
Recent Posts
Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor
luni, 31 martie 2008
ODĂ

NEWS ALERT - Ministerul Justiţiei. Protocol de colaborare cu sindicatele din penitenciare.
- contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv, care deşi negociate în mare parte, nu sunt semnate;
- obligativitatea consultării organizaţiilor sindicale la elaborarea actelor normative şi în celelalte situaţii legale;
- calitatea managementului în sistemul penitenciar, şi
- asigurarea resurselor necesare bunei funcţionări a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
Ministerul Justiţiei (MJ) a propus semnarea unui protocol care să definească termenii şi condiţiile soluţionării problemelor discutate urmând a se trece rapid la punerea în aplicare.
Reprezentanţii sindicatelor au apreciat discuţia în termeni pozitivi exprimându-şi speranţa că intrumentul de colaborare propus se va concretiza rapid.
Conducerea ANP se pare că îşi vede de week-end. Ne-am permite să-i deranjăm cu un îndemn tovărăşesc la muncă dar cum ştim că devin agesivi dacă sunt deranjaţi îi mai lăsăm puţin.
duminică, 30 martie 2008
Semne de întrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP
Florin Stanciu a fost angajat în mandatul Rodicăi Stănoiu ca subofiţer de penitenciare la Direcţia Resurse Umane din Ministerul Justiţiei. Ce făcea susnumitul ca subofiţer de penitenciare cu resursele umane ale justiţiei nu putem să ne imaginăm dar putem să speculăm că nu asta îi era menirea.
Bănuiala uşoarei inadecvări la specificul instituţiei se confirmă, pentru că în această perioadă Florin Stanciu face pe şoferul Direcţiei Medicale din acelaşi Minister al Justiţiei. De astă dată cel puţin e clar cu ce se ocupa temnicerul nostru.
În 2002, pentru că a fost destoinic, a dat în secret un concurs singur – singurel pe un post de ofiţer la Direcţia Medicală. Iarăşi ceaţă. Ce căuta dumnealui ca foarte proaspăt jurist la Direcţia Medicală ne pot spune doar cei care i-au fost pile şi n-au putut răzbi cu protejatul în celelalte 99% direcţii cu profil juridic.
Din 2002 – până în 2007 se remarcă prin discreţia totală impusă de lipsa de activitate în Direcţia Medicală din MJ. În acest timp îşi vede de treabă şi se implică în activităţi conexe precum firma OPINFO CENTER srl deşi ca funcţionar public ar fi trebuit să se abţină.
În 2006 se prezintă încrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante în jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). Însă soarta îi e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, în mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, în pofida celui pe care tocmai îl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, în acea perioadă numirile pe sub mână erau o practică avizată ministerial având în vedere că ai ministrului consilieri se angajau unul pe altul schimbându-şi poziţiile de candidat cu cele în comisia de concurs.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfârşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde până în prezent s-a remarcat semnând un tabel şi participând la fenta de control a 11 penitenciare într-o singură zi.
sâmbătă, 29 martie 2008
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (IV)
Disclaimer: Pentru a evita orice confuzie îi informăm pe domnii:
Marius Iosif, judecător - director general ANP Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general adjunct ANP Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct ANP şi Petre Stan, comisar şef - director general adjunct ANPcă discuţia despre siguranţa deţinerii are în vedere casele alea mari cu mult zăbrele la geamuri şi, uşi cu lacăt şi zăvor, în spatele cărora stau "băieţii răi".
- Regulamentul de executare a serviciului de pază, supraveghere şi escortare, act normativ foarte important pentru siguranţa deţinerii, nu este definitivat deşi acesta era aşteptat la începutul anului 2007;
- mijloacele tehnice şi lucrările de siguranţă sunt un risc major pentru siguranţa locurilor de deţinere prin inadecvare, insuficienţă şi uzură;
- personalul trebuie să suplinească deseori neajunsuri legislative, procedurale sau de natură tehnică;
- mecanismele de control sunt dezvoltate însă nu pot înlătura în totalitate neglijenţa şi abuzul în cazuri individuale;
- penitenciarul nu este perceput ca un loc sigur nici de către public nici de către personal sau persoanele private de libertate. O subcultură paralelă şi violentă este general acceptată ca fiind specifică penitenciarului.
***
Costurile foarte mari cu personalul din acest sector şi dificultăţile în întreţinerea mijloacelor de siguranţă pun problema regândirii acestui sistem pentru a permite orientarea majorităţii personalului pentru relaţionarea directă cu deţinuţii.
