sau vina celor de mai sus, o concluzie devine imperioasă: păstraţi-vă demnitatea! Dacă un coleg este în această situaţie, luaţi atitudine. Oricand puteţi fi în locul lui, şi, pentru că aţi fost laşi, nimeni nu vă va sări în ajutor. Absolut nimeni în afară de noi nu va schimba sistemul, şi, ca atare, suntem toţi responsabili pentru situaţia acestor oameni;
4. La debut, echipa blogului penifest a luat hotărarea să nu folosească cuvinte jignitoare în articolele postate. Uitandu-ne, însă, la această listă, gandindu-ne că în joc e viaţa unor oameni umiliţi de un comportament gratuit discreţionar şi răzbunător (într-un sistem care oricum suferă organic de nepotism, corupţie, abuz şi incompetenţă), că în numai cateva luni 40 de oameni din circa 220 de angajaţi ai ANP au fost şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, pensionaţi în mod absolut abuziv, că cei aduşi în locul acestora ocupă funcţiile fără concurs, fără a trece de o minimă evaluare pe criterii de competenţă, vom face o excepţie de la regulă şi nu vom spune decat un singur lucru: Domnule Iosif, sunteţi un psihopat şi un ticălos de ultimă speţă!;
5. Niciunuia din cei de pe lista nu i s-a reproşat ceva profesional, făcandu-se doar presiuni asupra lor pentru a pleca de bunavoie şi a nu fi trimişi în penitenciare la sute de kilometri distanţă de familii.
***
P.S. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit cu informaţii la editarea acestei liste.
***
UPDATE: Informaţiile din acest articol au fost preluate de Interesul public: http://www.interesulpublic.ro/20-04-2008/Armaghedonul-penitenciarelor.html