Este sectorul care trebuie să se adapteze cel mai rapid, din punct de vedere al mentalităţii personalului, la schimbările de cadru normativ şi procedural.
Mijloacele tehnice existente nu corespund nevoilor operative având în vedere faptul că un program de investiţii şi dotări nu poate fi susţinut financiar. Sistemul de transfer al deţinuţilor prezintă riscuri de siguranţă datorită mijloacelor tehnice.
vineri, 28 martie 2008
NEWS ALERT - Ioan Băla, directorul Penitenciarului Timişoara, interviu Hotnews
Cu siguranta, sistemul penitenciar romanesc are nevoie de o campanie de imagine care sa faca vizibila realitatea nu intotdeauna favorabila din sistem, eforturile personalului, proiectele derulate, generalizarea experientelor pozitive dar si fermitatea pe care o manifestam atunci cand este nevoie. Nu cred ca mentinerea unei imagini de iad este de natura sa sperie potentialii infractori.joi, 27 martie 2008
NEWS ALERT - Sindicatele din penitenciare chemate la discuţii
- contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv;
- elaborarea legislaţiei specifice, şi;
- calitatea managentului în sistemul penitenciar.
Până la acea dată Marius Iosif, va trebui să prezinte nota explicativă privind situaţia Administraţiei Penitenciarelor, solicitată la 24.03.2008, de către ministrul justiţiei.
I have a dream...
Vă redăm integral unul dintre cele mai bune comentarii postate până în prezent pe blogul http://www.penifest.blogspot.com/.
NEWS ALERT - Marius Iosif luat la intrebari de MJ
admin... despre dificultatea construirii dialogului
"In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii. Cu oboseala multa. Cu rabdare. Si mai ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii pe ceilalti."
Acesta este motivul pentru care scriem pe un blog despre Administraţia Penitenciarelor, ANP, Chiuariu, demisie, deţinuţi, director, frica, incompetenta, interventie psihosociala, magistrati, magistrati politici, Marius Iosif, ministrul justiţiei, MJ, ONG, penitenciar, probatiune, reintegrare, resurse umane, strategie... şi altele asemenea.
miercuri, 26 martie 2008
Controlul inopinat la minte

ceea ce priveşte accesul prin punctele de control în unitate şi sectorul de deţinere, organizarea şi efectuarea apelului persoanelor private de libertate şi asigurarea integrităţii sistemelor de siguranţă şi a camerelor de deţinere.”
marți, 25 martie 2008
125 de milioane pensie - Vrem şi noi un astfel de bunic
luni, 24 martie 2008
NEWS ALERT - Ordonanţa secretă blocată la MJ
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (III)

unităţi penitenciare obţin rezultate foarte bune în acest sens. O politică de venituri proprii mai bine structurată ar aduce beneficii atât persoanelor private de libertate cât şi administraţiei locului de deţinere, însă multe unităţi aleg siguranţa în defavoarea eficienţei. duminică, 23 martie 2008
Cititorii ne scriu şi îl întreabă pe Ministrul Justiţiei
Aveţi mai jos un comentariu (la articolul De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (II)), de la un Anonim, care ne face nouă, tuturor, să ne crape obrazul de ruşine pentru situaţia din sistem. Mă întreb dacă măcar le tresare celor din conducere sau de la MJ:
"Conform noului stat de organizare, pentru un coeficient mai mare trebuie sa sustinem examen, noi agentii, dar ofiterii sunt imputerniciti pe functii de conducere, unii in conditiile in care nu au trecut examenele la concursul de anul trecut. Vi se pare corect?
Lucrez de multi ani in sistem, dar asa haos nu am simtit niciodata si cred ca toate astea din cauza ca institutiile statului sunt din ce in ce mai politizate. In curand nu vom mai merge la serviciu, pentru ca nu avem cu ce munci. Nu sunt bani pentru hartie, pentru plicuri, pentru registre. Avem de recuperat bani pe concediile din 2004-2007, drept castigat in instanta. Dupa ce au anuntat chiar pe sait-ul ANP ca ni se vor vira banii, nici pana acum nu am primit nimic. Dar angajatii ANP Bucuresti, si-au luat banii, in conditiile in care au castigat in instanta in urma noastra. In fiecare luna suntem anuntati ca nu sunt bani si nu ne vom lua salariile.
Oamenii avansati peste noapte in functii de conducere prin detasare de la alte unitati, pe ce criterii au ajuns acolo? Prin concurs? Interesati-va si veti afla de ce unele sectoare merg atat de rau, ca de exemplu, serviciul interventie psiho-sociala.
Nu stiu daca directorii detasati din MJ sunt cauza haosului din sistem, pentru ca si acolo unde nu sunt, situatia este aceeasi. Este adevarat, ca acolo sus, trebuie schimbat totul. Oare dl. Predoiu stie ca are in subordine ANP? N-am auzit nici o referire la "cenusareasa" MJ-ului din partea domniei sale. Dovada ca, in conditiile in care posturile vacante sunt blocate in ANP, la MJ se fac angajari."
Din ciclul "Paştele şi suplimentul"
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ne informează, cu smerenie, într-un comunicat de presă din data de 21.03.2008 că "în data de 23.03.2008, se va acorda un supliment de hrană persoanelor declarate apartenente la religia catolică", "cu ocazia Paştelui Catolic".Cu această ocazie, echipa http://penifest.blogspot.com/ cere conducerii ANP şi un supliment de seringi pentru deţinuţii catolici. Evident, cerem, în spiritul tradiţiilor creştine, ca deţinuţilor ortodocşi să le fie taiate raţiile de carne, lapte, ouă şi orice miroase a spurcăciune. E adevărat, mirosul de carne prajită suplimentară dată catolicilor va fi un obstacol pentru mantuirea ortodocsilor, însa, credem, un test al adevăratei credinţe.
Mai mult, propunem ca lunar, cu ocazia sfintei zile de salariu a directorilor ANP, să fie dat un supliment de gogoşi gratuite tuturor angajaţilor sistemului, avand în vedere că vanzarea zilnică a acestora riscă să ducă ANP-ul spre faliment.

În final, suntem de acord sa-i fie dat un premiu de 90 de milioane de lei vechi nătăfleţului care a scris comunicatul, indiferent de apartenenţa religioasă a acestuia.
Echipa Penifest
Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare emite un comunicat de presa care are următoarea introducere:
"Guvernul suprima dreptul sindicalistilor din penitenciare de a protesta impotriva abuzurilor. Conform unei modificari legislative propuse de Ministerul Justitiei, salariatii nu vor mai avea dreptul de a-si sustine revendicarile si de a face uz de legea conflictului de munca.
Soarta salariatilor ramane la discretia conducerii. Miscarea sindicala din penitenciare este pe cale de a fi inabusita." (sursa: http://www.snlp.ro/)
Sunt criticate lipsa de transparenţă, nerespectarea procedurilor legale privind promovarea actelor normative, precum şi încălcarea a tot ce există scris pe hârtie în legătură cu activitatea sindicală.
Ministerul Justiţiei şi Administraţia Penitenciarelor se bucură în continuare de week-end.
PENITENCIAR! Invitatie la dialog
Fiecare individ este convins in sinea lui ca are o perspectiva corecta asupra lucrurilor, de cele mai multe ori insa cineva sau ceva il impiedica sa indrepte lucrurile in directia potrivita. Asadar in cea mai mare masura motivul pentru care nu se poate exprima pina la capat este mai degraba independent de voita lui.
In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii.
Si mai ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii pe ceilalti.
Sa presupunem ca miine dimineata ANP-ul va expedia in toate unitatile acest fax:
CATRE DIRECTOR/COMANDANT:
Sondajul de opinie comandat de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor, aplicat pe un esantion de 5000 de angajati a relevat faptul ca principala problema cu care se confrunta sistemul penitenciar romanesc este lipsa dialogului dintre Administratie si unitatile penitenciar.
Ca urmare a faptului ca acest blocaj aduce sistemului penitenciar romanesc prejudicii grave, prin ordinul nr.32543 emis de catre Directorul General ANP, s-a luat hotarirea ca incepind de miine 28.03.2008 orele 8.00, toti angajatii din sistemul penitenciar romanesc isi vor putea exprima punctul de vedere asupra problemelor cu care se confrunta la locul de munca.
Precizam totodata ca au fost luate toate masurile ce se impun, ca urmare angajatii vor raporta zilnic, fara teama , in scris sau verbal in functie de particularitatile situatiei.
Conducatorii unitatilor, directiilor si serviciilor au obligatia de a asculta pina la capat cu atentie si respect opinia fiecarui angajat in parte.
Cu deosebita consideratie,
Magistrat Marius Iosif
Evident nimeni nu-si poate imagina o asemenea posibilitate, actuala conducere ANP este atit de primitiva incit nu va putea sari, in cit timp i-a mai ramas, de la stadiul de miriit si scuipat la acela de articulat cuvinte iar neincrederea majoritatii cit si teama de consecinte n-ar putea fi depasita peste noapte nici macar printr-un ordin scris!
Blogul este insa la indemina tuturor, inclusiv la indemina celor care au tinut sa-si exprime cu sinceritate parerea excelenta despre prestatia magistratilor din sistem.
Si daca tot am adus vorba despre magistratii din sistem am deosebita placere de a anunta public ca salut excelenta initiativa a dl-ului magistrat Iosif Marius de a-si schimba soferul, secretara, purtatorul de vorbe, tapetul, parchetul, mobilierul si mai ales covorul inlocuit dupa o matura chibzuinta cu mocheta noua nouta, personalizata cu sigla ANP!
Este de presupus ca aceste ultime schimbari vor aduce in sfirsit in viata dlui. Director General lumina, confortul si intelepciunea de care sistemul penitenciar avea atita nevoie.
sâmbătă, 22 martie 2008
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (II)
Al doilea indiciu: Sistemul penitenciar a eşuat în misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor 1. în sistemul penitenciar există, în medie, un psiholog la 300 de deţinuţi;
2. aproximativ 55% dintre deţinuţi sunt recidivişti, iar alţi circa 20%, care sunt la prima intrare în penitenciar, au antecedente penale;
3. 84% din angajaţii penitenciarelor nu cred în şansele de reintegrare socială a deţinuţilor;
4. 43% dintre angajaţi consideră că deţinuţii au prea multe drepturi;
5. aproape 60% dintre deţinuţi ies o dată pe săptămână, sau mai rar, din camerele de detenţie pentru a participa la programe de reintegrare;
6. 21,4% dintre deţinuţi nu pot nominaliza vreo activitate a compartimentelor de intervenţie psihosocială;
7. 33% dintre deţinuţi consideră că programele acestor compartimente nu-i ajută deloc;
8. deşi 2/3 dintre deţinuţi pot indica un program ca fiind util, mai mult de jumătate dintre ei nu pot spune de ce îl consideră important pentru procesul de reintegrare socială;
9. peste 2/3 dintre deţinuţi nu cunosc vreo instituţie care ar putea să-i sprijine în perioada postdetenţie;
10. doar 8,8% dintre persoanele private de libertate au auzit de serviciile de probaţiune;
11. 4 din 10 deţinuţi nu sunt vizitaţi de nimeni în timpul detenţiei;
12. angajaţii penitenciarelor consideră că vina pentru eşecul reintegrării aparţine societăţii în ansamblul ei, şi deloc activităţii desfăşurate de sistemul penitenciar românesc.
II. .....care ne dau o imagine generală a problemelor din sistem...
1. Proasta gestionare a resurselor umane la nivelul serviciilor/compartimentelor de intervenţie psihosocială:
a. părere extrem de proastă a majorităţii angajaţilor unităţilor penitenciar faţă de calitatea activităţii, competenţa şi utilitatea serviciilor de intervenţie psihosocială;
b. „competiţie profesională” nejustificată (conflict) între diferitele sectoare din unităţi, în special între angajaţii sectorului „pază” şi angajaţii sectorului „reintegrare socială”;
c. efecte limitate ale activităţilor educative şi de reintegrare socială datorită lipsei personalului de specialitate şi experienţei încă insuficiente pentru majoritatea celor nou încadraţi;
d. deprofesionalizare accelerată sau deplină a educatorilor, psihologilor etc., a căror muncă este centrată mai degrabă pe completarea de hârtii şi raportări cu cifre fictive către ANP, decât pe dezvoltarea unor programe concrete;
e. lipsa unui sistem de management al performanţei în domeniu;
f. lipsa cursurilor de dezvoltare profesională.
2. Elaborare şi implementare haotică a programelor de reintegrare socială: 
a. Dezvoltarea serviciului de probaţiune şi colaborarea cu acesta din partea specialiştilor serviciului este încă o direcţie neexplorată suficient eforturile în acest sens fiind deseori limitate la îndeplinirea obligaţiilor legale de cooperare;
b. activitatea angajaţilor sistemului penitenciar este încă concentrată asupra rezolvării unor probleme ce ţin de supravieţuire individuală şi satisfacere de nevoi primare în timpul detenţiei, şi prea puţin asupra rezolvării unor probleme cu relevanţă socială (terapie, educaţie, muncă şi calificare în vederea reinserţiei sociale);
c. dincolo de programele dictate de către administraţia naţională, sectoarele de reintegrare socială au rezultate modeste în cazul programelor elaborate şi administrate la nivel local;
d. slab potenţial de atractivitate al programelor şi activităţilor dedicate reinserţiei sociale;
e. frecvenţă redusă a programelor de reintegrare şi modul deficitar de concepţie ale acestora;
f. absenţa parteneriatelor cu comunitatea;
g. sectoarele de reintegrare socială par să aibă rezultate modeste în cazul programelor elaborate şi administrate la nivel local având în vedere nivelul extrem de scăzut de cunoaştere a unor activităţi fundamentale în procesul de reinserţie socială (cursurile de calificare profesională, programele desfăşurate în cadrul comunităţii, asistenţa socială, etc.);
h. peste două treimi dintre persoanele private de libertate au declarat că nu cunosc nicio instituţie care ar putea să le sprijine în perioada postdetenţie, ceea ce arată un potenţial foarte ridicat de perpetuare a comportamentelor infracţionale, o colaborare deficitară cu parteneri externi, informare precară cu privire la programele postdetenţie şi, în general, o lipsă evidentă de interes din partea sistemului penitenciar de a orienta traseul social al deţinuţilor după liberare încă din timpul detenţiei;
i. programele derulate nu au anvergura şi rezultatele scontate nefiind gestionate profesionist şi eventual finanţate separat conform bunelor practici în domeniu legate de bugetarea pe programe;
j. definirea unor obiective clare şi implementarea acestora cu accent pe calitatea activităţii nu pe volum se lasă aşteptată.
3. Raporturi viciate între angajat şi deţinut / Mentalitate învechită:
a. părerea generalizată (chiar la nivelul ANP) că deţinuţii au prea multe drepturi se dovedeşte un obstacol pentru internalizarea ideii de misiune socială a sistemului penitenciar;
b. opinia cvasiunanimă a angajaţilor unităţilor sistemului penitenciar că oricine, mai puţin sistemul penitenciar, este responsabil pentru eşecul reinserţiei sociale a deţinuţilor reprezintă un semnal pe care personalul îl transmite atât serviciilor de intervenţie psihosocială din unităţi, cât şi persoanelor private de libertate, descurajând şi minimalizând sensul şi importanţa activităţilor de educaţie şi formare profesională în interiorul sistemului penitenciar;
c. lipsă generalizată de încredere în capacitatea sistemului penitenciar de a-şi îndeplini rolul social asumat la nivel principial;
d. funcţia educativă rămâne încă o componentă minoritară a priorităţilor manageriale ale conducerii unităţilor penitenciare, cazurile în care situaţia este preponderent bună fiind foarte rare;
e. orientarea exagerat custodială aduce deservicii siguranţei deţinerii şi securităţii locului de deţinere, prin introducerea unor mecanisme excesive de control, şi viitoarei reintegrări în societate a deţinutului prin izolarea accentuată, limitarea accesului la formare profesională şi educaţie şi inducerea unor comportamente sociopate.
III. ....dar ne şi indică cateva posibile soluţii concrete pentru dezvoltarea activităţii sectorului de reintegrare socială....
1. evaluarea urgentă a programelor de reinserţie socială standard desfăşurate la nivelul întregului sistemului penitenciar prin indicatori de performanţă, şi îmbunătăţirea acestora;
2. reducerea numărului de programe standard, stabilite la nivel central, şi încurajarea dezvoltării de programe la nivel local, cu indicatori de performanţă, adaptate atât contextului social şi economic local, cât şi nevoilor psihosociale ale grupurilor ţintă;
3. dezvoltarea de parteneriate continue la nivel local cu instituţiile de învăţământ superior de profil (asistenţă socială, psihologie, sociologie, etc.) pentru elaborarea de programe comune şi încurajarea practicii de specialitate a stagiarilor;
4. creşterea numărului programelor de dezvoltare de competenţe, de cursuri de calificare profesională şi de activităţi în comunitate;
5. continuarea procesului de sporire a numărului de specialişti în serviciile de intervenţie psihosocială din unităţi;
6. elaborarea unei metodologii comune de intervenţie psihosocială la nivel central, în consultare cu reprezentanţii societăţii civile, şi aplicarea ei unitară, cu indicatori de performanţă comuni, la nivelul atât al programelor sistemului penitenciar, cât şi al programelor ONG-urilor partenere;
7. identificarea posibilităţilor de asistenţă postdetenţie şi informarea continuă a persoanelor private de libertate cu privire la acestea;
8. dezvoltarea accelerată a colaborării dintre serviciile de intervenţie psihosocială şi colaboratorii externi, guvernamentali sau neguvernamentali (serviciile de probaţiune, AJOFM, ONG-uri, etc.);
9. integrarea programelor colaboratorilor externi în Programe operaţionale semestriale sau anuale ale serviciilor de intervenţie psihosocială de la nivelul unităţilor, cu urmărirea unor obiective identice sau complementare, stabilite în comun, şi cu indicatori de performanţă omogeni;
10. identificarea de urgenţă a modalităţilor de implicare a persoanelor private de libertate în activităţi în afara camerei de deţinere;
11. încurajarea pe cât de mult posibil a contactelor dintre deţinuţi şi familiile acestora, atât prin dezvoltarea de programe de reluare a legăturilor cu familia, cât şi prin măsuri administrative sau legale;
12. stoparea conflictelor profesionale între angajaţii diferitelor sectoare din unităţi (în special între angajaţii sectorului „pază” şi angajaţii sectorului „reintegrare socială”) prin elaborarea unor proiecte comune formale sau informale;
13. eforturi consistente şi permanente, la nivel informal, de schimbare a mentalităţii, reflexelor şi atitudinii angajaţilor sistemului penitenciar faţă de deţinuţi şi drepturile de care aceştia beneficiază, şi faţă de rolul social al sistemului penitenciar;
14. eforturi mai consistente şi autonome ale unităţilor în vederea încheierii de protocoale de colaborare cu penitenciare din ţări ale Uniunii Europene, urmărindu-se îmbunătăţirea pregătirii profesionale a cadrelor şi dezvoltarea programelor de intervenţie psihosocială asupra unor grupuri ţintă vulnerabile.
NOTĂ: Dacă persoanele din conducerea ANP erau cu adevărat interesate de
rezolvarea acestor probleme, şi mai puţin de răzbunări meschine şi de selecţia şefilor Serviciului Cabinet dupa criteriul de performanţă 90-60-90, puteau consulta cercetările sociologice la care au muncit zeci de specialişti ai sistemului penitenciar circa 3 luni de zile la sfarşitul lui 2006 şi începutul lui 2007, şi care se află pe site-ul ANP:
1. http://www.anp-just.ro/Studii/Cercetare%20ANP.pdf
2. http://www.anp-just.ro/Studii/CERCETARE%20UNITATI.pdf
3. http://www.anp-just.ro/Studii/Cercetare%20detinuti.pdf
4. http://www.anp-just.ro/Studii/Cercetare%20presa.pdf
5. http://www.anp-just.ro/Studii/CERCETARE%20ONG.pdf
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (I)
I. Întrebări de încălzire...
- Asigură legislaţia în vigoare condiţiile pentru un management eficient al resurselor umane?
- O politică de resurse umane este definită şi implementată consecvent în concordanţă cu legislaţia în vigoare?
- Sistemul de selecţie a personalului corespunde necesităţilor funcţionale ale serviciului penitenciar?
- Metodologia de formare profesională asigură personal bine pregătit la toate nivelurile operaţionale?
- Este cariera în serviciul penitenciar percepută ca fiind un prilej de dezvoltare individuală pe plan profesional şi personal?
II. ... cu răspunsuri la îndemâna oricui...
Implicarea organizaţiilor sindicale în gestiunea resurselor umane se limitează la simpla consultare, de cele mai multe ori formală, în ceea ce priveşte legislaţia de resurse umane.
Finanţarea ‘politicii de resurse umane’ este dificilă în condiţiile unor costuri de personal care cresc într-un ritm constant şi care ameninţă în permanenţă să sufoce bugetul general al instituţiei. Metodele şi procedurile de resurse umane sunt învechite şi propagă o mentalitate de dependenţă între angajat şi angajator dincolo de limitele profesionale normale şi ale dezvoltării unui corp profesional disciplinat şi eficient.
Structurile locale de resurse umane au un impact redus în gestiunea resurselor umane această activitate fiind excesiv centralizată în ceea ce priveşte selecţia de personal şi inexistentă pe celelalte componente de management al resurselor umane.
Reorganizarea compartimentelor funcţionale este frecventă şi promovată ca o probă a interesului în buna funcţionare a serviciului penitenciar însă pentru aceasta nu există o viziune unitară şi nu sunt efectuate analize de oportunitate sau de impact.
III. ... şi concluzii evidente.
- Legislaţia care reglementează domeniul resurselor umane în serviciul penitenciar este făcută cu puţine excepţii sub imperiul urgenţei, astfel încât calitatea reglementării lasă de dorit.
- Nu există o politică de resurse umane de resurse umane, iar legislaţia şi procedurile specifice sunt instabile şi incoerente;
- Sistemul de selecţie a personalului nu asigură personal de calitate în lipsa unui plan consecvent de încadrare a posturilor vacante. Sistemul de selecţie induce practici corupte şi este frecvent abuzat;
- Formarea profesională este formalistă şi ineficientă atât la începutul carierei cât şi pe parcursul acesteia. Aptitudinile şi cunoştinţele personalului împreună cu atitudinea faţă de exercitarea atribuţiilor specifice profesiei sunt dobândite mai curând prin ucenicie decât printr-un sistem de formare profesională funcţional;
- Motivarea personalului este exclusiv financiară fapt ce influenţează atitudinea acestora.
- Cariera în sistemul penitenciar nu este percepută ca fiind un prilej de dezvoltare pe plan profesional şi personal ci ca un rău necesar.
vineri, 21 martie 2008
Ministerul Justitiei legifereaza aranjamentul
La prima vedere ai crede ca e o eroare, avand in vedere ca legea cu pricina abia a fost modificata in februarie. Dar nu este asa. Este chiar modificarea-modificarii legii privind statutul temnicerilor. Dupa ce directorii ANP au comis-o pe sub masa, trecand prin Guvern in regim de urgenta un act care nu era deloc urgent, acum vor sa recidiveze.
Si ce credeti ca modifica? Tocmai ce modificasera inainte! In plus, pun si botnita sindcatelor, care nu mai pot declansa conflicte de munca daca maestrii de ceremonii incalca legea.
De data asta speram ca reactiile sa fie pe masura, si din partea Ministerului Justitiei, si din partea sindicatelor din sistem. Avem in fata cea mai buna dovada a amatorismului directorilor ANP, care puteau sa fie trei, ca sa mai economiseasca bani, sau nici unul, ca sa mearga treaba.
Uitati ce motivare hilara dau specialistii in resurse umane:
"Aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, după intrarea în vigoare, a relevat ca fiind necesare o serie de modificări şi completări ale unor articole, care prin cuprinsul lor îngreunează procedurile de ocupare a posturilor vacante în sistemul penitenciar şi în acest sens nu s-ar putea asigura cu maximum de celeritate resursa umană potrivită fiecărui post, aceasta având consecinţe negative imediate asupra sistemului penitenciar. (...)
De asemenea, având în vedere media scăzută de vârstă a personalului din sistemul penitenciar, se impune modificarea art.201, deoarece în situaţia în care aceştia nu ar putea ocupa funcţii prevăzute cu mai mult de două grade, faţă de funcţia avută, nu ar exista interes pentru angajarea în sistemul penitenciar. (...)
Având în vedere că în forma actuală a Legii nr.293/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se limitează accesul agenţilor în corpul ofiţerilor din sistemul administraţiei penitenciare numai în funcţii publice de execuţie, precum şi faptul că se impune condiţia vechimii în sistem numai pentru ofiţerii care doresc să acceadă la o funcţie de conducere, ceea ce creează o situaţie discriminatorie pentru aceste categorii profesionale, se impune modificarea prevederilor articolelor 27 şi 28. (...)
De asemenea, s-a prevăzut că judecătorii şi procurorii pot fi detaşaţi în funcţii de conducere, în condiţiile Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. S-a eliminat prevederea referitoare la ocuparea de către magistrat a funcţiei de conducere prin concurs(...)"
Or tocmai in legatura cu aceste probleme au fost avertizati atunci cand au mazgalit prima modificare a legii!
joi, 20 martie 2008
Legea proasta pazeste postul pe veci vacant
Mai spunea acelasi comunicat ca "Principalele aspecte care prin implementarea lor în legislaţia specifică în vigoare vin în sprijinul îmbunătăţirii politicii de resurse umane a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor si vizeaza modificări importante ale
normelor referitoare la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, asigurarea unui management eficient al personalului şi stabilirea unor competenţe de gestiune, avansarea în grade profesionale a ofiţerilor şi agenţilor, precum şi alte drepturi şi obligaţii ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;(...) În contextul modificărilor normative survenite prin adoptarea ordonanţei de urgenţă anterior amintite, prioritatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor o constituie organizarea concursurilor, respectiv a procedurilor legale pentru ocuparea funcţiilor vacante din întreg sistemul penitenciar." ... este vorba desigur despre deja cunoscuta OUG 4/2008.
Tocmai cand ne pregatisem sa ne tinem de promisiunea cu porumbelul alb si cu strigatul care sa aminteasca lumii ca SEFII DE LA ANP MUNCESTE aflaram ca:
- sindicatele au fost pacalite si siluite in a-si da acordul pe diverse variante fara sa vada saracele ce a fost transmis la aprobat. Pretextul folosit a fost o inchipuita dorinta de a ocupa posturile vacante din sistemul penitenciar, ori nu poti sa te opui unui asa demers nobil. Numai ca pretextul ramase pretext si concursurile cele marete ramasera un vis. E drept ca la banii pe care-i are acum, ANP-ul nu apuca luna iunie darminte sa mai ocupe posturi vacante;
- limitarile introduse in dezvoltarea carierei din ambitia unor 'batrani' fac imposibila ocuparea posturilor vacante. ANP-ul incearca acum sa spuna ca pct. 21 din OUG ar fi aparut din stele si i-ar fi impiedicat sa scoata la concurs functiile vacante. Gresit tovarasi! Dumneavoastra tocmai ati inventat cincinalul de 1 an pana la scoaterea la concurs a unui post. D-aia nici n-am vazut minunea cu posturile scoase la concurs.
- drepturi deja castigate sunt anulate sau este ingradita exercitarea acestora (ex. locuinta de serviciu);
- intregul concept al actului normativ este retrograd in formulari si complica un cadru normativ care ar trebui sa fie flexibil si sa permita dezvoltarea unui corp profesional de elita;
- agentii si ofiterii nostrii sunt discriminati la accesul pe anumite functii;
- insa poti sa ramai in functie daca comiti infractiuni din culpa si daca esti condamnat cu suspendare ca sa fii mai apropiat de colegii tai care n-au avut noroc si sunt condamnati cu executare uneori pentru aceleasi fapte. O prevdere ciudata si unicat in functia publica care imi aduce aminte ca ieri discutam de spre domnul Florin S., seful inspectiei ANP, despre care se tot spune pe la colturi ca are probleme de dosar.

Asa ca porumbelul ramane in cusca iar strigatul victorios in gand. Echipa fantastica iar a mimat ca munceste desi e platita pe bune. Magnificul Petre Stan, vesnic inrositul la fata, o facu iar de oaie iar noi inca nu vazuram nici macar un ciot de post vacant scos la concurs.
In concluzie cred ca se poate spune ca OUG-ul este un demers util, dar gestionat parsiveste de catre capeteniile ANP, in care au scapat neintentionat si lucruri bune.
***
UPDATE 22.03.2008
O zi mai tarziu a aparut pe site-ul MJ proiectul de modificare a modificarii legii privind statutul personalului din ANP. Rămâne de văzut dacă va fi iarăşi trecută în condiţii netransparente şi fără consultarea celor în drept.
miercuri, 19 martie 2008
Azi răspundem cititorilor
În esenţă idealistul nostru cititor se întreabă, zic eu inutil, de ce un tip care ar fi trebuit să fie sancţionat este recompensat de către echipa fantastică care conduce Administraţia Penitenciarelor.
Tot cititorul nostru ne arată că după 140 de zile de concediu medical în 2007 pentru te miri ce zgaibe şi o „fişă de evaluare care nu i-ar permite nici măcar să plece recrut în armata albaneză” domnul Eugen P. este promovat pe sub mână în funcţia de director.
Îi răspundem că noi nu ne mirăm pe motiv de 'asemănare la adunare' cu actualii ştabi şi îi promitem că vom aduce la cunoştinţa celor în drept tărăşenia.
Şi noi am prezentat oarecum cazul cetăţeanului ambiţios, care deşi a picat în 2006 examenul cu nota 3(trei), a fost numit în funcţii foarte importante în condiţii neconcurenţiale şi deci ilegale. În aceiaşi situaţie este şi Stan Petre, director general adjunct, care are în coordonare (sic!) Direcţia Resurse Umane din ANP.
Cititorul nostru ne semnalează că Florin S., a lucrat ani de zile la Direcţia Medicală în MJ deşi e jurist şi n-avea ce face acolo şi, că ar fi asociat la firma OPINFO CENTER srl, prezentându-ne şi ceva probe în acest sens.
Sursele noastre din minister indică şi o posibilă problemă de dosar care nu ar fi permis angajarea acestuia într-o funcţie publică. În acest sens îl rugăm pe cititorul nostru să prezinte dovezi complete şi să se adreseze organelor în drept, dacă crede de cuviinţă.



